Președintele României arăta fericit la sfîrșitul celor patru zile de discuții și negocieri de la Bruxelles. Probabil că el s-o fi așteptat la mese și plimbări, la cîntece și dansuri. Discuțiile și negocierile (grele sau ușoare) sunt toată munca unui politician

Deci, după vacanța și navete la Sibiu, patru zile de muncă nu sunt un capăt de țară.

Prima sa afirmație, făcută după ce a scăpat de la discuții și negocieri, a fost una corectă:

”Tocmai s-a încheiat Consiliul European și am ajuns la un acord. Am ajuns la un acord foarte important pentru Europa, un acord extrem de important pentru România”.

Acordul mi se pare mai important pentru Europa. Nu a crăpat parașuta de salvare pentru România. La cît de proastă și împiedicată guvernare avem, un acord european are drep consecință funcționarea Uniunii și, implicit, supraviețuirea soluției de avarie pentru România.

Cu alte cuvinte, Acordul de luni spre marți este un semnal de încredere și speranță dat de UE într-o vreme în care restul lumii se zbate în crize.

Presupun că la sfîrșitul reuniunii, Klaus Iohannis a fost preocupat doar să transmită în România un mesaj despre marele său succes. 

Adică să arate din fălci, din sprîncene, din mîini și din voce cît de mare este succesul obținut de dînsul. 

După felul său de a interpreta scena, am înțeles că europenii (sau unii dintre ei !) ar fi vrut să ne repartizeze mai puțin dar, în urma eforturilor sale, a abilelor sale negocieri, mai ales cu Germania, am obținut mai mult,„impresionant” de mult.

”După discuții foarte complicate, după negocieri foarte complicate, după patru zile și patru nopți de negociere, am obținut pentru România o sumă impresionantă – 79,9 miliarde de euro – pentru proiectele europene, negocieri care ne permit acum să trecem la etapa următoare”.

De ce este suma impresionantă? Că este mare? Pentru înghețată, pentru case și pentru naveta la Sibiu este uriașă! Pentru a rezolva nevoile României poate fi socotită ca insuficientă. Ce alegem din aceste două variante? Nemulțumirea sau lauda președintelui oboist de nesomn? Din păcate, nu avem nici un reper. La această reuniune, președintele României nu a fost însoțit de nici o echipă de experți. Nici de la Guvern, nici de la Externe, nici de la Reprezentanța României la Comisia Europeană. Probabil că președintele Iohannis și-a luat actele și rapoartele în geanta încăpătoare și a zis că el împreună cu obiectul burdușit reprezintă România. Calitate de om cu probleme grave de caracter sau greșeli de abordare politică? Greu de spus! Pînă una-alta, nu știm ce reprezintă aceste 79,9 miliarde de euro. În ce condiții și cu ce obligații? Doborît de nesomn și de munca depusă cu gura în cele patru zile, Klaus Iohannis n-a mai apucat să ne explice. Și nimeni din preajma sa. Nici măcar șoferul sau gărzile de corp nu ne-au explicat. Masiva Dobrovolschi nu mai este purtătoare de cuvînt. S-a mutat pe post de lătrău, la Realitatea Plus TV. Așa că am rămas fără nici o explicație. Nu mi-a mai rămas decît să caut prin alte ziare, alte păreri și alte lămuriri despre megasuma obținută de Klaus Iohannis și geanta sa în cele patru zile de negocieri de la Bruxelles.
Si iată ce am găsit. Victor Negrescu, europarlamentar PSD de România, zice:

”Faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene şi a Parlamentului European, cetăţenii europeni şi România pierd prin decizia luată astăzi de Consiliul European privind bugetul european. Liderii europeni au decis asupra unui buget care reduce substanţial sumele propuse iniţial pentru dezvoltarea rurală, cercetare, sănătate sau digitalizare ceea conduce la mai puţini bani, mai ales în termeni de granturi, pentru România faţă de formula iniţială. Planul de relansare, ambiţios în concepţie, are astăzi mai puţine granturi decât în propunerea aprobată de Parlamentul European. Practic, România nu a existat în aceste negocieri, nu a avut o agendă clară şi a obţinut mai puţin decât formulele matematice sau cât ne trebuia dacă ne uităm la necesităţile reale ale ţării noastre, decalajele de dezvoltare şi impactul crizei COVID-19. Pentru a da informaţia completă, cele 79,9 de miliarde de euro comunicate public sunt compuse, şi din împrumuturi, nu doar din granturi. Atât în termeni de sume, cât şi prin condiţiile impuse ţărilor beneficiare, România pierde faţă de ce se obţinuse, obiectiv, prin formulele aplicate de instituţiile europene”.

Sună ca dracu ! Adică exact pe dos ! A dormit Iohannis sau planurile noastre n-au existat și suma este dezamăgitoare față de cît ne așteptam sau este enormă la cît de inexistenți am fost la aceste negocieri ?

Nu-mi rămîne decît să aștept lămuriri de la Administrația Prezidențială și de la europarlamentarii români care arată cam obosiți în figurația pe care o fac la Bruxelles și Strasbourg.

sursa:https://www.cotidianul.ro/impresionatul-iohannis-si-geanta-sa/

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a transmis, marți, că păstrează neutralitatea în contextul alegerilor locale din toamna acestui an, dar îndeamnă credincioșii ortodocși să meargă la vot.

În cadrul ședinței Sfântului Sinod, desfășurate astăzi marți, s-a reiterat faptul că Biserica Ortodoxă Română rămâne neutră din punct de vedere politic, în perspectiva alegerilor locale care se vor desfășura în toamna acestui an.

BOR îi îndeamnă, însă, pe toţi cetăţenii ortodocși să-și manifeste dreptul la vot.

Scopul acestui îndemn, spun reprezentanții BOR, are în vedere criterii care vizează realizarea binelui comunitar şi promovarea valorilor creştine în societate.

Ședința Sfântului Sinod s-a desfășurat, marți, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub preşedinţia Preafericitului Patriarh Daniel.

sursa:https://www.cotidianul.ro/indemn-pentru-vot-de-la-bor/

Declarațiile contradictorii ale autorităților alimentează neîncrederea populației. Dacă ieri ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela spunea că „sunt locuri la ATI, cine v-a spus că nu mai sunt locuri la ATI?!”, în timp ce Raed Arafat tocmai spusese românilor zile în șir contrariul, astăzi, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a declarat că în comunicarea de astăzi, în cele 994 de cazuri sunt incluse atât testații pentru concedii, cât și cei din spital.

