1.22.2021

Discursul inaugural al președintelui Joe Biden lasă loc vizunii pesimiste si nedemocratice. Succes ! Veți avea nevoie !

 


Statele Unite ale Americii pot trece peste vrajba de acum. Însă, pentru asta, este nevoie de mult spirit critic, de înfruntarea problemelor istorice. La fel cum SUA le cer celorlalte țări când vine vorba despre trecutul lor. Și mai este nevoie de multă coerență. Până acum însă, SUA nu au parte de spirit critic, ci de exerciții de idolatrie din partea politicienilor de la Washington și ale aliaților. Iar discursul inaugural al președintelui Biden a fost cel mai confuz și mai incoerent discurs rostit de pe treptele Capitoliului.

SUA trebuie să facă ceea ce Washingtonul le cere celorlalte țări

După protestele de la Washington și invadarea Congresului, o întreagă lume a început să se întrebe cum a ajuns în această situație țara care care s-a autointitulat liderul lumii ”libere”. Pentru a înțelege ce s-a întâmplat, este necesar să lăsăm deoparte idolatria și să ne întoarcem la istorie. În realitate, republica Statelor Unite a fost marcată de la începuturi de slăbiciuni, de violență și de mari inegalități.

Drapelul confederat, simbolul Sudului pro-sclavie din perioada Războiului Civil, nu a fost fluturat din întâmplare de protestatarii de la Capitoliu. El ne vorbește despre conflicte care trebuie în continuare abordate. Sistemul sclaviei a jucat un rol major în dezvoltarea SUA și a capitalismului vestic in ansamblu. Din cei 15 președinți care l-au precedat Lincoln, nu mai puțin de 11 erau stăpâni de sclavi, inclusiv Washington și Jefferson, ambii din Virginia, unde 40% din populație erau sclavi. În perioada 1800-1860, numărul sclavilor a crescut de patru ori, datorită creșterii cererii de bumbac din partea industriei textile din Europa.

După patru ani de Război Civil, care au costat viața a 600.000 de oameni (mai multe victime americane decât în toate celelalte conflicte la care au participat SUA, inclusiv Războaiele Mondiale, cele din Coreea, din Vietnam și Irak), armatele confederate au fost învinse. Însă cei din Nord nu au considerat că negrii pot deveni cetățeni, cu atât mai puțin proprietari. Controlul Sudului a fost lăsat pe mai departe albilor, care au fost impus sistemul segregării rasiale.

Între timp, SUA au devenit cea mai mare putere militară a lumii, contribuind la desființarea imperiilor coloniale europene. Democrații, inițial partidul pro-sclavie din Sud, a devenit Partidul New Deal. Au fost de acord să le ofere negrilor drepturi civile, însă fără reparații. Din 1968, președintele Nixon a recuperat votul albilor din Sud, denunțând beneficiile acordate de democrați negrilor drept o formă de clientelism. Vizibil în special la alegerea lui Ronald Reagan și Donald Trump, republicanii au primit majoritatea votului albilor, iar democrații au primit circa 90% din votul negrilor și 60-70% din votul hispanicilor. Între timp, proporția albilor în electoratul total a scăzut de la 89% în 1972, la 70% în 2016 și 67% în 2020 (când 12% din electorat au fost negri și 21% hispanici și alte minorități). Acum, administrația Trump are în vedere acordarea cetățeniei pentru milioane de imigranți ilegali. Asta aduce pericolul ca proteste precum cel de la Capitoliu să degenereze într-un conflict etno-rasial.

”Ce concluzii de pot trage?”, se întreabă economistul Thomas Piketty, pe blogul său?  Viziunea pesimistă, susținută de americanii cu educație superioară care votează cu democrații (ceea ce face ca republicanii să se prezinte ca fiind anti-elite, deși o buna parte din elita afacerilor este republicană), este că alegătorii republicani sunt ”deplorabili” și ”irecuperabili”. Această viziune susține că administrațiile democrate au făcut tot ce au putut pentru a-i ajuta pe cei dezavantajați, însă nu au reușit din cauza rasismului albilor”, scrie Pikkety.

”Problema este că această viziune nu lasă loc unei soluții democratice. O abordare mai optimistă este una ce pleacă de la natura umană. De secole, de etniile diferite au trăit separat, fără contacte întrei ele, cu excepția dominației militare sau coloniale. Faptul că au început de relativ puțin timp să trăiască în aceleași comunități este un mare pas înainte. Însă asta creează tensiuni politice ce pot fi depășite doar prin mai multă democrație și egalitate. Dacă democrații vor să-i aibă de partea lor pe cei dezavantajați,  indiferent de originea lor, trebuie să facă mai multe în termeni de justiție socială si redistribuire a bogăției”, scrie Pikkety.

