Kremlin, atac la ambasadorul UE la Chișinău : Se implică în treburile interne ale Republicii Moldova

 

Ministerul rus de Externe sare în apărarea socialiștilor și vine cu o reacție la Declarația comună a ambasadorilor statelor-membre ale UE privind atacurile PSRM și a lui Ilan Șor la adresa șefului Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Moscova îndeamnă UE să nu se implice în treburile interne statelor suverane.

„Îndemnăm oficialii Uniunii Europene și statelor membre să dea dovadă de norme elementare ale eticii diplomatice și să se abțină de la o intervenție în treburile interne ale statelor suverane”, se arată în mesajul Externelor de la Moscova, citat de RIA.

Potrivit oficialilor ruși, declarațiile recente ale lui Michalko reprezintă o implicare directă în treburile interne ale unui stat străin: „Cu părere de rău... astfel de declarații devin o practică obișnuită pentru el”.

Moscova a amintit că Republica Moldova are angajamente internaționale nu doar în fața Uniunii Europene, dar și în fața organismelor eurasiatice, fiind membru al CSI și observator în cadrul Uniunii Economice Eurasiatice.

Amintim că PSRM a lansat mai multe atacuri la adresa lui Peter Michalko, după ce diplomatul a făcut mai multe declarații în cadrul unor emisiuni televizate. Totodată, deputatul fugar Ilan Șor a lansat un val de acuzații dure la adresa ambasadorului Uniunii Europene în Republica Moldova, Peter Michalko. Potrivit lui Șor, diplomatul își dorește, nici mai mult, nici mai puțin, să „preia controlul total asupra Republicii Moldova”. Șor a reacționat astfel după ce oficialul european a declarat că este îngrijorător când „persoane implicate în frauda bancară decid în ceea ce privește formarea Guvernului”, precizează Deschide.md.

Ca urmare, ambasadorii mai multor țări UE acreditați în Republica Moldova au semnat o Declarație în care condamnă și resping atacurile lansate în ultima perioadă de către PSRM și deputatul fugar, Ilan Șor, la adresa șefului Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko 

sursa:https://www.dcnews.ro/kremlin-atac-la-ambasadorul-ue-la-chisinau-se-implica-in-treburile-interne-ale-republicii-moldova_804686.html

Ambasadorul Myanmar la Națiunile Unite a fost demis

 

Myanmarul a intrat într-o criză profundă de când armata a preluat puterea la 1 februarie și a arestat-o pe lidera Aung San Suu Kyi și o mare parte din liderii  partidului său, după ce armata a susținut că alegerile din noiembrie au fost frauduloase. Totuși, Comisia Electorală a constatat că votul a fost corect.

Ambasadorul ONU s-a poziționat în favoarea liderei Aung San Suu Kyi

Kyaw Moe Tun, ambasadorul ONU, a spus Adunării Generale a ONU că vorbește în numele guvernului lui Aung San Suu Kyi.

"Avem nevoie de acțiuni cât mai puternice din partea comunității internaționale pentru a pune capăt imediat loviturii de stat militare", a spus el vineri. Sâmbătă, radiodifuzorul de stat din Myanmar, MRTV, a declarat că ambasadorul „a trădat țara și a vorbit pentru o organizație neoficială care nu reprezintă țara și a abuzat de puterea și responsabilitățile unui ambasador”.

Ulterior, raportorul special ONU pentru Myanmar, Tom Andrews, a declarat că este copleșit de „actul de curaj” al ambasadorului, adăugând pe Twitter: „Este timpul ca lumea să răspundă acelor îndemnuri curajoase cu acțiune.”

Totodată, trimisul Chinei nu a criticat lovitura de stat și a spus că situația este o afacere internă a Myanmarului, adăugând că Beijingul susține efortul diplomatic al țărilor din Asia de Sud-Est pentru a găsi o soluționare. În același timp, generalii din Myanmar au respins în mod tradițional presiunile diplomatice, precizează AlJazeera.

sursa:https://www.dcnews.ro/ambasadorul-onu-in-myanmar-a-fost-demis-de-armata-care-a-preluat-puterea_804629.html

Bombele ”progresiste” ale administrației Biden

 

”America a revenit”, a spus președintele Joe Biden, la finalul săptămânii trecute, la Conferința de Securitate de la Munchen, pentru ca, vineri, să lanseze un atac cu rachete în Siria. Pentagonul și mai toate publicațiile spun că acest atac împotriva unor miliții pro-iraniene din Siria ”transmite un mesaj”.