Câte cazuri noi sunt, de fapt, astăzi ?

Declarațiile contradictorii ale autorităților alimentează neîncrederea populației. Dacă ieri ministrul Afacerilor Interne Marcel Vela spunea că „sunt locuri la ATI, cine v-a spus că nu mai sunt locuri la ATI?!”, în timp ce Raed Arafat tocmai spusese românilor zile în șir contrariul, astăzi, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru a declarat că în comunicarea de astăzi, în cele 994 de cazuri sunt incluse atât testații pentru concedii, cât și cei din spital.

Potrivit ultimului Buletin publicat de Grupul de Comunicare Strategică, astăzi s-au înregistrat 994 de cazuri noi.

Întrebat despre acest număr, Nelu Tătaru a spus: „Sunt si testarile pentru cei internați, sunt și pentru cei care vor să plece în concediu și-și fac acele testări la cerere”.

Ludovic Orban a declarat astăzi că prioritate la testare trebuie acordată celor pentru care este necesară testarea și abia apoi pentru cei care vor să călătorească, de pildă.

Derularea anchetelor epidemiologice se va face în urma unui ordin al ministrului Sănătății care va stabili exact procedura de efectuare a acestora, cu termene și măsuri.

Direcțiile de Sănătate Publică se vor întări și Ludovic Orban a anunțat că Guvernul va utiliza posibilitatea legală a detașărilor de personal medical.

„Suntem într-un moment pandemic, de creștere progresivă a numărului de cazuri, vom avea două săptăni dificile pentru a putea reimpune acele măsuri de carantină, izolare în spital, izolare la domiciliu. În funcție de respectarea acestor norme vom putea vedea evoluția în perioada următoare. Repet, vom avea două săptămâni destul de grele, muncă asiduă, atât la nivelul DSP cât și la unitățile sanitare”, a spus ministrul Nelu Tătaru.

Redăm mai jos Buletinul integral:

Până astăzi, 21 iulie, pe teritoriul României, au fost confirmate 39.133 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre persoanele confirmate pozitiv, 25.586 au fost externate.

24.454 de pacienți au fost declarați vindecați și 2.612 pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare. 

Totodată, până în prezent, 1.087 de pacienți cu test pozitiv au fost externați la cerere.

Numărul de cazuri confirmate, pe județe, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică:

Nr. Județ Număr cazuri confirmate

1. Alba 589

2. Arad 801

3. Argeș 2.176

4. Bacău 947

5. Bihor 729

6. Bistrița-Năsăud 711

7. Botoșani 1.108

8. Brașov 2.424

9. Brăila 421

10. Buzău 1.018

11. Caraș-Severin 164

12. Călărași 243

13. Cluj 902

14. Constanța 657

15. Covasna 376

16. Dâmbovița 1.253

17. Dolj 469

18. Galați 1.677

19. Giurgiu 328

20. Gorj 576

21. Harghita 424

22. Hunedoara 782

23. Ialomița 604

24. Iași 1.149

25. Ilfov 1.045

26. Maramureș 284

27. Mehedinți 356

28. Mureș 871

29. Neamț 1.071

30. Olt 526

31. Prahova 1.183

32. Satu Mare 85

33. Sălaj 132

34. Sibiu 779

35. Suceava 4.290

36. Teleorman 232

37. Timiș 829

38. Tulcea 234

39. Vaslui 408

40. Vâlcea 221

41. Vrancea 1.400

42. Mun. București 4.618

43. – 41

                                       TOTAL 39.133

Până astăzi, 2.074 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

În intervalul 20.07.2020 (10:00) – 21.07.2020 (10:00) au fost înregistrate 36 decese ( 26 bărbați și 10 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Cluj, Dâmbovița, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Maramureș, Prahova, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea, Ilfov și Municipiul București.

Dintre acestea, 3 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 9 la categoria de vârstă 60-69 ani, 9 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 6 decese la persoane cu vârsta de peste 80 de ani.

35 dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru un pacient decedat nu au fost raportate comorbidități.

De la ultima informare transmisă de Grupul de Comunicare Strategică, au fost înregistrate alte 994 noi cazuri de îmbolnăvire.

La ATI, în acest moment, sunt internați 297 de pacienți.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 984.396 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 693 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.609 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 729 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 196.600 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost constatată, ieri, o infracțiune pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Reamintim cetățenilor că Ministerul Afacerilor Interne a operaționalizat, începând cu data de 04.07.2020, o linie TELVERDE (0800800165) la care pot fi sesizate încălcări ale normelor de protecție sanitară.

Apelurile sunt preluate de un dispecerat, în sistem integrat, și repartizate structurilor teritoriale pentru verificarea aspectelor sesizate.

 În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 5.243 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.885 în Italia,  561 în Spania, 117 în Franța, 2.330 în Germania, 157 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA,  111 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 15 în Grecia, 2 în Cipru  și câte unul  în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia, India, Bulgaria, Kazakhstan, Ucraina, și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 122 de cetățeni români aflați în  străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 158 au fost declarați vindecați: 135 în Germania, 11 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Notă: aceste date sunt obținute de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, fie de la autoritățile competente din statele de reședință, în măsura în care aceste date fac obiectul comunicării publice, fie în mod direct de la cetățenii români din străinătate.

Le reamintim cetățenilor să ia în considerare doar informațiile verificate prin sursele oficiale și să apeleze pentru recomandări și alte informații la linia TELVERDE – 0800.800.358. Numărul TELVERDE nu este un număr de urgență, este o linie telefonică alocată strict pentru informarea cetățenilor și este valabilă pentru apelurile naționale, de luni până vineri, în intervalul orar 08.00 – 20.00. De asemenea, românii aflați în străinătate pot solicita informații despre prevenirea și combaterea virusului la linia special dedicată lor, +4021.320.20.20.

Alte decizii, precum și alte date de interes, vor fi aduse la cunoștința  publicului în cel mai scurt timp.