Președintele nu pare hotărât. Unitate sau ”noi” împotriva ”lor”?

Din păcate, discursul inaugural al președintelui Joe Biden lasă loc mai degrabă vizunii pesimiste si nedemocratice de mai sus. Discursul a început într-o binecunoscută notă avântată: ”Aceasta este o națiune măreață. Suntem oameni buni”. A încheiat în aceeași notă: ”Deci, cu voință și hotărâre, vom face față provocărilor. Susținuți de credință. Conduși de convingeri. Și devotați unul altuia și țării pe care o iubim din toată inima”.

În restul discursului, Biden a spus că el crede în crimele comise de națiunea lui și în păcatele de care sunt acuzați o bună parte dintre concetățeni. Printre aceste probleme de care suferă americanii, Biden a enumerat ”extremismul politic, supremația albilor și terorismul intern”. Cum să învingem aceste rele? ”Calea este unitatea”, a spus Biden.

”Însa cum s-ar putea uni americanii buni cu americanii care sunt pentru supremația albilor sau cu cei care sunt „teroriști”? Ar trebui să-i identificăm și să-i eliminăm? Cine sunt ei?”, se întreabă Pat Buchanan. ”Firește, printre acești ”teroriști” se numără cei care au invadat Capitoliu, pe 6 ianuarie. Însă sunt teroriști și sutele de mii care au venit la mitingurile lui Donald Trump? Sunt și cei 75 de milioane care au votat pentru Trump? Sunt cu toții niște „irecuperabili”, așa cum a spus despre ei Hillary Clinton?”

”Astăzi nu sărbătorim triumful unui candidat, ci al unei cauze, cauza democrației”, a spus Biden. ”Asta înseamnă însă că, dacă alegerile ar fi fost câștigate de Trump, am fi avut o înfrângere a democrației. Cât de unificator mai este discursul lui Biden?”, se întreabă Pat Buchanan.

Biden a enumerate caracteristicile dușmanului Americii: ”mânia, resentimentul și ura. Extremismul, violența și fărădelegea”. ”Ei bine, în noaptea zilei inaugurale, gloatele antifa au atacat sediul Partidului Democrat din Portland, au dat foc drapelului SUA, la fel cum au făcut protestatarii pe perioada verii, după moartea lui George Floyd, la Minneapolis. I-a condamnat Biden măcar o dată pe acești oameni, așa cum a făcut-o cu cei care au invadat Capitoliul?”, se întreabă iarăși Buchanan.

Biden a descrie istoria Americii ca pe o luptă între bine și rău. ”Dar, dacă istoria noastră este o luptă continuă împotriva rasismului, a nativismului și demagogiei, împotriva extremismului, a urii, a violenței și fărădelegii, împotriva supremației albilor și a teroriștilor interni, cum se face că ne mai putem numi ”o națiune măreața” și oameni buni?”, scrie Buchanan.

”Biden știe că avem un dușman demonic, însă nu-i spune pe nume. Cine este el? Cum îl putem învinge dacă președintele nu-l identifică? Iar dacă dușmanii sunt răi și noi suntem buni, cum ne putem uni cu dușmanii? De ce să nu-i ostracizam, să-i zdrobim?”, se mai întreabă jurnalistul.

”Chemarea la unitate a lui Biden este urmată în discurs de apelul la «respingerea culturii în care faptele sunt manipulate și chiar fabricate». «Există adevăr și există miciuni. Minciuni spuse pentru putere și profit», zice Biden. Liderii, spune el, trebuie «să apere adevărul și să învingă minciunile». Însă cine sunt mincinoșii? Iar, dacă este să ne luptăm cu mincinoșii dintre noi, de ce Biden a spus, un minut mai târziu? «trebuie să încetăm acest război urât»”?

”S-a pus mereu că discursul inaugural al președintelui Warren Harding, din 1921, a fost «o armată de fraze pompoase mărșăluind în căutarea unei idei». Ei bine, discursul lui Joe Biden a fost cel mai confuz, mai contradictoriu și mai incoherent discurs inaugural rostit pe treptele Capitoliului, un discurs care a reflectat ce se întâmplă în mintea autorului și ce se întâmplă acum cu Uniunea pe care o conduce.

Succes, domnule Președinte. Veți avea nevoie, la fel și noi”, încheie Pat Buchanan.

sursa:https://www.cotidianul.ro/bide-cel-mai-contradictoriu-debut/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu