Creionarea unui posibil Guvern se îndepărtează tocmai de așteptările istorice ale societății românești, ieșită din mascarada electorală.
Intervenția președintelui Iohannis în clarificarea alianțelor și scoaterea din discuție a prevederilor constituționale privind desfășurarea aranjamentelor post-electorale, reprezintă mai mult decât un abuz, un intervenționism de tip dictatorial.
Dacă ar fi de concluzionat într-o primă stabilire a adevărului, implicarea președintelui nu poate avea decât consecințe într-o instabilitate care va duce la suspendarea sa, alegeri anticipate sau forme violente de anarhie.Iluzia unui guvern de “ uniune națională”, formulă imposibil de aplicat, nu poate fi admisă decât de cei care își caută legitimitatea într-un demers care urmărește eludarea reformelor și obținerea unei noi letargii în consecința nefastelor politici anterioare. Asumarea guvernării se află în principal într-un program care să deblocheze România și niciunul dintre cei care ar putea alcătui o majoritate nu are capacitatea să o aplice.
Instabilitatea politică nu rezultă din neînțelegerile prealabile, însă destul de previzibile.
Cei aproape 70% dintre românii care au evitat să se mai lase infectați de exercițiul electoral autohton creează dificultatea constituirii noului guvern. Președintele-mediator se vede expus unei poziții cu o legitimitate relativă și pentru un șef de partid. Greșind constant și tendențios, acesta a închis practic toate discuțiile democratice și practice în ceea ce privește noul guvern.
Chiar după intrarea în funcțiune a noului Parlament, presedintele Iohannis nu poate să acopere cu majoritățile acestuia neîncrederea populară în mecanismul politic actual, respectiv în utilitatea publică a acestuia.
Primul care va fi sancționat, în consecința disfuncționalităților și a abuzului, va fi președintele Iohannis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu