Consiliul Fiscal (CF) estimează o scădere a PIB pentru acest an cuprinsă între 4 și 6% precum și un deficit bugetar cuprins între 8,6 și 9,4% din PIB, însă admite că în acest context exonomic, context economic, sanitar și electoral caracterizat de incertitudini neobișnuit de mari nu pot fi excluse evoluții mai nefavorabile decât cele anticipate în acest moment. Punctul de plecare al deficitului bugetar pentru anul 2021 ar fi de cel puțin 7,5% din PIB, chiar admițând revenirea economiei previzionată de Comisia Națională de Statistică și Progrnoză – creștere economică de 4,9% pentru anul 2021. Aceste perspective ale bugetului public reclamă o prudență sporită în adoptarea oricăror măsuri de politică fiscal-bugetară și identificarea din timp a unei strategii graduale și coerente de consolidare bugetară, care să minimizeze costurile economice și sociale asociate. Procentul de majorare de 14% a pensiilor implică un efort bugetar de 3,6 miliarde de lei în anul 2020 și respectiv 10,92 miliarde de lei în anul 2021. O astfel de măsură, cu impact important asupra construcției bugetare pe anul 2021, ar trebui inclusă într-un cadru fiscal bugetar pe termen mediu, se arată într-o analiză făcută de Consiliul Fiscal pe marginea rectificării bugetare.
CF apreciază că o abordare bazată pe reguli în ceea ce privește indexarea pensiilor (prevăzută de altfel de lege) ar aduce beneficii multiple din perspectiva stabilității sistemului de pensii și ancorării așteptărilor participanților, sustenabilității fiscale și programării bugetare. Majorarea cheltuielilor bugetare cu pensiile nu poate face abstracție de situația bugetului general consolidat, al cărui
deficit primar și structural se plasează în prezent la niveluri foarte ridicate, ceea ce reclamă inițierea unui proces de corecție, ecartul față de pragul de 3% din PIB stabilit de procedura de deficit excesiv fiind însemnat. În condițiile noilor parametri bugetari, dimensiunea necesarului de finanțare public al României pentru anul 2020 este de circa 13% din PIB.
Deși acoperirea necesarului de finanțare pentru acest an este asigurată în largă măsură, mult mai problematică ar putea fi acoperirea acestuia pe termen mediu. Este greu de crezut că piețele financiare vor tolera pentru o perioadă îndelungată niveluri înalte ale deficitului bugetar, chiar dacă regulile fiscale în UE vor rămâne suspendate și în 2021. Capacitatea de finanțare a
deficitului bugetar și de refinanțare a datoriei publice care ajunge la scadență reprezintă oconstrângere foarte „dură” asupra politicii fiscal-bugetare. În acest context, o corecție care să conducă pe termen mediu la niveluri mult diminuate ale deficitului bugetar și care să ancoreze așteptările creditorilor către o traiectorie sustenabilă a politicii fiscal-bugetare este obligatorie. Anunțarea unui plan multianual credibil de consolidare fiscală ar putea să ofere răgazul necesar pentru o abordare graduală, care să afecteze cât mai puțin revenirea economiei.
Obiectivul ambițios de aderare la zona euro (și, în prealabil, de intrare în Mecanismul Cursurilor de Schimb – ERM2) nu este compatibil cu deficite bugetare structurale de peste 1% din PIB, ca să nu mai vorbim de peste 4% din PIB, cu deficite externe considerabile, cum era situația României la începutul anului 2020.
Conform Consiliului Fiscal, momentul cel mai acut al crizei actuale, determinat de restricțiile de ordin sanitar (efectul shutdown, de închidere parțială a economiilor), pare să fi trecut, iar procesul de revenire economică a început la nivelul majorității economiilor naționale, inclusiv în România. Vor exista efecte persistente ale crizei pe plan economic si social; efectele depind mult de refacerea lanțurilor de producție, de comerț, de sprijinul băncilor centrale și guverne. Intervin modificări în inclinația spre consum și cea pentru investiții (productive) existând o aversiune la risc crescută pe fondul marilor incertitudini și al schimbărilor structurale, al extinderii utilizăriitehnologiilor noi, inclusiv a inteligenței artificiale. Ciclul epidemic condiționează viteza de revenire, pot exista „reînchideri” locale. Războiul cu COVID-19 nu este terminat, el este unul de uzură.
Exista un trade-off (cost al renunțării la alternativă) major între, pe de o parte, spațiul de manevră pentru a face față la crize majore, ceea ce reclamă cheltuieli tip one-off și deficitul structural, pe de altă parte (România are cel mai înalt deficit structural în UE). Aceasta explică îndrăzneala mare a altor țări de a merge cu deficite spre și peste 10% fără a avea grija unor corecții macro inevitabile în anii următori.
Situația bugetară a României a fost și este foarte încordată, fapt reflectat și de plasarea singulară a României în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene la începutul acestui an. Dezechilibrele macroeconomice – deficitul de cont curent (4,6% din PIB in 2019) și deficit bugetar structural (peste 4% din PIB) relativ mari și persistența unor presiuni mari pe buget pentru creșterea de cheltuieli permanente, reclamă o corecție macroeconomică în viitorul nu îndepărtat pentru a păstra accesul la finanțare pe piețe și ratingul de țară. Această situație se reflectă și în costurile de finanțare considerabil mai ridicate ale României pe
piețele financiare, comparativ cu cele ale altor țări din regiune – Cehia, Ungaria, Polonia.
O absorbție masivă de resurse europene din cadrul financiar multianual și din Planul european de redresare vor reduce nevoia de finanțare de pe piețele financiare și vor susține cererea și oferta agregate interne, permițând, astfel, o traiectorie de corecție macroeconomică mai lină. Absorbția de fonduri europene este o „bătălie pentru apa grea”, în anii ce vin. Contracția PIB, ce este revizuită de CNSP, pentru 2020, la 3,8%, este în imediata vecinătate a pragului de jos al scenariului de bază al CF.
sursa:https://www.cotidianul.ro/consiliul-fiscal-ne-spune-cat-va-scade