De fapt, sunt mai multe mesaje. Primul este că Statele Unite vor riposta la fiecare atac împotriva bazelor din Irak. Atacul cu rachete din Siria ordonat de Joe Biden a venit la zece zile după ce o miliție pro-iraniană a atacat o facilitate americană din Irak, iar un contractor civil american și-a pierdut viața.

Pentagonul a ținut să mulțumeasca guvernului de la Bagdad pentru informațiile oferite înainte de atac. În acest fel, Statele Unite vor să arate Iranului că guvernul irakian cooperează cu Washingtonul.

Iar mesajul principal este pentru regimul de la Teheran: deși administrația Biden s-a arătat deschisă să negocieze revenirea în acordul nuclear cu Iranul din care Donald Trump s-a retras, asta nu înseamnă că SUA vor accepta ca milițiile iraniene să aibă mână liberă în regiune.

Marile publicații americane nu fac decât să laude administrația Biden pentru atacul cu rachete în Siria. The New York Times crie că a fost „o mișcare calculată”. The Washington Post scrie că ”Biden are o strategie inteligentă pentru Iran”. Marile publicații par să spună că bombele administrației Biden sunt bune și „progresiste”, față de cele rele și populiste ale administrației precedente.

Există însă o similitudine între atacul cu rachete în Siria ordonat de Joe Biden și cel ordonat de Donald Trump, în 2017. Atunci, în aprilie 2017, Jen Psaki, nimeni alta decât actuala purtătoare de cuvânt a DepaBombrtamentului de Stat, scria pe Twitter: ”Care este autoritatea legală pentru aceste atacuri? Assad este un dictator brutal. Însă Siria este o țară independentă”. Poate că Jen Psaki regretă acum această postare din 2017. Va trebui să răspunda la întrebarea pe care ea însăși a lansat-o în urmă cu aproape patru ani. Pentru ca acel mesaj a fost scos la iveală chiar de politicieni democrați, precum reprezentanta Ilhan Omar.

SUA nu au declarat război nici Siriei, nici Iranului. Însă, în ciuda multor inițiative, Congresul nu a revocat autorizarea pentru folosirea forței militare din 2002, prin care s-a autorizat războiul din Irak. Așadar, acesta poate fi răspunsul pe care îl va da purtătoarea de cuvânt a diplomației SUA, un răspuns pe care s-a făcut că nu-l cunoaște în urmă cu patru ani.

Însă ar mai putea primi o întrebare. Statele Unite au lansat ultimul atac în Siria pentru a arăta că nu tolerează atacurile asupra personalului american din Irak. De ce SUA au atât de multe ținte care pot fi vizate de Iran și aliații săi în Irak, Afganistan și în multe alte zone din Orientul Mijlociu? Acesta a fost primul recurs la forța armată al administrației Biden și, cu siguranță, nu va fi ultimul.

sursa:https://www.cotidianul.ro/bombele-progresiste-ale-administratiei-biden/

Administraţia Joseph Biden a anunţat interdicţii de călătorie pentru 76 de persoane din Arabia Saudită

 

Secretarul de Stat american, Antony Blinken, a anunţat o directivă de interdicţie asociată cazului Jamal Khashoggi. "Impunem interdicţii asupra unor indivizi care, acţionând în numele unui guvern străin, sunt suspectaţi de implicare directă în activităţi grave, extrateritoriale de contracarare a disidenţilor", a declarat Antony Blinken, conform agenţiei Reuters, scrie Mediafax. 

A aprobat operațiunea

Serviciile de informaţii americane consideră să prinţul moştenitor saudit Muhammad bin Salman a aprobat o operaţiune în oraşul turc Istanbul "pentru capturarea sau uciderea" jurnalistului disident Jamal Khashoggi, asasinat în 2018.

"Analiza noastră arată că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Muhammad bin Salman, a aprobat o operaţiune în Istanbul, Turcia, pentru capturarea sau uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi. Evaluarea noastră are ca baze controlul exercitat de prinţul moştenitor în procesul decizional din regatul saudit, implicarea directă în operaţiune a unui consilier principal şi a membrilor dispozitivului de protecţie al lui Muhammad bin Salman şi susţinerea prinţului moştenitor pentru utilizarea mijloacelor violente în scopul reducerii la tăcere a disidenţilor din străinătate, inclusiv a lui Khashoggi", arată raportul elaborat de Biroul directorului Comunităţii Serviciilor de Informaţii din SUA, declasificat vineri.

Control total

"Începând din 2017, prinţul moştenitor a avut control total asupra organizaţiilor de securitate şi informaţii din Arabia Saudită, ceea ce face foarte improbabil ca oficiali saudiţi să fi comis o operaţiune de acest fel fără autorizarea prinţului moştenitor. Prinţul moştenitor îl percepea pe Khashoggi drept o ameninţare la adresa regatului saudit şi susţinea folosirea de mijloace violente, în cazul în care ar fi fost necesar, pentru a-l reduce la tăcere. Deşi oficiali saudiţi plănuiseră în avans o operaţiune nespecificată împotriva lui Khashoggi, nu ştim cu cât de mult timp în avans hotărâseră oficialii saudiţi să îi facă rău", subliniază raportul, publicat de site-ul Axios.com.

Documentul menţionează mai mulţi indivizi suspectaţi de participare sau de altă formă de complicitate în asasinarea jurnalistului Jamal Khashoggi.

Arabia Saudită este responsabilă

Şi Naţiunile Unite au indicat că Arabia Saudită este responsabilă de asasinarea disidentului. "Dovezile colectate din Turcia arată că domnul Khashoggi a fost victima unui asasinat brutal şi premeditat, planificat şi comis de oficiali de stat din Arabia Saudită", a declarat, în 2019, Agnès Callamard, raportorul special ONU care anchetează execuţii extrajudiciare.

Cazul jurnalistului disident Jamal Khashoggi, asasinat în Consulatul Arabiei Saudite din oraşul turc Istanbul, a generat critici vehemente la nivel internaţional. Canada, Franţa, Statele Unite şi Germania au introdus sancţiuni punctuale contra Arabiei Saudite după moartea jurnalistului.

Dispărut pe 2 octombrie 2018

Jamal Khashoggi a dispărut pe 2 octombrie 2018 în Consulatul Arabiei Saudite din Istanbul. Arabia Saudită a admis că editorialistul cotidianului The Washington Post a fost ucis, încercând să atribuie crima unor agenţi care au acţionat pe cont propriu. Dovezile existente sugerează că prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a coordonat operaţiunea de asasinare a jurnalistului disident Jamal Khashoggi, iar teoria conform căreia autorii ar fi militari indisciplinaţi este o "ficţiune", a afirmat sir John Sawers, un fost director al Serviciului britanic de informaţii externe (MI6).

Arabia Saudită a negat că prinţul moştenitor saudit ar fi implicat în acest complot.

sursa:https://www.dcnews.ro/asasinare-jamal-khashoggi-sua-interdictii-de-calatorie-pentru-zeci-de-persoane-din-arabia-saudita_804525.html

Cancelarul german Angela Merkel a declarat că va dura aproximativ trei luni pentru a crea un certificat de vaccinare COVID-19

 

Cancelarul german Angela Merkel a declarat joi că va dura aproximativ trei luni pentru a crea un certificat de vaccinare COVID-19, la încheierea unei întâlniri virtuale cu cei 26 de omologi ai săi din statele membre UE, informează dpa. 

O parte din aspectele tehnice preliminare au fost deja întreprinse de Comisia Europeană, dar va mai dura trei luni pentru a dezvolta un certificat digital. Acesta ar putea constitui baza deplasărilor în statele membre UE pentru resortisanţii din statele terţe, a mai spus şefa executivului german.