În continuare vă prezentăm situația privind infectarea cu virusul COVID – 19 (Coronavirus) la nivel european și global:

Până la data de 20 iulie 2020, au fost raportate 1 623 533 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveția, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Regatul Unit, Spania, Italia, Franţa și Germania.

surse:https://www.qmagazine.ro/cate-cazuri-noi-sunt-de-fapt-astazi/; Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (CEPCB) (https://www.ecdc.europa.eu/en) 

„Tot ceea ce face Orban în ultima perioadă este în neregulă. Dar dacă publicul aplaudă și opoziția votează legile, noi ce să mai zicem? Să ne aducem aminte că la noi și epidemia este ilegală, având în vedere că nu există niciun act oficial prin care să se declare epidemia ? Domnul Orban pare că nu știe că legile nu se aplică retroactiv. ”

Bucurie mare în guvern: de astăzi legea carantinei intră în vigoare. Premierul Ludovic Orban a făcut o serie de anunțuri la finalul videoconferinţei de la Ministerul Sănătății cu reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică pe tema modului de gestionare a crizei sanitare.

„Discuţia a fost extrem de importantă pentru că am stabilit măsuri imediate. De asemenea, s-a discutat despre actele normative subsecvente care trebuie emise în aplicarea legii. Prima şi cea mai importantă problemă este legată de cei peste 4.000 de cetăţeni români care fie au ieşit la cerere din spital înainte de a fi vindecaţi, fie au fost diagnosticaţi pozitiv şi nu s-au internat. Pentru aceste cazuri, Direcţiile de Sănătate Publică (…) vor emite decizii care să cuprindă, pe de-o parte, obligativitatea izolării la domiciliu, pe de altă parte, reevaluarea stării de sănătate prin diagnosticare, urmând ca în cazul în care s-au vindecat, testul ieşind negativ, normal, să iasă din izolare, iar în cazul în care sunt pozitivi, dacă sunt asimptomatici – să rămână 14 zile în izolare la domiciliu, sub tratament, iar dacă au simptome care necesită internarea să se dispună prin decizii ale DSP internarea în spital”, a explicat Ludovic Orban.

Luni, premierul Orban a făcut precizarea DSP va trimite toată baza de date cu bolnavii COVID la Ministerul de Interne, împreună cu datele de contact ale acestor persoane.

Avocatul Gheorghe Piperea a declarat pentru Q Magazine că „nu este în regulă ceea ce face premierul Orban”.

„Tot ceea ce face Orban în ultima perioadă este în neregulă. Dar dacă publicul aplaudă și opoziția votează legile, noi ce să mai zicem? Să ne aducem aminte că la noi și epidemia este ilegală, având în vedere că nu există niciun act oficial prin care să se declare epidemia? Domnul Orban pare că nu știe că legile nu se aplică retroactiv. În mod normal nu ar putea să îi vâneze pe cei care s-au externat înainte de intrarea în vigoare a legii. Deși legea carantinei este, teoretic, de azi în vigoare ea nu poate fi aplicată până când nu se dau legile subsecvente. În lege nu este precizat care sunt factorii înalt patogeni care ar trebui luați în considerare. Nu poți considera pe cineva suspect dacă nu ai această precizare făcută. Constat că pentru domnul Orban, tiparul legal este o chestie care deranjează. Nu contează legalitatea, contează să-și vadă ei împlinite planurile. Sigur că nu este legal ca DSP să trimită dosarele pacienților la MAI, dar ce mai contează?”, a declarat pentru Q Magazine avocatul Gheorghe Piperea.

sursa:https://www.qmagazine.ro/piperea-legea-nu-este-retroactiva-domnule-orban/

Din punctul de vedere al lui Carmen Avram, la summitul de la Bruxelles România a pierdut pentru că nu a avut forță de negociere și a plecat acasă „cu ce au negociat alții pentru noi”.

Președintele Klaus Iohannis a anunțat aseară că „după patru zile de negocieri”, România va primi 79,9 miliarde euro pentru relansarea economică post-covid.

Europarlamentarul Carmen Avram nu se alătură vocilor care clamează victoria României la Bruxelles. Ea consideră că președintele a fost „practic, inexistent”.

Din punctul de vedere al lui Carmen Avram, la summitul de la Bruxelles România a pierdut pentru că nu a avut forță de negociere și a plecat acasă „cu ce au negociat alții pentru noi”.

„Summitul de la Bruxelles s-a terminat, România a pierdut. Exact cum anticipam acum 3 zile, modești, fără prieteni și fără forță de negociere, am plecat acasă cu ce au negociat alții pentru noi. România va primi, deci, mai puțini bani decât în varianta inițială.

Alții, printre care și noii copii neascultători ai Europei, Polonia și Ungaria, au câștigat. Ne vor scădea banii pentru sănătate și dezvoltare rurală, subvențiile vor fi mai mici și împrumuturile mai mari. Asta, după 4 zile și 4 nopți de negocieri dure, în care președintele României a fost, practic, inexistent. Vocea sa nu s-a auzit deloc. Spre deosebire de a altora, care au fost vocali și de neclintit.

Când o sa vedeți declarațiile victorioase ale PNL, să știți că sunt cosmetizate, elegant spus. România n-a existat la aceste negocieri pentru viitorul Europei post-covid”, a scris Carmen Avram pe pagina sa de Facebook.

sursa:https://www.qmagazine.ro/carmen-avram-la-summit-iohannis-a-fost-inexistent/?fbclid=IwAR104a8OZGo0dHC0urdxKzwMU-XwkXCm2bX66q-vm7MFQp_QqMr9t_uvn-k

Oamenii se împart în două categorii. Noi și ceilalți. Citesc scrisoarea, care este mai degrabă un pamflet mînios, răbufnit din fierea unui rebel. Sună a semnal de om disperat, exasperat de izolare, de improvizațiile autorităților, de naivitatea acestora, de șmecheria politică ascunsă îndărătul fiecărei măsuri. Și de om limitat în gîndire, lipsit de altruism. Spiritul acestei scrisori are aceleași repere cu acuzațiile orbești de corupție, proferate de Monica Macovei și Laura Codruța Kovesi, de Traian Băsescu, tăticul învîrtelilor, și de Klaus Iohannis, noul diriguitor al sistemului. Ele și ei sunt curați. Ceilalți sunt mînjiți și merită a fi înfundați. Numai ei și ai lor sunt nevinovați și pricepuți să decidă și, implicit, demni să dețină puterea. Prostiile, gafele și amatorismul lor nu se pun. Sunt făcute din patriotism, din respect față de lege și din devotament față de partid. Seamănă și cu gîndirea din trunchiul căreia s-a născut fascismul.

Ceilalți sunt sursa răului și trebuie acuzați și înjurați, dacă nu chiar eliminați. Cei care se tem de boală sunt niște depășiți de timp, niște șobolani. „Stați izolați toată viața. Faceți-vă de rîs, de plîns, dar nu vă puneți în fața elanului și a bucuriei de a trăi a celui care nu-i pasă de nimic. Jumătate pe cîmp, jumătatea cealaltă în codru.

