Răzvan Savaliuc scoate la lumină un document care poate fi fatal pentru Iohannis

 

Răzvan Savaliuc dă marea lovitură – scoate la lumină un document care poate fi fatal pentru Iohannis – și poate lămuri un mare mister legat de puternicul general Florian Coldea

Este poate cel mai ”exploziv” articol publicat de ”Lumea Justiției”! Pe scurt, este vorba de o sesizare făcută de fostul prim-adjunct al SRI, generalul Florian Coldea, împotriva lui Iohannis, cu un an înainte de cucerirea primului mandat.

Este o sesizare din 2013, privind infracțiunea de conflict de interese despre care Savaliuc spune că ”îl îngroapă pe Iohannis”.

”Iată acte care dovedesc ca Iohannis intervenea în procesele sale ca Primar al Sibiului, uzurpând interesele Statului Roman, ca să-și protejeze casele luate pe acte false”, scrie LuJu, aruncând și ipoteza bombă: ”De asta a fost mazilit Coldea de la șefia SRI?”.

De remarcat că ancheta și dosarul apar cu puțin timp înainte de “Procesul Iohannis 6 case”, care va fi soluționat de Secția penală a ÎCCJ mâine, miercuri, 21 octombrie 2020 -  în urma plângerii făcute de Redacția Lumea Justiției împotriva soluției de clasare data de Parchetul General pe 6 februarie 2020.

Dosarul în cauză - conflict de interese pe numele lui Klaus Iohannis – are numărul 644/P/2013 și, notează LuJu – ”nimeni nu a auzit nimic” de el!

Și, totuși, LuJu a primit un răspuns din partea Serviciului de Documente Clasificate. Atenție:

“Urmare a adresei dvs nr. 260/P/2018 din 12.11.2018 va comunicam ca au fost verificate registrele de evidenta din perioada 2000 – 2014 și au fost identificate următoarele documente:

- o informare strict secretă din 10.06.2004 a Ministerului Justiției – Serviciul Independent de Protectie și Anticoruptie (1 fila) care a fost trimisa La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, cu o adresa strict secreta din 17.06.2004 (borderoul nr. 131 din 18.06.2004);

- un document clasificat strict secret emis de Serviciul Roman de Informații – Cabinet prim adjunct (1 fila) și un document clasificat secret de serviciu emis de PICCJ – Secția de urmărire penala și criminalistica (1 fila) privind săvârșirea infracțiunii de conflict de interese, arhivat în cadrul serviciului nostru la dosarul penal nr. 644/P/2013”.

Documentul pare dincolo de orice dubiu – și se scrie clar, atât numele lui Klaus Iohannis, cât și infracțiunea de conflict de interese. Dar, bine spune Savaliuc, despre dosarul 644/P/2013 NU s-a auzit niciodată în public!

Ori, potrivit legii, ”asemenea informații nu puteau fi clasificate - iar cuprinsul sesizărilor trebuia declasificat și să constituie obiectul unui dosar penal a cărei soluție sau existență trebuia să fie o informație publica ținând cont de calitatea persoanelor implicate”, scrie Savaliuc, citând art. 13 din Legea 544/2001: “Informațiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public”.

”Se știe ca Klaus Iohannis nu l-a înghițit niciodată pe generalul Coldea, căruia i s-a făcut vânt în mod foarte ușor de la șefia SRI, profitându-se de scandalul cu înregistrările prezentate în spațiul public de fostul deputat Sebastian Ghiță”, scrie Luju, subliniind că ”fără voința Președintelui României, generalul Coldea nu putea fi debarcat”.

Savaliuc și cei de la ”Lumea Justiției” spune ferm: ”Opinia noastră este ca tocmai inițierea unui dosar de conflict de interese – atestat de documentul PICCJ - pe numele lui Klaus Iohannis a fost motivul pentru care generalul Florian Coldea a fost debarcat de la șefia SRI”.

”Ne bazăm în acest raționament și pe documentele care atestă ca Iohannis, pe când era primar al Sibiului, a trimis la dosarele civile - în care s-a demonstrat încă de la primele faze procesuale ca actele care au stat la baza dobândirii imobilelor din Sibiu sunt falsuri grosolane ale emitenților - cereri în numele Statului roman, dar care în fapt îi susțineau interesele  în toate aceste intervenții în instanțe”, scrie LuJu.ro. .

Primăria Sibiu, prin primarul Klaus Iohannis trimitea întâmpinări, cereri, cai de atac etc folosind următoarea formulare: “STATUL ROMAN REPREZENTAT PRIN CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SIBIU... (…) … s.s. PRIMAR KLAUS IOHANNIS”, precizează LuJu, prezentând și documente.

Desigur, în ancheta echipei lui Răzvan Savaliuc – care merită citită integral - găsiți multe alte date și documente care se referă la dobândirea caselor de către familia Iohannis.

Dar, ne întrebăm  - nu aceeași situație, despre care se spune că a fost sesizată de generalul Coldea, se regăsește cumva în cazul celor din Grupul Etnic German? Respectiv a Forumului Democratic German? Fapt care ar fi cu mult mai grav… și mai demn de atenția (și sesizarea) celui mai puternic om din Intelligence-ul român, cel puțin la acea dată.

O ”nucleară” marca Savaliuc – ”Lumea Justiției”, care nu poate să rămână fără reacții.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20201020/32087394/Savaliuc-Iohannis-si-Secretul-lui-COLDEA.html

”Statul a scăpat situația de sub control”

 

Coronavirus în România. Un medic de familie din județul Alba susține că statul a scăpat situația de sub control.

Un medic de familie din Alba declară că s-a depășit limita cazurilor de Covid când se mai putea face ceva. ”În consecință, noi, medicii de familie, dar și DSP ul vom claca curând. Pentru că hârtiile ne vor îngropa. Alba a ajuns la peste 3 îmbolnăviri la mia de locuitori fiind pe locul 1 pe țară...... Pentru că nu se va mai putea testa (nici nu mai contează motivul).

Și vom fi în situația când știu că pacientul x are covid, dar nu îi pot elibera concediul medical necesar pentru că nu am o hârtie, care hârtie se eliberează doar în urmă testării. Suntem într-un cerc vicios”, a scris pe Facebook medicul din Alba.

”În occident orice medic de familie poate să elibereze concediul medical fără nici un act adițional. Ei nici măcar nu au formulare speciale așa cum avem noi. Este suficient o foaie A4 în care medicul specifică durata concediului - durata unde nu există limita de zile așa cum avem noi. Din cauza legislației extrem de proaste, medicul de familie din România este constrâns”, a adăugat medicul.

Medic de familie: Trebuie să prioritizăm cazurile

”Vă vom răspunde în funcție de gravitatea cazului. Vorbim la telefon tot timpul, scriem tot timpul, la cabinete consultăm. Per total suntem pe baricade 12 ore/zi sau și mai mult, inclusiv sâmbătă și duminică. Doar să ne înțelegeți că trebuie să prioritizam cazurile, că nu vă vom putea răspunde în timpul dorit de d-voastră.

Dacă vă răspundem sec, enumerăm ce trebuie făcut fără prea multă vorbărie, să nu considerați că nu avem chef ....ci pur și simplu nu mai avem voce sau nu mai avem timp de scris. Folosesc pluralul pentru că știu că scriu și în numele unor colegi de-ai mei, medici de familie”, a precizat medicul din Alba.

Grupul de Comunicare Strategică a publicat noi cifre îngrijorătoare cu privire la bilanțul pandemiei de coronavirus din România, în ultimele 24 de ore. Astfel avem parte de un nou record negativ astăzi: 768 pacienți internați la ATI.

Numărul infectaților cu COVID este de 3.400 și avem 65 de noi decese.

Până astăzi, 20 octombrie, pe teritoriul României, au fost confirmate 186.254 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 134.395 de pacienți au fost declarați vindecați.

sursa:https://www.antena3.ro/coronavirus/medic-familie-alba-coronavirus-584556.html

Ludovic Orban confirmă că Traian Berbeceanu va fi noul prefect al Capitalei

 

Premierul Ludovic Orban a confirmat, marţi, că a decis demiterea prefectului Gheorghe Cojanu şi numirea fostului poliţist Traian Berbeceanu în această funcţie.

Acum, numirea lui Berbeceanu  urmează să fie oficializată prin Hotărâre de Guvern, după cum a precizat Orban:

"O să dăm declaraţii la momentul potrivit, prefectul este numit prin Hotărâre de Guvern, nu prin decizia premierului. Nu infirm ştirea care a apărut.

(Jurnalist: Adică Traian Berbeceanu urmează să ocupe această funcţie?)

-Da."

Berbeceanu, care din vara acestui an este şeful de cabinet al ministrului de Interne Marcel Vela, a fost angajat, marţi, la grupul deputaţilor PNL.

Această mişcare este necesară pentru ca Berbeceanu să capte statutul de funcţionar public, pentru a putea ocupa, conform legii, funcţia de prefect.

Decizia numirii lui Berbeceanu ar urma să fie luată săptămâna aceasta, în viitoaea şedinţă de Guvern.

Prefectul Gheorghe Cojanu şi-a semnat, practic, sentinţa şi a pus punct carierei sale în funcţia de prefect după o serie uluitoare de gafe: a anunţat că şi-a luat concediu de odihnă în toiul pandemiei, a declarat ziariştilor că nu cunoaşte datele referitoare la situaţia pandemică din Bucureşti, la ore bune de la publicarea cifrelor, pentru că se afla, duminică, "la cumpărături".

Punctul culminant al gafelor avut loc luni, când Comitetul municipal pentru Situaţii de Urgenţă, prezidat de prefect, a emis o listă de restricţii asupra căreia a revenit ulterior, din cauza unei "erori materiale" în baza căreia urmau să fie închise, fără temei legal, creşele şi afterschool-urile.

Prefectul încă în funcţie şi-a încheiat seara de luni fugind de ziarişti, fără să facă nicio declaraţie.

sursa:https://www.antena3.ro/politica/berbeceanu-orban-prefect-numire-584562.htm

Florin Iordache, fostul ministrul al Justiţiei, a fost învestit de Parlament în funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ

 

Iordache, ministru al Justiţiei în guvernarea PSD, în perioada în care acest partid era condus de Liviu Dragnea, a fost validat, marţi, prin vot, de către Parlament, cu 185 de voturi pentru şi 41 împotrivă.

Alături de Iordache şi-au mai depus candidaturile Augustin Zegrean, fost preşedinte al Curţii Constituţionale, şi Ionuț Mazâlu, actual secretar al Consiliului Legislativ.

Florin Iordache, în prezent deputat, a decis să candideze pentru preşedinţia Consiliului Legislativ, organism care dă aviz de legalitate propunerilor de legi iniţiate de parlamentari şi de Guvern, după ce nu a reuşit să mai "prindă" un mandat parlamentar.

Concret, conform unor surse din PSD, organizația Olt a partidului, condusă de secretarul general Paul Stănescu, nu l-a mai dorit pe Iordache pe liste.

Funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ este acordată, practic, pe viață. 

Preşedintele acestei instituţii este numit prin votul senatorilor şi a deputaţilor fără limită de mandat şi nu există nici o procedură prin care să poată fi revocat.

sursa:https://www.antena3.ro/politica/florin-iordache-consiliul-legislativ-parlament-584568.html

Haosul din spatele deciziei ca Spitalul Colentina să redevină suport COVID

 

Decizia autorităților de a transforma din nou Spitalul Colentina în spital de suport COVID-19, la mai puțin de două luni de când acesta fusese redeschis și pentru ceilalți pacienți, dă peste cap viața a sute sau chiar mii de pacienți cronici, în condițiile în care este vorba despre unul dintre cele mai importante spitale care tratează boli cronice din țară. Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, care reprezintă mii de bolnavi cu afecțiuni cronice, a explicat, pentru HotNews.ro, că în acest moment medicii de la Colentina "se chinuie" să își transfere în alte spitale pacienții care trebuie externați forțat, dar sunt situații în care este greu sau imposibil să le găsească loc. În plus, unele afecțiuni cronice nu se pot trata în niciun alt spital din București.

Rozalina Lăpădatu, președintele unei asociații care reprezintă mii de pacienți cronici, consideră cel puțin discutabilă decizia autorităților de a face din Spitalul Colentina spital exclusiv COVID, în condițiile în care acesta este spital de tip pavilionar, lucru care reprezintă un avantaj tocmai pentru a trata atât pacienți COVID, cât și non-COVID, spre deosebire de alte spitale, unde structura permite mai greu respectarea circuitelor.

În plus, ea se întreabă de ce autoritățile nu au luat în calcul dotarea, cu personal și inclusiv cu aparatură ATI, a spitalului modular cu 500 de locuri construit de primarul Capitalei, Gabriela Firea, în zona Pipera, și au preferat să sacrifice Spitalul Colentina și, odată cu el, accesul la tratament a sute sau mii de pacienți cronici.

Internările non-COVID la Spitalul Colentina s-au prăbușit cu 93-94% în primele luni ale epidemiei

Internările la Spitalul Colentina s-au prăbușit, în intervalul aprilie-iunie, când unitatea medicală fusese desemnată, ca și acum, spital de suport COVID, cu 93-94%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, arată raportul "Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România", realizat de Observatorul Român de Sănătate. Practic, acest lucru s-a întâmplat din cauza faptului că bolnavii cronici nu au mai avut acces în acest spital, unul dintre cele mai importante din țară pentru pacienți cronici. Spitalul Colentina fusese redeschis pentru pacienții non-COVID pe 31 august, însă acum, autoritățile au decis din nou ca unitatea medicală să interneze doar pacienți cu coronavirus. Mulți bolnavi cronici riscă să nu mai aibă acces la tratament, ceea ce poate însemna agravarea afecțiunii de care suferă sau chiar deces, avertizează asociațiile de pacienți.

Cum s-au prăbușit internările în Spitalul Colentina în primele luni ale epidemiei, când spitalul a fost desemnat suport COVID. Sursa: Raportul "Impactul pandemiei COVID-19 asupra accesului bolnavilor cronici la servicii medicale în România", realizat de Observatorul Român de Sănătate:

Ordinul care transformă Spitalul Colentina în suport COVID prevede că pacienții externați de aici sunt transferați în alte spitale "în funcție de disponibilități"

Spitalul Colentina a fost redesemnat spital de suport COVID printr-un Ordin semnat pe 18 octombrie de secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și Comandantul acțiunii.

"Pacienții cu alte afecțiuni decât COVID-19, internați actualmente în Spitalul Clinic Colentina din București, vor fi transferați către unitățile medicale de pe raza Municipiului București și județele limitrofe, funcție de patologie și disponibilitățile de spitalizare din secțiile de specialitate", prevede Ordinul semnat de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, prin care Spitalul Colentina este redesemnat suport COVID.