Unii, liberi, ceilalți, izolați ! „Cei izolați să dispară, cei liberi să-și folosească libertatea după capul lor, chiar dacă devin iresponsabili“, pare a spune, printre rînduri, acest mesaj, scris mai degrabă cu secreție de vezică biliară decît cu capul. Ce-i aia societate ? Ce-i aia comunitate ? E bună doar pentru taxe și pentru vot. Dacă majoritatea propune o singură regulă de conviețuire nu face decît să restrîngă libertatea prostului trufaș.

Iată textul cu pricina:

”Ăștia care muriti de frica covid-ului …stati dracu’-n case, cum ați făcut-o și până acum. E dreptul și libertatea voastră să faceți asta. Prelungiți-vă carantina toata viața, dacă vreți, purtați două, trei măști, nu una, dezinfectați mâinile în fiecare minut, scuipați în sân și faceți cruce când vedeți o terasă, un bar, un restaurant, un spectacol și faceți un ocol de juma’ de kilometru, numărați morții și bolnavii de covid, băgați-i și pe alții la numărătoare … NUMAI LĂSAȚI-NE PE NOI, CEILALȚI, „PROȘTI” ȘI „INCONȘTIENȚI” CUM SUNTEM, SĂ NE TRĂIM VIAȚA ȘI SĂ NE BUCURĂM DE LIBERTATEA FIREASCĂ, LA CARE AVEM DREPTUL CA OAMENI.
Repetați-va mantrele panicarde și povestile horror cât vreți și cât vă place, încercați să vă conservați viața nenorocită, în panică și ipohondrie, dar nu insistați să ne schimbați modul de viață la care avem dreptul fundamental să aspirăm și să il trăim.
Noi poate vom crăpa sau nu de covid dar voi, chiar daca veți crăpa sau nu de boală sau de frica ei, aveți certitudinea unei vieți de șobolani la umbră, retrași după zidurile de teamă și disperare, pe care voi vi le construiți singuri în fiecare zi.
Nu vrem și nu vom fi părtași la pușcăria voastră, construită din paranoia voastră și demersurile unor psihopați, pe care ați ajuns să îi iubiți. Rămâneți cu sindromul vostru Stockholm și bucurați-vă de perversitatea situației în care singuri vă complaceți, sadomasochilști sanitari”

Ce se înțelege ? Că vinovați sunt cei care se tem, cei vulnerabili, nu cei care conduc și iau decizii ? De ce o parte din populație a ajuns la reacții de acest gen ? De frică, de revoltă sau dintr-o nevroză provocată de așteptare ? Răbufnește nefericirea celor care nu mai pot pleca în city break și în vacanțe exotice ? Aceasta este noua filosofie de weekend a generației #Rezist ? Sau este revolta unui partizan politic care nu are curajul să-și fluiere conducătorii ? Nu cumva este vorba despre violența politicianului de provincie care nu știe că ascunde limba de bou a filosofului de pe Facebook, pe care singur și-o consideră „vocea libertății ?“

sursa:https://www.cotidianul.ro/limba-de-bou-vocea-libertatii/

Scamatoria din legea carantinei. Atacarea carantinei/izolarii obligatorii este reglementată într-o asemenea manieră, încât devine un drept iluzoriu şi nu unul concret, efectiv. Nu sunt reglementate modalităţile ca o persoană izolată să poată sesiza instanţa, atrage atenţia APADOR-CH.

Calea de atac împotriva izolării şi a carantinei inclusă în legea carantinei este un drept iluzoriu şi nu unul concret, spun și avocaţii consultaţi de Mediafax.

Legea intră în vigoare marţi.

O persoană nu poate fi privată de libertate în mod forțat şi apoi să i se ceară tot ei să demareze toată procedura necesară pentru a fi verificată legalitatea deciziei prin care a fost izolată. Legea carantinei arată că DSP-urile sau Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă decid carantinarea sau izolarea unui suspect sau bolnav de Covid-19.

„Corect ar fi fost ca decizia sau hotărârea prin care se dispune carantinarea / izolarea unei persoane să fie transmisă către instanţa, în vederea confirmării, de către autoritatea emitentă într-un termen de 24 de ore de la emitere (la fel că în cazul Legii nr. 487/2002 a sănătăţii mintale şi a protecţiei persoanelor cu tulburări psihice)”, spun avocaţii.

„Potrivit formei actuale a legii, persoana în cauza, după ce este carantinată/izolată forţat, ar trebui să atace în faţa instanţei de contencios administrativ decizia cu caracter individual emisă de Direcţia de Sănătate Publică. Ceea ce, din punct de vedere practic, este aproape imposibil din moment ce persoana este carantinată/izolată”, adaugă aceștia.

Şi APADOR-CH atrage atenţia că dreptul de a contesta în justiţie privarea de libertate nu este „efectiv”: „Nu sunt reglementate modalităţile şi înlesnirile necesare pentru ca o persoană aflată într-un spaţiu de carantinare sau izolare să poată sesiza instanţa”.

Tot APADOR-CH spune că legea nu prevede măsurile ce pot fi dispuse pentru repararea prejudiciilor produse: „În lege trebuie să existe un articol care să prevadă că orice persoană, care a fost victima unei măsuri nelegale de carantină sau izolare are dreptul la reparaţii şi să prevadă procedura de constatare a nelegalităţii carantinei/izolării şi de acordare a remediilor (despăgubiri)”.

Ce prevede legea

Legea carantinării şi izolării intră de marţi în vigoare, fiind publicată, sâmbătă, în Monitorul Oficial, după ce a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis.

*** Potrivit legii, carantina persoanelor se instituie pe baza informaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau, după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen care:

* sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu;

* au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu o boală infectocontagioasă.

În situaţia în care persoanele refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locaţia declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză încalcă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control recomandă, iar reprezentantul direcţiei de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă aceştia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

Medicul sau, după caz, organele de control vor informa de îndată DSP, care confirmă sau infirmă, după caz, măsura carantinării persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, printr-o decizie cu caracter individual. Decizia se emite în cel mult 8 ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control, după caz, şi se comunică de îndată persoanei în cauză. În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei direcţiei de sănătate publică prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină sau, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului DSP.

Măsura se instituie pe durata perioadei de incubaţie specifice bolii infectocontagioase suspicionate şi încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării.

*** Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive.

Potrivit legii, pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară şi dreptul la libertate al persoanelor, măsura izolării se instituie în funcţie de boala infectocontagioasă, cu respectarea următoarelor standarde necesare exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale:

* măsura să fie dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină;

* măsura să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică;

* măsura să fie instituită pentru a proteja interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

Izolarea se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în scopul efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi evaluărilor biologice, până la primirea rezultatelor acestora, dar nu mai mult de 48 de ore.

Cel mai târziu la expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă se menţine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta.

*** Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia.

*** În situaţia în care persoanele refuză măsura izolării, medicul informează de îndată, după consemnarea refuzului persoanei, direcţia de sănătate publică judeţeană, care, în termen de cel mult două ore, va emite decizia prin care confirmă sau infirmă măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată acesteia.

*** Carantina pentru persoanele care sosesc în România din zone cu risc epidemiologic ridicat sau pentru persoanele care au intrat în contact direct cu persoanele infectate se dispune prin hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, la propunerea Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României şi se pune în aplicare prin ordine ale ministrului Sănătăţii şi ale unităţilor din subordine.

*** Carantina zonală se instituie prin ordin al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii Comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă, la propunerea direcţiei de sănătate publică teritoriale şi cu avizul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Ordinele şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau ale persoanei desemnate de acesta pot fi contestate de către orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim la instanţa competentă.

*** În situaţia existenţei unui deficit de personal medical constatat de către DSP sau ISU, pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, personalul medical, paramedical şi auxiliar specializat din sistemul public poate fi detaşat cu acordul persoanei detaşate, iar în lipsa acestuia, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului Sănătăţii, al şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta sau, după caz, al conducătorului instituţiei angajatoare, se arată în lege.

Pe durata detaşării, se asigură persoanei detaşate, suplimentar faţă de salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizaţiei de detaşare în cuantum de 50% din salariul de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul de încadrare, cazarea şi transportul în localitatea unde se dispune detaşarea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/scamatoria-din-legea-carantinei/

Pompierii au intervenit în mai multe judeţe pentru evacuarea apei din locuinţe după ploile din ultimele ore

Pompierii au acţionat, în cursul zilei de luni şi pe timpul nopţii, în urma precipitaţiilor abundente, pentru evacuarea apei din peste 80 de subsoluri, curţi şi locuinţe din judeţele Alba, Bacău, Cluj, Covasna şi Tulcea, a informat, marţi, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU).

Potrivit sursei citate, cel mai afectat judeţ de aversele torenţiale a fost Alba, zonă în care pompierii au acţionat în 3 localităţi pentru evacuarea apei acumulate în gospodăriile oamenilor. Cea mai dificilă situaţie s-a înregistrat în municipiul Alba Iulia, unde peste 50 de subsoluri au fost inundate, fiind nevoie de intervenţia pompierilor cu motopompe, scrie Agerpres.

Totodată, o situaţie deosebită a fost înregistrată şi în judeţul Bacău, în satul Cotumba, unde, în urma revărsării pârâului din localitate, aproximativ 50 gospodării au fost inundate, iar 2 persoane au fost evacuate la rude, din cauza apei care a intrat în curtea locuinţei.

De asemenea, pe raza aceleiaşi localităţi, un segment din DC 156 este surpat pe o lungime de 150 de metri, iar un alt segment de 1,5 kilometri este colmatat, accesul pentru 140 familii fiind posibil doar pietonal.

Reprezentanţii IGSU au mai transmis că, în prezent, nu sunt în desfăşurare intervenţii pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.

sursa:https://www.dcnews.ro/zeci-de-interventii-ale-pompierilor-dupa-ploile-din-ultimele-ore_760713.html

Lefurile astronomice din BNR. Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit "migrarea" clienților casnici. 40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale. Cum poate creditul Noua Casă să devină o capcană pentru restul vieții

Lefurile astronomice din BNR: Mugur Isărescu, venituri de peste 1 milion de lei în 2019 ● Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit "migrarea": 300.000 de clienți casnici au trecut pe concurențial în ultimul an ● Cum poate creditul Noua Casa sa devina o capcana pentru restul vietii ● Cazurile de infectare cu Covid-19 din fabricile locale pun presiune pe mediul de business ● 40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale ● Ziua decisivă pentru Planul UE de relansare economică de 750 de miliarde de euro ● Wizz Air suspendă rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emirate. Licitație eșuată pentru Ministerul Finanțelor ● Chioveanu (ANSVSA): În momentul în care o să avem undeva la 100 de cazuri, o să ne gândim să dăm drumul evenimentelor în interior ● OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial.

​

Lefurile astronomice din BNR: Mugur Isărescu, venituri de peste 1 milion de lei în 2019. Cine a încasat 1,6 milioane de lei. Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, a depăşit în premieră nivelul de 1 milion de lei venituri încasate, anul trecut, dar există un angajat al băncii centrale care îl depăşeşte, după ce a încasat 1,6 milioane de lei. Guvernatorul Mugur Isărescu a încasat anul trecut venituri de peste 897.000 de lei, respectiv drepturi salariale şi indemnizaţie de participare la Consiliul de administraţie, în creştere cu 10% faţă de suma de 806.000 lei încasată în 2018, arată declaraţia sa de avere. Totodată, guvernatorul a încasat de la BNR şi o pensie de peste 161.000 de lei, o creştere de aproape 20% faţă de anul 2018, când încasa 136.000 lei. Aşadar, Isărescu primeşte o pensie lunară de aproape 13.500 lei. În plus, Mugur Isărescu a mai încasat şi suma de 30.000 de lei şi de la Academia Română, precum şi 3.700 de lei de la Academia de Ştiinţe Economice. În total, veniturile lui Mugur Isărescu s-au ridicat la 1,1 milioane de lei în 2019. Un angajat BNR care îl depăşeşte pe Mugur Isărescu este prim-viceguvernatorul Florin Georgescu, care a avut anul trecut venituri de 1,6 milioane de lei. Mai precis, Georgescu a încasat un venit anual de 1,36 milioane de lei din funcţia deţinută la BNR. La această sumă se adaugă o pensie de parlamentar de 107.400 lei, precum şi o pensie de limită de vârstă de 126.600 lei. În plus, prim-viceguvernatorul a mai avut venituri şi de la Academia de Studii Economie şi din chirii, dar minore, scrie adevarul.ro.

Reglementarea prețurilor la energie electrică nu a oprit "migrarea": 300.000 de clienți casnici au trecut pe concurențial în ultimul an. Chiar dacă într-un ritm mult diminuat, consumatorii casnici au continuat să migreze din piața reglementată în cea concurențială în ultimul an, de când statul a fixat prețurile.La 1 martie 2019, ca urmare a prevederilor celebrei OUG 114, ANRE introducea din nou prețuri reglementate de stat pentru furnizarea de energie electrică către consumatorii casnici, în condițiile în care piața fusese liberalizată. Ca atare, de la acea dată consumatorii casnici s-au împărțit în două categorii: cei de piață concurențială, cu contract negociat cu același furnizor sau altul, și cei reglementați, care au continuat să primească energie la prețurile reglementate de ANRE de la cei patru furnizori de ultimă instanță (FUI) obligați, Enel, Electrica, CEZ și E.On. Recent, ANRE a publicat raportul referitor la piața reglemenată aferent primului trimestru al acestui an. Adică la un an de la momentul re-reglementării prețurilor, ce a avut loc la 1 martie 2019. La acel moment, prin reglementare, ANRE a stabilit practic cele mai mici prețuri, deci ne-am pus întrebarea: a mai migrat lumea de la reglementat la concurențial în acest an, în condițiile în care la reglementat avea, în teorie, cele mai bune prețuri?, se întreabă economica.net.

Cum poate creditul Noua Casa sa devina o capcana pentru restul vietii: "Cresterea nivelului de garantare pana la 140.000 de euro este absolut exagerata".Intr-un interviu acordat Ziare.com, presedintele Asociatiei Utilizatorilor Romani de Servicii Financiare din Romania, Alin Iacob, a explicat de ce avansul mic in programe precum Noua Casa devine o capcana in timp. In linii mari, Alin Iacob spune ca "daca nu ai bani pentru un avans mai mare, nu ar trebui sa te inhami la un credit pe 30 de ani pentru ca vei descoperi ca, desi ai platit 15 ani la credit, nu ai acoperit decat vreo 15% din creditul luat, pana atunci achitand comisioane si dobanzi aferente creditului. Peste toate acestea, vei achita o casa la suprapret, in conditii financiare dificile". "Cresterea nivelului de garantare pana la 140.000 de euro este absolut exagerata pentru ca valideaza niste castiguri absolut colosale ale unor dezvoltatori care, multi dintre ei au construit prin lanul de porumb, cu sau fara utilitati", este de parere Alin Iacob. Acest program valideaza un pret de 140.000 de euro pentru un apartament, fie el si nou, intr-un complex rezidential si cu o anumita calitate a constructiei tot este mult, scrie ziare.com.

Cazurile de infectare cu Covid-19 din fabricile locale pun presiune pe mediul de business. Sute de angajaţi testaţi şi izolaţi şi oprirea producţiei pentru câteva zile afectează puternic fabricile locale din toate domeniile, de la componente auto la confecţii sau dulciuri. Răspândirea necontrolată a virusului Covid-19 afectează puternic do­me­niul producţiei în Româ­nia, fabricile loca­le devenind rând pe rând adevărate focare de infecţie, cu zeci de angajaţi în izolare sau chiar şi spitalizaţi. Aproape 100 de angajaţi ai abatorului Smithfield din Timişoara, cel mai mare producător din industria căr­nii de porc, zeci de oameni de la o fa­brică de componente auto din Brăila, anga­jator cu peste 3.000 de salariaţi, un abator de carne din Vaslui se confruntă cu cazuri de infectare cu noul corona­virus şi sunt trei dintre cazurile de busi­ness din producţie afectate doar în ultimele zile de pandemie, scrie Zf.ro.

40% dintre românii vulnerabili, atraşi de schemele financiare ilegale. Fenomenul money mule este foarte cunoscut în ţara noastră şi un nou studiu al ING Bank România, intitulat "Vulnerabilităţile românilor în ceea ce priveşte frauda datelor personale" notează părerile, dar şi gradul de penetrare al acestei practici, în rândurile românilor. Un număr de 10 români spun că nu sunt dispuşi să fie cărăuşi de bani şi opt din 10 cred că această activitate se pedepseşte cu închisoarea, patru din 10 ar accepta joburi care le impun deschiderea sau folosirea contului lor şi efectuarea de transferuri, joburi care implică minimum de efort şi câştigarea rapidă a unor fonduri.
Cei mai vulnerabili la schemele money mule sunt cei cu vârste între 18 şi 34 de ani, studenţi sau muncitori, care trăiesc în localităţi mici şi au un minim de educaţie, or un venit scăzut. Potrivit studiului, femeile sunt mai vulnerabile să devină cărăuşi de bani printr-o decepţie care implică o ofertă de job, în timp ce bărbaţii sunt mai degrabă dispuşi să fie cărăuşi de bani în cunoştinţă de cauză. În plus, vulnerabilitatea de a deveni money mule este cea mai ridicată la persoanele care nu par să ia în serios securitatea informaţiilor lor bancare, scrie bursa.ro.

Ziua decisivă pentru Planul UE de relansare economică de 750 de miliarde de euro. De ce se opun ţările nordice şi ce poate obţine România. Astăzi are loc la Bruxelles ceea ce cancelarul german Angela Merkel a numit faza decisivă a disputei privind relansarea economică a Uniunii Europene în era pandemiei de COVID. Asta în condițiile în care mai multe state nordice se opun planului propus de Franța și Germania. Libertatea a discutat cu analistul de politică externă Ştefan Popescu pentru a înţelege cum sunt împărţite taberele, de ce există acest conflict şi ce poate obţine România la finalul negocierilor.De patru zile, liderii europeni discută în capitala Belgiei despre planul economic de 750 de miliarde de euro, iar tensiunile sunt uriaşe. Potrivit AFP, preşedntele Emmanuel Macron şi-a pierdut cumpătul la un moment dat şi a lovit cu pumnul în masă. Planul ambiţios al UE pentru salvarea economiilor Banii vor fi alocaţi statelor europene pe lângă bugetul multianual 2021-2027 exclusiv pentru a combate efectele economice ale pandemiei, iar prinicipalii beneficiari vor fi statele din est, dar şi Italia şi Spania – ţări puternic afectate de virus, scrie Libertatea.ro.

Wizz Air suspendă rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emirate .Wizz Air a anunțat luni că, din cauza restricțiilor de călătorie impuse de autoritățile române, suspendă toate rutele dintre România și Suedia, Portugalia, Israel și Emiratele Arabe Unite până pe 31 iulie inclusiv. De asemenea, din cauza restricțiilor introduse de autoritățile austriece, zborurile dintre România și Austria sunt suspendate până la aceeași dată.
Contravaloarea biletelor de avion, restituită. Pasagerii cu rezervări afectate de suspendarea zborurilor vor fi informați automat prin e-mail dacă au rezervat direct pe wizzair.com sau prin aplicația pentru mobil. Clienții vor primi automat în contul de client WIZZ 120% din valoarea achitată pentru călătorie, se anunță într-un comunicat al companiei. Suma poate fi folosită în următoarele 24 de luni pentru achiziția de produse și servicii Wizz Air. Pasagerii pot opta pentru rambursarea banilor, care va dura mai mult, scrie evz.ro.

Licitație eșuată pentru Ministerul Finanțelor. Ministerul Finanțelor Publice a respins toate ofertele primite de la bănci pentru licitația de obligațiuni scadente în ianuarie 2028, din cauza randamentelor prea ridicate. Guvernul urmărea să adune 500 de milioane de lei din piață, iar ofertele venite de la bănci și alți investitori au fost de circa 975 de milioane de lei. Ministerul Finanțelor a respins, însă, toată subscrierea din cauza prețului prea ridicat cerut de creditori. La o licitație organizată la începutul lunii iulie, randamentul mediu a fost de 3,87% și ING Bank considera că ar fi o performanță foarte bună pentru Ministerul Finanțelor să obțină oferte de împrumut la un randament similar, deși piața secundară indică randamente cu 10 puncte de bază mai ridicate.La finele săptămânii trecute, Finanțele au împrumutat 500 de milioane de lei pe 5 ani printr-o licitație reușită, la un randament mediu de 3,79%, dar anterior a avut două licitații slabe, cu cerere redusă și sume adjudecate sub prospect. “Piața pare să fie într-o poziție defensivă în ultima vreme, mai ales pe scadențele mai lungi. Fără intervenții suplimentare ale BNR (prin tăieri suplimentare de dobândă, creșterea achizițiilor de titluri de stat sau orice combinație de relaxare) vedem un spațiu limitat pentru comprimarea curbei randamentelor”, scrie Valentin Tătaru, economist al ING Bank, potrivit profit.ro.

Chioveanu (ANSVSA): În momentul în care o să avem undeva la 100 de cazuri, o să ne gândim să dăm drumul evenimentelor în interior. Autorităţile iau în calcul o nouă etapă de relaxare, care să includă organizarea de evenimente în interior, în momentul în care numărul de cazuri noi de COVID-19 va ajunge în jur de 100, a afirmat luni preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Robert Chioveanu. “În funcţie de numărul de cazuri care vor fi la nivel naţional – şi aţi văzut că sunt raportate zilnic – în momentul când o să avem undeva la 100 de cazuri o să ne gândim să dăm drumul la partea a doua, la evenimentele în interior şi la evenimentele, după aceea, gen saloane de nunţi, botezuri şi alte evenimente care se pot face. Dacă aveţi terasă, puteţi să faceţi un eveniment şi de 200 de persoane dacă respectaţi distanţarea”, a menţionat Robert Chioveanu, la dezbaterea online ‘Prevenţie vs. Sancţiune! Consiliere vs. Control!’, la care au participat mai mulţi antreprenori, organizată de Clubul Oamenilor de Afaceri Liberali (COAL). Preşedintele ANSVSA a subliniat că au fost aplicate sancţiuni “acolo unde s-a văzut un dispreţ faţă de lege, o aglomerare, acolo unde într-adevăr nimeni nu respecta absolut nimic, nu se făcea un triaj epidemiologic, nu se făcea o termometrie, nu se făcea o rezervare înainte”, scrie financialintelligence.ro.

OECD: Ravagiile pe care le-a făcut criza Covid în segmentul IMM-urilor la nivel mondial. Peste un sfert (26%) din cele peste 30.000 de IMM-uri din întreaga lume ce au participat la un sondaj OECD au declarat închiderea activității între ianuarie și mai, pe perioade diferite, în funcție de momentul izbucnirii epidemiei Covid-19. Mai mult de jumătate din aceste companii au invocat ca principal motiv al întreruperii temporare a activității restricțiile impuse de autoritățile naționale pentru a opri răspândirea noului coronavirus. Raportul The Future of Business Survey, realizat în mod obișnuit de două ori pe an, va fi efectuat în fiecare lună, pe durata crizei Covid-19, pentru a monitoriza evoluția IMM-urilor și răspunsul lor la această situație fără precedent ce a lovit în mod special afacerile mici. Sondajul este o colaborare între OECD, Facebook și Banca Mondială și nu reflectă situația dintr-o economie sau o regiune, datele fiind colectate doar de la companiile ce au cont de Facebook. Acest prim sondaj din pandemie a fost realizat în 50 de state, între 28 și 31 mai, și conține răspunsuri de la peste 30.000 de manageri și patroni de IMM-uri, precizează raportul OECD, potrivit cursdeguvernare.ro.

sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24184493-business-report-lefurile-astronomice-din-bnr-reglementarea-preturilor-energie-electrica-nu-oprit-migrarea-clientilor-casnici-40-dintre-romanii-vulnerabili-atrasi-schemele-financiare-ilegale-licitatie-.htm

Care va fi țara care va triumfa într-o epocă post-pandemică ?

Imaginați-vă o țară, o mare putere economică occidentală, unde coronavirusul a apărut târziu, dar în care guvernul, în loc să nege și să întârzie, a acționat încă de la început. Era mai pregătit pentru teste și gata să urmărească evoluția “ca să reducă nivelul” rapid și să limiteze decesele la un număr mai mic decât în oricare altă importantă putere industrială occidentală. Stoparea virusului a permis un scurt blocaj bine gestionat, care a dus la reducerea șomajului cu un procent de numai 6%. Pe fondul unei adevărate risipe de laude la nivel internațional, conducătoarea țării, plicticos de previzibilă, s-a confruntat cu o mare creștere a sprijinului la nivel național, de la 40% la 70%, potrivit New York Times, citat de Rador.

Această imagine în oglindă a Americii președintelui Trump e pusă față în față cu Germania sub conducerea cancelarului Angela Merkel. Crescânda sa popularitate a marginalizat politic extrema dreaptă și extrema stângă. Sindicatele germane au conlucrat cu patronii lor ca să mențină fabricile deschise și un regim de muncă sigur (industria de prelucrare a cărnii din această țară a fost o excepție notabilă). Guvernul dnei Merkel a conlucrat cu landurile germane ca să limiteze pandemia și cu confrații din statele membre ale Uniunii Europene ca să stabilească un fond de redresare pentru țările cel mai grav afectate de virus.

Forța Germaniei demonstrează că, cel mai probabil, o mare parte a economiei va răzbate prin lumea de după pandemie.

Coronavirusul accelerează un sindrom al economiilor naționale datorat crizei financiare mondiale din anul 2008. Guvernele își asumă un tot mai mare control asupra tuturor aspectelor vieții economice, gestionează datoriile publice ca să asigure creșterea economică și impun noi bariere comerțului exterior și imigrației. Doar aspectul virtual al economiei mondiale e în ascensiune, pe măsură ce oamenii lucrează, se distrează și fac achiziții prin internet.

Care ar fi țările care ar înflori în acest peisaj economic în schimbare? În pofida dominanței lor de ordin tehnologic, Statele Unite și China se confruntă cu prea multe datorii, iar guvernele lor au fost în general criticate pentru proasta gestionare a pandemiei. Vietnamul pare promițător – o forță exportatoare în ascensiune, cu un guvern care a oprit virusul din fașă. Rusia are și ea o economie îndoielnică din cauză că președintele Vladimir Putin a încercat ani de zile să-și izoleze țara în fața presiunilor financiare – un demers defensiv care se va dovedi tot mai valoros într-o lume aflată în rapidă globalizare.

Dar se pare că marele câștigător va fi Germania. Riposta sa în fața pandemiei i-a scos în evidență niște forțe de care dispunea și anterior: un guvern eficient, datorii reduse, reputația excelenței la nivel industrial și o sporită capacitate de a crea companii tehnologice autohtone într-o lume dominată de giganți americani și chinezi ai internetului.

În timp ce alte țări se tem că recentele concedieri ar putea deveni permanente, cei mai mulți dintre angajații germani au rămas pe ștatele de plată grație rapidei expansiuni a așa-zisului Kurzarbeit, un sistem guvernamental care datează de un secol și care plătește companiile pentru ca ele să-și păstreze angajații cu orar de lucru redus în timpul unor crize temporare. Germania și-a putut extinde sistemul Kurzarbeit - și multe alte lucruri în domeniul serviciilor sociale – grație faimoasei sale austerități. Ani la rând, în timp ce dna Merkel pleda pentru austeritate în fața celorlalți membri ai Uniunii Europene, ei au tot poreclit-o ‘gospodina șvabă‘ – arhetipul unui nemțoaice înțelepte care strânge firimituri de pâine ca să facă un aluat. Acum nu mai râd de ea.

Din cauză că Germania a intrat în pandemie cu un excedent bugetar guvernamental, ea și-a putut sprijini economia blocată prin plăți acordate direct familiilor, prin reduceri de impozite, prin creditarea companiilor sau prin alte forme de ajutor, care s-au ridicat la 55% din PIB, adică, prin ajutoare de patru ori mai mari decât cele din SUA, relative la PIB. Pentru prima oară, ea a putut și a și dorit să acorde fonduri stimulative de urgență statelor vecine care, de multă vreme, se plângeau că ‘zgârcenia’ germană afectează întreg continentul. Demersul a fost deopotrivă viclean și generos. Acele țări pot acum să-și permită mai bine ca niciodată exporturile germane.

Și totuși, Germania nu renunță la a avea un buget echilibrat. Cum majoritatea cheltuielilor se vor datora economiilor, datoria populației din Germania ar urma să crească, dar s-ar ridica la numai 82% din PIB – niște datorii mult mai mici decât cele ale Statelor Unite sau ale altor țări foarte dezvoltate, care cheltuiesc mult mai puțin pentru fondurile de redresare economică.

Cei care se îndoiesc afirmă că Germania depinde acum într-un mod periculos de exporturile din industrie, mai ales de cele destinate Chinei, într-o perioadă de scădere a comerțului mondial. Deplin conștientă de aceste slăbiciuni, Germania dorește să-și modernizeze principalii exportatori, respectiv, marile companii producătoare de automobile. Prin reglementări și prin critici publice, guvernul încearcă să-i convingă pe producătorii de automobile să renunțe la motoarele pe combustibil lichid, încă foarte profitabile, în avantajul automobilelor electrice din viitor. Stuttgart-ul, orașul-gazdă al companiilor Porsche și Mercedes-Benz, a interzis circulația în oraș a mașinilor mai vechi, bazate pe motorină.

Germania încă se mai gândește dacă să devină o putere tehnologică mai competitivă. Ea alocă cercetării aproximativ același buget ca al Statelor Unite (aproximativ 3% din PIB) și dispune de un plan pe termen lung menit să creeze un ecosistem antreprenorial asemănător celui din Silicon Valley, în care capitaliștii îndrăzneți să lanseze niște incipiente companii promițătoare. Industria tehnologică a Germaniei nu este fără regrese, cum ar fi , de exemplu, recenta și brusca prăbușire a companiei tehnologice financiare Wirecard, care a ridicat semne de întrebare în privința vigilenței forurilor sale de supraveghere financiară. Dar multe dintre primele succese din domeniu, copii ale companiilor americane comerciale și de livrări de alimente online, înregistrează o ascensiune rapidă.

Planul german de relansare economică include și un fond de $56 miliarde pentru companii începătoare care pot să digitalizeze industrii tradiționale apelând la inteligență artificială și la alte noi tehnologii. Alături de Franța, Germania a anunțat recent ceea ce, în opinia ministrului său al economiei, ar fi o ‘revoluție’ digitală, menită să creeze un ‘cloud‘ pe internet care să rivalizeze cu cele din America și din China.

Germania este o societate conservatoare și în curs de îmbătrânire, dar s-a dovedit că cei care o critică și afirmă că ea este prea lentă în privința schimbării, s-au înșelat. La începutul anilor 2000, când Germania era considerată ca fiind ‘bolnavul Europei’, țara a adoptat niște reforme pe piața muncii care i-au redat statutul de cea mai stabilă economie de pe continent. Pe măsură ce pandemia grăbește drumul spre digitalizare și spre deglobalizare, sporind totodată datoriile la nivel mondial, Germania se evidențiază prin relativa sa lipsă de slăbiciune în fața acestor probleme și printr-un guvern pregătit să le facă față. (New York Times)

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-international-24184369-nyt-care-tara-care-triumfa-intr-epoca-post-pandemica.htm