Formularea din Ordin a stârnit nemulțumirea medicilor de la Spitalul Colentina și a Rozalinei Lăpădatu, reprezentanta a mii de pacienți cronici din România: "Practic, Ordinul semnat de Raed Arafat prevede că pacienții de la Colentina vor fi direcționați către alte spitale, unde vor fi tratați în limita posibilităților spitalului respectiv. În plus, cine trimite pacienții la alte spitale? Medicii din Colentina? Toate sunt într-o ceață. De ce, fiind spital pavilionar, nu poate fi împărțit în COVID și non-COVID? De ce, în continuare, celelalte spitale nu au secții COVID și nu au circuite?", se întreabă Rozalina Lăpădatu.

Medicii de la Colentina se chinuie să găsească loc în alte spitale pentru pacienții lor

Care este acum situația la Spitalul Colentina? "Medicii de chinuie de astăzi de dimineață să găsească loc în alte spitale pentru pacienții internați la Colentina și nu reușesc - mă refer la cei care au nevoie în continuare de tratament și nu pot fi trimiși acasă. Alte spitale nu îi primesc din cauză că nici ei, la rândul lor, nu au locuri - din cauza COVID au fost nevoiți să își reducă numărul de paturi", a explicat Rozalina Lăpădatu, pentru HotNews.ro.

Cum se vor descurca pacienții spitalului? Nimeni nu știe cu exactitate. "Lăsând la o parte că tu mergi să zicem de 15 ani la Colentina, acolo ai medicul tău și tot dosarul tău medical, tot istoricul, există și boli care se tratează doar la Spitalul Colentina. Sau se tratează doar la Colentina și la încă un spital din București. Pacienții cu distonie sunt în aer, am înțeles că pentru epidermioliza buloasă există secție doar la Colentina, iar la programele de boli cardiologice, există afecțiuni care se tratează doar la Colentina. De asemenea, există la Colentina pacienți cu leucemie, care nu pot fi externați și trebuie mutați în alt spital, dar nu au unde să îi mute. În București, leucemie tratează doar spitalele Colentina, Fundeni și Colțea", adaugă Rozalina Lăpădatu.

SPITALUL COLENTINA

Medicii de la Spitalul Colentina speră în acest moment să poată păstra unul sau două pavilioane non-COVID, pentru pacienții cronici, pentru a îi putea monitoriza aici, dar nu este clar dacă acest lucru va fi posibil.

Rămâne însă în aer problema programelor naționale (pentru tratarea pacienților cu boli cronice - n.red.), explică Rozalina Lăpădatu: "Programele naționale sunt semnate de spital cu Casa de Asigurări de sănătate și vine filă de buget în fiecare lună, nu poți să transferi dintr-un spital în altul. Dacă muți pacienții dintr-un spital în altul, trebuie să muți și medicația, și nu prea ai cum."

"Sunt în aer și studiile clinice începute, sunt în aer donațiile - noi am reușit să obținem donații de medicamente pentru bolile rare în valoare de câteva milioane de euro anual, iar acestea sunt semnate de manager, iar avizul de la Agenția Medicamentului e dat pe farmacia din spital", adaugă reprezentanta pacienților.

"Toate aceste lucruri sunt în pom și pomul în aer, sunt lucruri administrative care nu se știu, pe lângă faptul că pacienții nu mai au acces. Este foarte greu și să transferi pacienții în alte spitale. Și atunci, trebuie găsită o soluție. Ordinul semnat de Raed Arafat spune că pacienții de la Colentina vor fi direcționați către alte spitale, unde vor fi tratați în limita posibilităților spitalului respectiv", atrage atenția Rozalina Lăpădatu.

De ce au ales autoritățile să închidă Colentina, spital pavilionar, unul dintre puținele care pot separa pacienții COVID de non-COVID?

Rozalina Lăpădatu se întreabă "dacă există ordinul de la DSP, prin care invită toate spitalele să își transforme unele secții în suport COVID, de ce se închide Colentina cu totul? Restul spitalelor vor avea posibilitatea să își controleze și să își ducă mai departe pacienții, numai Colentina, nu."

În plus, faptul că Spitalul Colentina este de tip pavilionar reprezintă un avantaj tocmai pentru a trata atât pacienți COVID, cât și non-COVID, spre deosebire de alte spitale, unde structura permite mai greu respectarea circuitelor: "Colentina mai are un mare avantaj: este spital pavilionar. Iar acesta nu este un avantaj ca să fie spital COVID. Fiind pavilionar, avantajul este că poate să ofere circuite separate și să trateze și COVID, și non-COVID. Ceea ce ei fac și acum, pentru că ei de când s-au redeschis și pentru restul pacienților, la finalul lunii august, tratează în continuare și COVID, au și un pavilion COVID. Și atunci, nimic nu are logică", subliniază vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici, Rozalina Lăpădatu.

În primăvara acestui an, Spitalul Colentina a devenit primul spital "generalist" din România, nu specializat în boli infecțioase sau pulmonare, care devenea suport COVID. La acea vreme, secretarul de stat Horațiu Moldovan explica, pentru HotNews.ro, că unul dintre motivele care au stat la baza acestei decizii a fost apropierea de Institutul Matei Balș. Rozalina Lăpădatu spune însă că "S-a dovedit că pe perioada cât a fost spital COVID, nu le-a folosit la nimic că sunt aproape de Balș. Adică nu au avut suport din partea Institutului Balș, nu au avut infecționist de la Balș, nominalizat de institut pentru Spitalul Colentina, când aveau o problemă sunau la Balș, ceea ce puteau face de oriunde din București, să sune la Balș."

Rozalina Lăpădatu

În fața haosului creat la Spitalul Colentina, în viețile a mii de pacienți cronici și ale medicilor puși în situația de a găsi soluții pe cont propriu, Rozalina Lăpădatu are câteva întrebări. Și câteva soluții, neluate însă în seamă de autorități: "Spitalul din Pipera, construit de doamna Firea, de ce este gol? Și noi, în timpul ăsta, închidem Spitalul Colentina. De ce este gol? Ministerul Sănătății o să spună că nu are personal medical. Și atunci întreb eu Ministerul Sănătății: cine răspunde de dotarea cu personal medical într-un caz de forță majoră? Ministerul Sănătății. De ce ministerul ține spitalul acela gol și închide Spitalul Colentina? Eu cred că dacă lua din fiecare spital din București 5 medici, 5 asistente și 5 infirmiere dota spitalul acela cu personal medical."

"Acest Ordin, semnat de Raed Arafat, recomadă ca spitalul Colentina să își mărească numărul de paturi ATI. Cum? Numărul de paturi ATI îl mărești dacă ai medici și dacă ai aparatură, nu este vorba despre paturi. A venit Ministerul Sănătății cu ventilatoare? De unde să cumpere Colentina ventilatoare? Ministerul Sănătății, dacă poate să cumpere ventilatoare, de ce nu cumpără 100 de ventilatoare, să le pună în spitalul din Pipera?"

"De ce Ministerul Sănătății nu se implică să doteze spitalul din Pipera cu toată aparatura necesară și să aducă acolo cadre medicale? Poate să facă acolo 100 de paturi ATI, dacă e nevoie."

"Cine răspunde pentru cazurile și procesele de malpraxis, pe care medicii le au deja pe rol? (medicii de alte specializări trebuie să trateze pacienți cu coronavirus - n.red.)", încheie Rozalina Lăpădatu, președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune și vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici din România.

Directorul medical al Spitalului Colentina a demisionat

Directorul medical al Spitalului Colentina, medicul Sabina Zurac, a demisionat din conducerea spitalului. Sabina Zurac a confirmat luni informația pentru HotNews.ro, precizînd că ea și-a scris demisia încă de la începutul lunii octombrie, iar vinerea trecută, demisia sa a ajuns pe masa Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, instituție în subordinea căreia se află spitalul.

Prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu, a anunțat duminică seară că în București nu mai sunt locuri la Terapie Intensivă, iar Spitalul Colentina va redeveni integral unitate COVID.

Medicul Sabina Zurac a explicat că și-a scris demisia înainte de anunțul prefectului, dar a lăsat să se înțeleagă că atât ea, cât și colegii săi de la Spitalul Colentina, cred că acesta ar trebui să acorde în continuare asistență medicală și pacienților cronici, fiind unul dintre cele mai importante spitale pentru bolnavi cronici din țară.

Spitalul Colentina a mai fost desemnat spital de suport COVID și în primele luni ale epidemiei în România. Autoritățile au explicat, atunci, că unul dintre cele mai importante criterii care au stat la baza deciziei a fost acela că Spitalul Colentina este situat foarte aproape de Institutul de Boli Infecțioase Matei Balș și urma să preia pacienți infectați în momentul în care capacitatea institutului ar fi fost depășită.

Spitalul Colentina fusese redeschis pentru pacienții non-COVID pe data de 31 august.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-24364079-haosul-din-spatele-deciziei-spitalul-colentina-redevina-suport-covid-medicii-nu-gasesc-locuri-alte-spitale-transfere-pacientii-care-trebuie-externeze-fortat-iar-unele-afectiuni-nu-pot-trata-niciun-alt.htm

Rusia acuză Statele Unite că orchestrează o „revoluție” în Republica Moldova

 

Serviciile rusești de informații externe au acuzat marți Statele Unite că „orchestrează un scenariu revoluționar” în Republica Moldova, cu ocazia alegerilor prezidențiale din 1 noiembrie, pe modelul Belarus și Kirgisztan, scrie AFP.

"Statele Unite continuă fără reținere să se amestece în treburile interne ale țărilor prietene Moscovei (...), astăzi vedem că americanii orchestrează un scenariu revoluționar pentru Moldova în noiembrie", a afirmat, într-un comunicat, șeful serviciului de informații externe al Rusiei (SVR) Serghei Narîşkin.

Principalii candidați la prezidențialele din Moldova sunt președintele în exercițiu, Igor Dodon, pro-rus, și fostul premier Maia Sandu, pro-european.

Narîșkin acuză departamentul american de Stat că încurajează opoziția să organizeze "acțiuni de protest în masă" după alegeri, iar ambasada americană ar fi vinovată de faptul că ar cere forțelor de ordine să nu intervină în caz de manifestații.

În comunicatul său, informațiile externe ale Rusiei mai acuză SUA că au încercat deja "să influențeze de manieră grosieră situația post-electorală din Belarus și Kirghizstan" în acest an.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24364113-ultima-ora-rusia-acuza-statele-unite-orchestreaza-revolutie-republica-moldova.htm

Fostul comisar de poliție Traian Berbeceanu, în cărți pentru postul de prefect al Capitalei

 

Fostul comisar de Poliție Traian Berbeceanu, actual șef de cabinet al ministrului de Interne Marcel Vela, a fost angajat marţi ca funcţionar public la grupul deputaţilor PNL, au declarat surse politice pentru News.ro. Premierul Ludovic Orban ia în calcul schimbarea prefectului Capitalei Gheorghe Cojanu cu Traian Berbeceanu, numire care poate fi făcută prin hotărâre de guvern.

Numirea fostului comisar de poliție Traian Berbeceanu ca funcţionar public la grupul PNL al Camerei Deputaţilor rezolvă problema faptului că acesta nu făcea parte din corpul funcţionarilor publici, cerință pentru a putea fi numit în funcția de prefect al Capitalei.

Numirea prefectului se face prin hotărâre de guvern, iar o şedinţă a Executivului ar putea avea loc joi, potrivit unor surse guvernamentale.

Prefectul de București, Gheorghe Cojanu, este evaluat de premier, nefiind exclusă schimbarea sa din funcție, declarau luni pentru HotNews.ro surse oficiale.

Reamintim că prefectul Capitalei este protagonistul unei întregi serii de bâlbe, după ce duminică Bucureștiul a depășit rata de infectare de 3 cazuri la mia de locuitori.

Rata de infectare a trecut de 3 duminică, datele fiind transmise de Grupul de Comunicare Strategică în informarea de la ora 13.00. La ora 23.00, prefectul spunea la Digi 24 că nu știe câte cazuri noi de COVID-19 au fost raportate în Capitală deoarece era la cumpărături și nici nu le-a primit pe mail de la DSP.

"Nu am avut numărul de îmbolnăviri, eram la cumparaturi. Am fost înștiințat de dl colonel Precup de la ISU că e de 3.02 și trebuie să ne vedem la prefectură. M-am prezentat. Colega dvs a făcut precizarea că sunt mai mult de 500 de infectări. Eu nu am avut această informare, singurul lucru pe care-l știam era numărul total de infectări pe ultimele 14 zile. La ora la care eu am fost informat, eu nu primisem buletinul. La noi se trimite pe e-mail oficial”, a spus Cojanu duminică seară.

Preşedintele Klaus Iohannis a spus luni că atitudinea prefectului Capitalei şi modul în care a reacţionat în contextul creşterii numărului de cazuri la mia de locuitori în Bucureşti sunt inacceptabile şi nu trebuie să rămână fără urmări.

Cine este Traian Berbeceanu

În decembrie 2019, Traian Berbeceanu a fost numit șef de cabinet al ministrului de Interne, Marcel Vela.

Traian Bereceanu a fost șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba între 2005 și 2013, când a trebuit să plece în urma unei anchete a DIICOT. A stat în arest din 24 octombrie până în 26 noiembrie 2013, fiind acuzat că ar fi sprijinit o grupare suspectată de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei.

Berbeceanu a fost achitat în 2016, în prima instanță, fiind găsit nevinovat pentru faptele de luare de mită, sprijinire grup infracţional organizat, spălare de bani, fals în declaraţii, fals sub semnătură privată, complicitate la delapidare, fapte de care l-au acuzat procurorii DIICOT în 2013.

Traian Berbeceanu a fost trimis în judecată în iulie 2014, fiind acuzat de DIICOT că, în cursul anului 2011, în calitate de ofițer de poliție judiciară și având funcția de șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba, a sprijinit grupul infracțional organizat din care făceau parte Gheorghe Rusu, Dorin Cupetiu și alte persoane. Astfel, el era acuzat că ar fi primit de la Gheorghe și Anca Rusu un autoturism VW Passat CC Trav. 2.0 TDI, în valoare de aproximativ 20.000 de euro, în schimbul furnizării către aceștia a unor date și informații privitoare la cercetarea lor sau a SC Uranus Junior 2003 SRL ori a altor persoane din aceeași grupare criminală în cauze penale sau în legătură cu efectuarea unor percheziții domiciliare.

În 6 noiembrie 2019, procesul în care fostul șef al Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Alba Traian Berbeceanu este judecat la completul de 5 al instanței supreme a fost suspendat. Decizia a fost luată în condițiile în care Înalta Curte de Casație și Justiție a decis sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu patru întrebări legate de aplicarea hotărârii Curții Constituționale privind completurile specializate de 3 judecători.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24364157-fostul-comisar-politie-traian-berbeceanu-carti-pentru-postul-prefect-capitalei-primul-pas-fost-facut.htm

Parlamentarii decid cine va fi șef al Consiliului Legislativ

 

Parlamentarii votează la această oră cine va fi numit președinte al Consiliului Legislativ, post pentru care și-au depus candidatura fostul ministru al Justiției Florin Iordache și fostul șef al CCR Augustin Zegrean. Iordache este susținut de PSD, iar Zegrean, de PNL.

Parlamentul s-a reunit marți după-amiază pentru a numi președintele Consiliului Legislativ.

La începutul ședinței de plen comun, PNL a anunțat că susține candidatura lui Zegrean, în timp ce PSD îl susține pe Florin Iordache.

Controversatul deputat PSD și fostul ministru al Justiției - Florin Iordache și-a depus marți, candidatura pentru postul de șef al Consiliului Legislativ. Pentru același post candidează și fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean. De asemenea, și-a depus candidatura și Ionuț Duli Mazâlu.

Reamintim că Florin Iordache a fost ministrul Justiției și autorul ordonanței 13 care modifica legile justiției în favoarea lui Liviu Dragnea. Ordonanța 13 a scos românii în stradă în ianuarie 2017 și a determinat înlocuirea acestuia din fruntea ministerului. În Parlament, Iordache la cererea lui Dragnea a continuat asaltul asupra legilor justiției.

Candidatura lui Iordache pentru un nou post de deputat a fost blocată de organizația PSD Olt din care face parte. De precizat este că secretarul general al PSD, Paul Stănescu, nu a dorit să-l susțină. De altfel conducerea PSD dorește să-l retragă pe acesta din prim planul politicii și i-ar fi oferit posibilitatea de a candida pentru funcția de președinte al Consiliului Legislativ.

Consiliul Legislativ are ca atribuții vizarea proiectelor de lege depuse în Parlament înainte ca acestea să intre în dezbaterea parlamentarilor.

De precizat este că șefii instituției nu au un mandat limitat, mai exact ei pot rămâne în funcție cât doresc pentru că în lege nu este prevăzută nici o procedură prin care să poată fi revocaţi.

Parlamentul trebuie să numească un nou președinte al Consiliului Legislativ după Dragoş Iliescu, fostul preşedinte al instituţiei, în vârstă de 77 de ani s-a pensionat în urmă cu două săptămâni.

Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au prelungit de două ori până acum termenul pentru depunerea candidaturii pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Legislativ pentru că nu a fost depusă nicio candidatură.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-politic-24364190-parlamentarii-decid-cine-sef-consiliului-legislativ-psd-sustine-florin-iordache-autorul-ordonanatei-13-pnl-augustin-zegrean.htm

Masca devine obligatorie și în Cluj-Napoca începând de joi

 

Toate unitățile de învățământ din Cluj-Napoca vor trece în scenariul roșu de funcționare, începând de joi, ceea ce presupune participarea exclusiv online la activitățile didactice. De asemenea, masca devine obligatorie în spații închise și deschise din oraș, transmite Mediafax.

Decizia a fost adoptată marți de Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Cluj. Alături de Cluj-Napoca, în același scenariu au fost trecute și unitățile de învățământ din comunele Florești și Tritenii de Jos.

„Se aprobă, începând cu 22.10.2020, trecerea de la scenariul de funcționare actual la scenariul 3 pentru toate unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza următoarelor unități administrativ-teritoriale: municipiul Cluj-Napoca, comuna Florești și comuna Tritenii de Jos”, se arată în decizia CJSU Cluj.

Hotărârea vizează 165 de unități de învățământ.

De asemenea, masca de protecție devine obligatorie atât în spațiile închise, cât și deschise din cele trei localități. Deciziile au fost luate după ce rata de incidență cumulată a cazurilor de Covid a ajuns marți la 3,36 la mia de locuitori în Cluj-Napoca, la 3,38 în Floreși și la 3.04 în Tritenii de Jos.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24364200-coronavirus-cluj-masca-devine-obligatorie-unitatile-invatamant-trec-scenariul-rosu.htm

O temă importantă despre care nu mai discută nimeni

 

Europarlamentarul Dan Nica, liderul delegaţiei PSD din Parlamentul European, a cerut Comisiei Europene să acţioneze pentru eliminarea mecanismului de vize impus în prezent de SUA românilor, bulgarilor, croaţilor şi ciprioţilor şi pentru renunţarea la tratamentul discriminator aplicat statelor membre UE, se arată într-un comunicat transmis, marţi.

„Comisia Europeană are, de şase ani, obligaţia legală să emită un act legislativ prin care să impună, pe bază de reciprocitate, vize pentru cetăţenii americani. Este o tergiversare inadmisibilă, pe care Parlamentul e chemat să o penalizeze. Drept urmare, am cerut, în dezbaterea de ieri din plenul Parlamentului European, o acţiune concretă în acest sens. În caz contrar, prin votul pe care-l vom da mâine pe această temă, vom solicita chemarea Comisiei Europene în faţa Curţii de Justiţie Europene pentru nerespectarea articolului 7 din Regulamentul 2018/1806”, a declarat eurodeputatul PSD, conform comunicatului.

Dan Nica a precizat că discriminarea impusă cetăţenilor români, bulgari, croaţi şi ciprioţi când călătoresc în SUA este inacceptabilă.

„Pentru respectarea principiului solidarităţii între membrii UE, cerem Comisiei să respecte legislaţia europeană şi să emită o propunere de suspendare a scutirii de vize pentru cetăţenii SUA”, a spus Dan Nica în plenul forului europarlamentar.

„Mecanismul de reciprocitate iniţiază o procedură cu termene precise şi acţiuni de întreprins pentru a pune capăt unei situaţii de nereciprocitate, în momentul în care Comisia este notificată privind o astfel de situaţie de un stat membru”, se arată în întrebarea cu solicitare de răspuns oral adresată de Comisia europarlamentară pentru Libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne către Comisia Europeană.

Dan Nica a menţionat că, în 2014, cinci state membre, inclusiv România, au notificat Comisia pe această temă, iar Executivul european avea obligaţia ca, până la 12 aprilie 2016, să suspende exonerarea cetăţenilor SUA de a deţine viză pentru a călători în Uniunea Europeană.

sursa:https://www.cotidianul.ro/o-tema-importanta-despre-care-nu-mai-discuta-nimeni/

”Elevii fără curent să învețe de la TV”

 

Face ea ce face ministrul Educației și iar intră în vizorul presei pentru răspunsurile mai puțin inspirate. Ca să nu zicem prostești, de-a dreptul. Ultima dudă? Luni seară, la Realitatea tv. Întrebată de realizatoarea emisiunii Legile Puterii ce șanse au elevii care nu beneficiază de curent electric acasă și nu pot folosi tabletele, Monica Anisie a declarat senină: „Ministerul Educației a realizat în parteneriat cu televiziunea română programul tele-școală“.

„S-au luat și astfel de măsuri încă din perioada în care am fost în situația de urgență. Cu toții am stat acasă și am desfășurat cursurile în sistem on-line. Acolo unde nu a existat această posibilitate, unitatea de învățământ a asigurat materiale de lucru pentru copii în așa fel încât să continue învățarea. Mai mult decât atât, Ministerul Educației a realizat în parteneriat cu televiziunea română programul tele-școală, prin care am continuat pregătirea elevilor pentru examenele naționale”, a declarat Anisie.

sursa:https://www.cotidianul.ro/anisie-elevii-fara-curent-sa-invete-de-la-tv/

”Dacă sistemul de sănătate cade, credeţi că vreun politician va schimba biroul cu combinezonul ?”

 

Federaţia Sanitas anunţă, marţi, că greva japoneză va continua până când autorităţile ”vor pricepe că aşa nu se mai poate”. ”Dacă sistemul de sănătate cade, credeţi că vreun politician va schimba biroul cu combinezonul?”, întreabă retoric sindicaliştii.

„Continuăm protestul până când autoritățile vor pricepe că AȘA NU SE MAI POATE!

Numai în ultima săptămână:

– Spitalul de Urgență Floreasca: 14 angajati sunt infectati cu SARS-CoV-2. (sursa: Agerpres)

– Spitalul Judeţean de Urgenţă din Călăraşi: 19 cadre medicale au fost depistate pozitiv la testul cu noul coronavirus. Este vorba despre 14 asistente medicale, 4 infirmiere şi un medic.(sursa: Adevărul)

– 12 cadre medicale de la Spitalul Municipal Cluj-Napoca, devenit de curând unitate COVID-19, au fost confirmate cu noul coronavirus. (sursa: Hotnews)

Spitalul Judeţean din Târgu Mureş: 19 cadre medicale sunt infectate cu COVID (sursa: Ziarul Financiar)

– Spitalul Municipal “Anghel Saligny” Fetești: dr. Mioara Neagu, medic coordonator al Compartimentului de Primiri Urgențe a decedat după aproape o lună de luptă cu noul Coronavirus. În unitatea medicală sunt alte 25 de cadre infectate, iar la Slobozia sunt 10 medici și asistente pozitive. (sursa: Obiectiv. Net. Ialomița)

– Spitalul Județean din Baia Mare: 10 cadre medicale și 2 pacienți de la secția Oncologie au Covid – 19. (sursa: Mediafax)

… Si nu sunt singurele situații!….”, este mesajul Sanitas.

sursa:https://www.cotidianul.ro/protest-pana-cand-autoritatile-vor-pricepe-ca-asa-nu-se-mai-poate/

Noul Ștefan Gheorghiu sau facultatea secundară a SRI ?

 

Organizarea de ochii lumii a dezbaterii prezidentiale, pozitiile ocupate de unii profesori, biografia unora precum și traseul urmat de unii absolvenți ne trimit la întrebarea „Ce fel de școală (instituție universitară) este SNSPA?“

Pentru a-i ajuta pe cititori să își răspundă singuri, publicăm lista tuturor cadrelor didactice, titulari și colaboratori. (CN)

sursa:https://www.cotidianul.ro/noul-stefan-gheorghiu-sau-facultatea-secundara-a-sri/

Torţionarul Alexandru Rafila şi Lucia Hossu Longin

 

Punerea doctorului Alexandru Rafila pe primul loc pe lista PSD pentru Camera Deputaţilor a generat un scandal imens după ce presa a dezvăluit că tatăl lui, pe care îl cheamă tot Alexandru Rafila, a fost şeful securităţii din Arad între 1945-1949 şi este acuzat că a participat la torturarea ţăranilor care refuzau să se înscrie în colectiv.

Într-unul din episoadele celebrului serial „Memorialul durerii” intitulat „Torţionarii. Alexandru Rafila”, realizatoarea Lucia Hossu Longin a stat de vorbă cu urmaşii ţăranilor torturaţi şi ucişi în acei ani, dar şi cu Alexandru Rafila, fostul şef al securităţii Arad.

Această dezvăluire a născut deja uriaşe controverse: unii susţin că fiul nu răspunde de faptele tatălui, deci Alexandru Rafila ar putea fi demnitar PSD, alţii, din contră, spun că Alexandru Rafila-fiul nu are ce căuta în Parlament, din moment ce pînă acum n-a scos o vorbă despre trecutul tatălui său.

În mod sincer, noi sîntem de partea celor care n-ar vrea să-l vadă pe Alexandru Rafila în Parlament, la fel cum n-am vrea să-i vedem în această instituţie democratică pe niciunul dintre urmaşii torţionarilor din vremea comunismului. Este şi în avantajul acestora să stea de o parte, tocmai pentru a nu fi obligaţi să-şi condamne părinţii.

Pentru că mulţi, de o parte şi de alta, îşi spun părerea fără să-l fi ascultat pe torţionarul Alexandru Rafila, reproducem integral din episodul 6 al „Memorialului durerii” pasajele în care Lucia Hossu Longin îl intervievează pe acesta. Fără alte comentarii, lăsînd cititorii să tragă singuri concluziile.

MEMORIALUL DURERII. TORŢIONARII. ALEXANDRU RAFILA

PASAJUL 1:

– LUCIA HOSSU LONGIN: Am primit din partea AFDPR Arad o invitaţie în legătură cu modul în care s-a făcut aici colectivizarea. Aceasta este, deci, invitaţia lor. Deci, vă rog frumos. Întîmplător o dată cu această notă cu ce s-a întîmplat acolo am primit şi o listă cu cei care au avut anumite responsabilităţi în perioada aceea de la Securiatatea Arad şi Timişoara. Dumneavoastră eraţi şeful Securităţii. Ce ştiţi despre aceste evenimente la care noi ne referim? Haideţi să ne spuneţi punctul dumneavoastră de vedere, sincer.

– ALEXANDRU RAFILA: Nu ştiu nimic.

– LHL: Cum nu ştiţi nimic?

– A. R.: Eu nu am fost acolo.

– LHL: Nu aţi fost şeful Securităţii de la Arad?

– A. R.: Ba da, pînă în mai 1949, cînd am fost îndepărtat ca necorespunzător.

– LHL: Şi cum aţi ajuns şeful Securităţii, că totuşi este o promovare extraordinară să fii din simplu securist şeful Securităţii? Bănuiesc că aveaţi şi o capacitate anume.

– A. R.: Din simplu muncitor.

– LHL: Din simplu muncitor, cum aţi ajuns şeful Securităţii?

– A. R.: Păi, foarte bine. Pe vremea aceea era poliţia, nu era Securitate. Şi era Siguranţă. Cum am plecat de aicea? Am plecat cu o decizie de la Ministerul de Interne, în calitate de comisar şef la Siguranţă.

– LHL: Sub ordinele Ministerului de Interne?

– A. R.: Nu, sub ordinele chestorului de poliţie. Unde am lucrat, vasăzică, împreună pînă în 1947. În 47 s-a despărţit siguranţa de poliţie. S-a făcut Securitatea separat şi atunci m-a trecut de aicea şeful Securităţii judeţului.

PASAJUL 2:

– LHL: În clipa cînd aţi trecut şef al Securităţii judeţului, ştiaţi ce responsabilităţi are un şef al Securităţii unui judeţ?

– A. R.: Nu, ce ştiam eu, de 25 de ani? Să aplicăm măsurile împotriva celor care se opuneau legilor statului.

– LHL: Dumneavoastră eraţi atunci comunist? Credeaţi în comunism?

– A. R.: Credeam.

– LHL: Care să fie explicaţia ca un fiu de ţăran să creadă în comunism?

– A. R.: Păi, uitaţi cum. Eu am lucrat la CFR, ca muncitor, şi acolo, în rîndul muncitorilor, erau şi muncitori care luptau în ilegalitate pentru aşa zisele drepturi muncitoreşti. Că suntem oprimaţi, că suntem exploataţi şi aşa mai departe.

– LHL: Şi aceasta era raţiunea?

– A. R.: Raţiunea era aşa: pentru o bucată de pîine mai mare şi mai albă.

– LHL: Asta era? Dar o mîncaţi numai dumneavoastră, nu vă întrebaţi? Mîncau mai puţini oameni atunci o bucată de pîine albă.

– A. R.: Mă rog ştiţi cum a fost.

– LHL: Nu ştiu cum a fost. Nu am trăit atunci.

– A. R.: N-aţi trăit. E bine să ascultaţi.

– LHL: Păi asta vrem. Am venit să vă ascultăm. Dumneavoastră probabil că aveţi argumentele dumneavoastră pentru care aţi aceptat să fiţi şeful Securităţii. Deci nu ştiaţi ce responasabilităţi sînt?

– A. R.: Nu ştiam. Că am şi vrut să mă retrag de aici, cînd am văzut că nu mă duc la şcoala politică. Şi ne-a trimis la poliţie. Ne-a încartiruit la poliţie, masă la cantină la Interne şi ne-a dat cîteva mii de lei pe lună cum era atunci. Nu ne-a dat mult. Şi ne-a instruit şi ne-a trimis acolo să aplicăm linia partidului.

PASAJUL 3:

– LHL: Ce sarcini, ce misiuni avea Securitatea în acea perioadă?

– A. R.: N-am avut sarcini speciale pentru asta.

– LHL: Sarcini. Nu v-am întrebat speciale. Sarcini.

– A. R.: Nu, sarcini pentru colectivizare nu am avut.

– LHL: Cu cotele. Nu aţi avut nicio contribuţie?

– A. R.: Absolut. Absolut.

– LHL: Nu dumneavoastră. Conduceaţi un organism. Nu dumneavoastră, Securitatea.

– A. R.: Păi, da. Adică Securitatea. Nu eu. Vorbesc de serviciu. Da, de Securitate.

– LHL: Deci n-a avut niciun rol?

– A. R.. Eu nu am avut dispoziţii pe linia asta, ca să iau măsuri, să arestez. Pe linia de partid se duceau. Era Frontul Plugarilor. Ca organizaţie. Prin Frontul Plugarilor se făcea propagandă la sate ca să se înscrie în CAP-uri. Colectivizare, că nu a fost vorba atunci… În primul rînd s-a făcut reforma agrară.

– LHL: După ce le-a dat pămîntul, le-a luat pămîntul.

– A. R.: Da. Aşa, exact aşa.

PASAJUL 4:

– LHL: Noi avem suficiente documente care arată că securitatea a semnalat organelor superioare că deja, în zona Crişului Alb şi în toată zona Aradului, există mişcări de rezistenţă în faţa colectivizării. Este imposibil ca Securiatatea să nu fi avut…

– A. R.: Era organizaţie…

– LHL: Deci, Securitatea semnaliza prezenţa unei organizaţii şi a unei mişcări de rezistenţă?

– A. R.: Nu, nu numai că am semnalat, dar am şi reprimat-o.

PASAJUL 5:

– A. R.: În luna septembrie ‘48, cu ocazia tîrgului de la Arad, din septembrie, să facă răscoală. Asta a fost sarcina lor.

– LHL: Dumneavoastră de unde aţi aflat de sarcina lor? Aţi avut informatori?

– A. R.: Sigur. Informatori. Erau din rîndul lor. Din rîndurile organizaţiei care acţiona în sensul acesta.

– LHL: Şi, deci, la cest tîrg ce s-a întîmplat?

– A. R.: Nu s-a întîmplat nimic, pentru că noi i-am arestat dinainte.

– LHL: Cîţi aţi arestat?

– A. R.: Eu ştiu, să fi fost 20. Nu ştiu. Organizaţia.

– LHL: Şi au fost trimişi în judecată?

– A. R.: Da, au fost judecaţi.

– LHL: Şi condamnaţi?

– A. R.: Nu ştiu, că procesul a durat.

– LHL: Nu prea a durat. Cam în jur de un an de zile dura.

– A. R.: Din ‘48 pînă în ‘49… Eu am plecat. Şi în 50 am plecat de la…

PASAJUL 6:

– LHL: Am zis că pornim acest interviu de la o notă de sinceritate. Eu trebuie să vă aduc la cunostinţă că într-un ziar din Arad, s-a publicat următoarea notă în legătură cu morţii din Arad: „Vinovaţii principali ai acestei crime sînt, aşa cum o spun mărturiile D.R. Petru actualmente decedat, pe atunci prefect şi Rafila Alexandru, astăzi medic în Bucureşti, domiciliat în strada Emil Godeanu. Acelaşi Rafila Alexandru, ne spun mărturiile, se face vinovat de uciderea lui Muţiu Teodor şi Petran Ioan în 1949, în momentul deportării lor. Şi ei au fost ucişi fără judecată. Cei care mai sînt astăzi în viaţă îşi aduc aminte că Rafila Alexandru avea o minte diabolică şi o plăcere sadică în a-i bate pe cei închişi. Un fost deţinut politic Micuţ Gheorghe îşi aduce aminte că a fost obligat de acesta să asiste la torturarea deţinutului Zarea Ştefan, fruntaş social-democrat, care în urma bătăilor a decedat.” În ideea sincerităţii de la care am pornit acest interviu aş vrea să vă cer o explicaţie la aceste note.

– A. R.: Cei ucişi nu s-au întîmplat în perioada…

– LHL: Şi cum putea să fie numele dumneavoastră acolo implicat?

– A. R.: Păi, ce era mare lucru să spună acolo… Ăsta e adevărat, unul dintre ei, nu Moţiu… Zarea, da, Zarea a fost arestat cînd eram eu. Dar nu l-am cercetat eu.

– LHL: Şi în urma bătăilor a decedat?

– A. R.: Da, dar n-a decedat în urma bătăilor, a fost bolnav.

– LHL: A fost bolnav?

– A. R.: Da. Şi a fost internat în spital şi a murit în spital.

– LHL: În spital, care, la Arad?

– A. R.: Da, judeţean, la interne.

– LHL: Şi dumneavoastră credeţi că ancheta nu s-a făcut cu torturare?

– A. R.: Eu nu am asistat la… Se poate, se poate, se poate…

– LHL: Se făceau torturări în timpul anchetelor? Se proceda la torturarea deţinutului în timpul anchetei? Asta trebuie să ştiţi.

– A. R.: Trebuie să ştiu. Se poate să-i mai fi bătut sau aşa ceva, dar nu ca să-i omoare…

– LHL: Păi prin tortură se înţelege bătaie.

– A. R.: Da, da, sforţare.

– LHL: Sforţare?

– A. R.: Da, sau ameninţare. Tortură… Psihică, morală şi fizică.

– LHL: Deci se practica atunci?

– A. R.: Se mai practica. Din moment ce cel deţinut îşi recunoştea apartenenţa sau fapta, ce rost avea să-l torturezi. Poate cei care au fost mai rezistenţi, care nu au vrut să spună…

– LHL: Ştiţi ce rost avea. Că noi nu am fost, din mărturiile celor care ne-au povestit, rezultă că din clipa cînd un om era arestat se încerca să se obţină de la el alte nume, alte locuri, alte puncte de rezistenţă, deci nu numai faptul că el îşi recunoştea vina lui, era implicat, era obligat să spună şi să aducă, să fie arestate şi alte persoane, chiar unele dintre ele absolut nevinovate. Deci în acest scop, era torturată?

– A. R.: Deci, în acest scop nu am făcut aşa ceva…

– LHL: Dumneavoastră nu, dar subalternii puteau să o facă?

– A. R.: Puteau s-o facă, dar nu au făcut.

– LHL: Sunteţi medic. Dacă un om a decedat în închisoare, se presupune că a fost chinuit.

– A. R.: Da, dar nu. A fost bolnav. S-a raportat că Zarea e bolnav, am chemat medicul şi medicul a spus că trebuie internat în spital, că el a fost cam alcoolic.

– LHL: Cine a fost cam alcoolic?

– A. R.: El, Zarea. Şi făcuse edeme la faţă şi la picioare şi a fost internat şi a stat cîteva săptămîni, cred că două, trei săptămîni în spital.

– LHL: Deci vă amintiţi că avea edeme?

– A. R.: Da. Şi am chemat doctorul să văd ce are, respira greu, era bolnav.

– LHL: Social-democraţii îl au pe Ştefan Zarea ca fiind unul dintre eroii partidului lor.

– A. R.: Da.

– LHL: Eu cred că totuşi au motive să-l socotească un erou.

– A. R.: Păi dacă a murit aşa, în condiţiile astea.

– LHL: Cîţi ani putea să aibă cînd a murit? Era un om tînăr.

– A. R.: Tînăr, tînăr era… Era de vreo 30 şi ceva de ani.

– LHL: Deci trebuie să precizăm că n-a murit din edeme, a murit din torturi?

– A. R.: Păi, nu.

– LHL: Ce să înţeleg prin „păi, nu”? „Păi, nu”, ce?

– A. R.: Adică, cum a murit în timpul torturilor, din cauza lor?

– LHL: A murit ca o consecinţă a torturării şi nu ca o consecinţă a edemelor? Asta vreau să-mi precizaţi.

– A. R.: Asta doctorii să spună.

PASAJUL 7:

– LHL: Cei care ne-au dat aceste documente spun că eraţi renumit în Arad pentru duritatea dumneavoastră. Aşa este?

– A. R.: Nu.

– LHL: Ce fel de om eraţi în exerciţiul funcţiunii?

– A. R.: Un om corect, n-am arestat pe nimenea sau din ordinul meu n-a fost arestat nimenea dacă n-a fost un document sau o informaţie că a fondat undeva. Că nu primeam, e adevărat, intervenţii şi nu puteam să primesc că ştiţi, adică nu ştiţi, că atuncea nu se proceda cu trafic de influenţă şi chestii din astea. Şi n-a fost chiar aşa, că le-am dat posibilitatea de destule ori ca să mai vadă un părinte, ceea ce nu prea era voie.

– LHL: Ce influenţe puteau să fie, din partea cui? Că nu îndrăznea nimeni, nici măcar să spună că e rudă cu cel arestat?

– A. R.: Da, păi în sensul ăsta, că nu puteau să se apropie.

– LHL: Probabil în anchete…

– A. R.: Dar eu nu anchetam.

– LHL: N-aţi anchetat niciodată?

– A. R.: Nu prea. Nu-mi aduc aminte, aşa, ca să zic că pe Zarea l-am anchetat eu, de exemplu. Nu.

– LHL: Ascultaţi-mă, dacă eraţi 20 de oameni la Securitatea din Arad şi dumneavoastră eraţi şeful lor şi în perioada aceea era o muncă foarte mare, o activitate foarte intensă a Securităţii, pentru că era începutul comunismului şi erau atîţia oameni care aveau o rezistenţă împotriva comunismului. Deci cum puteţi să-mi spuneţi, iertaţi-mă că fac acest accent, că nu eraţi implicat în anchetă? Că nu se poate să mişte ceva în Securiatea unui judeţ şi omul care conduce să nu ştie. Deci, că este arestat un om, că era anchetat?

– A. R.: Ştiam, ştiam, ştiam, cum să nu ştiu. Că sunt arestaţi?

– LHL: Da.

– A. R.: Cum să nu ştiu?

– LHL: Şi nu aţi asistat la anchetarea lor niciodată?

– A. R.: Păi, de ce să asist? Aveam eu timp?

– LHL: Dar ce făceaţi în timpul acesta?

– A. R.: Păi, eu aveam alte probleme, cu informaţii. Du-te la şedinţe toată ziua, du-te la Timişoara la regiune… Păi ce, eram eu acolo tot timpul? Nu eram.

– LHL: Acuma, faptul că mărturisiţi că nu eraţi, asta nu înseamnă că nu aveaţi totuşi o răspundere.

– A. R.: Păi cum să nu? Nu eram eu şef? La vîrsta aceea.

– LHL: Spuneţi-mi, la vîrsta aceea un om poate să aibă conştiinţă?

– A. R.: Poate. Ar trebui să aibă.

– LHL: Cineva spunea că o fiinţă fără conştiinţă este ruina sufletului.

– A. R.: Da. Sigur. Conştiinţa luptei de clasă!

PASAJUL 8:

– A. R.: Aveţi timbrul acesta de revoluţionar dumneavoastră.

– LHL: M-aţi fi arestat în 1949 dacă…

– A. R.: Sigur.

– LHL: Sigur? Da?

– A. R.: Păi dacă aţi fi activat împotriva…Da, cum să nu? Pe mine nu m-ar aresta acuma ăştia?

– LHL: De ce să vă aresteze?

– A. R.: Păi, uitaţi că vin cu prostii aici, fără dovezi.

– LHL: Păi, n-a arestat pe nimeni dintre cei…

– A. R.: Păi, n-au fost la putere.

– LHL: Cine n-au fost la putere? Vă e teamă de această arestare?

– A. R.: Mie nu-mi e teamă. Acuma!

– LHL: L-aţi auzit pe domnul Coposu…

– A. R.: E singurul.

– LHL: Vedeţi? Nici unul dintre martorii „Memorialul durerii” n-a spus că ar dori să vadă pe foştii lor torţionari arestaţi.

– A. R.: Dar de Ticu Dumitrescu ce spuneţi?

– LHL: Ticu?

– A. R.: Da. Ce spui?

– LHL: Cît a suferit…

– A. R.: Da. Nu sunt contra. Da, înţeleg. Trebuie să-l înţelegem. Pe domnul Coposu, îl înţeleg.

Comentariul Luciei Hossu Longin din finalul episodului: „Ca şi Alexandru Rafila, mulţi alţi ofiţeri de securitate, ascuzîndu-se după conspirativiatatea în care lucra instituţia, au produs adevărate masacre în rîndul ţăranilor în perioada colectivizării forţate. În 1949 partidul a trasat o directivă după care arestările şi execuţiile nu se puteau face decît cu aprobarea directorului regionalei de Securitate. Miliţia şi Securitatea se aflau în stare de război cu satul românesc. Şi asta o ştia bine comandantul Securităţii din Arad”.

Întregul episod poate fi văzut de oricine pe YouTube la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=hY3-0iL0Lns.

sursa:https://www.cotidianul.ro/dialogul-dintre-tortionarul-alexandru-rafila-si-lucia-hossu-lon