Chiar dacă faza cea mai acută a pandemiei de COVID-19 ar trebui să se încheie până în vară, vaccinările ar trebui să continue din cauza mutaţiilor care apar, a opinat Angela Merkel. Cancelarul german a avertizat că ţările trebuie să fie pregătite 'să efectueze vaccinările anti-coronavirus mulţi ani de acum înainte', scrie Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/merkel-estimeaza-ca-un-certificat-de-vaccinare-ar-putea-fi-gata-peste-3-luni-tarile-trebuie-sa-fie-pregatite-sa-efectueze-vaccinarile-anti-covid-multi-ani-de-acum-inainte_804304.html

Statele Unite au atacat, în cursul nopţii de joi spre vineri, poziţii militare din Siria ale unor grupuri islamiste proiraniene

 

Acestea sunt primele raiduri aeriene efectuate de Statele Unite în Siria de la începutul mandatului preşedintelui Joseph Biden.

Departamentul american al Apărării a comunicat că bombardamentele sunt o reacţie la atacurile cu rachete care au vizat în ultimele săptămâni obiective americane din Irak.

"Raidurile aeriene au distrus mai multe poziţii situate la un punct de control utilizat de grupuri militante susţinute de Iran, inclusiv Kait'ib Hezbollah şi Kait'ib Sayyid al Shuhada. Această ripostă militară proporţionată a fost efectuată alături de măsuri diplomatice, inclusiv consultări cu parteneri din coaliţie", a declarat John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

"Operaţiunea transmite un mesaj clar: preşedintele Biden va acţiona pentru protejarea personalului militar american. În acelaşi timp, am acţionat în mod deliberat pentru a reduce tensiunile în estul Siriei şi Irak", a subliniat John Kirby, citat de agenţia Associated Press şi de postul CNN.

În ultimele două săptămâni, obiective americane din Irak, inclusiv Ambasada SUA din Bagdad, au fost vizate de atacuri cu rachete, atribuite unor grupuri islamiste proiraniene. Un civil american a fost ucis, iar alţii au fost răniţi în atacuri.

Bombardamentele americane intervin în contextul în care Statele Unite şi Iranul depun eforturi pentru relansarea negocierilor pe tema Acordului nuclear iranian, precizează Mediafax.

sursa:https://www.dcnews.ro/statele-unite-au-bombardat-pozitii-ale-grupurilor-islamiste-proiraniene-din-siria_804299.html

Joe Biden şi regele Salman au discutat despre securitatea regională şi alte subiecte

 

Joe Biden a discutat, joi, telefonic pentru prima oară cu regele Salman al Arabiei Saudite, căruia i-a transmis că va lucra pentru legături bilaterale puternice şi transparente, conform unui comunicat al Casei Albe, informează Reuters. Convorbirea a avut loc înaintea publicării preconizate a unui raport sensibil despre asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi în 2018. 

Raportul este o versiune declasificată a unei evaluări top-secret care, potrivit unor surse, evidenţiază faptul că fiul regelui, prinţul moştenitor Mohammed bin Salman, a aprobat uciderea lui Khashoggi în consulatul regatului din Istanbul. Preşedintele american a comunicat monarhului saudit că 'va lucra pentru ca relaţia bilaterală să fie cât mai puternică şi cât mai transparentă posibil', potrivit Agerpres.

Totodată, Joe Biden şi regele Salman au discutat despre securitatea regională şi alte subiecte. Preşedintele Biden a 'subliniat importanţa pe care SUA o acordă drepturilor universale ale omului şi statului de drept', menţionând în acelaşi timp 'angajamentul SUA de a ajuta Arabia Saudită în a-şi apăra teritoriul în faţa atacurilor grupărilor pro-iraniene', conform aceleaşi surse, citate de AFP.

Totodată, 'cei doi lideri au afirmat natura istorică a relaţiei' bilaterale. Ulterior, Joe Biden a declarat reporterilor că a avut o convorbire 'bună' cu regele saudit. O persoană familiarizată cu dosarul a declarat pentru Reuters că publicarea raportului va fi făcută după acest apel telefonic. Un alt motiv al întârzierii a fost operaţia chirurgicală la care a fost supus la începutul acestei săptămâni prinţul moştenitor, conducătorul de facto al regatului. Publicarea acestui raport declasificat face parte din strategia preşedintelui Biden de a recalibra relaţiile cu Arabia Saudită, în parte din cauza asasinării lui Khashoggi, ţară cu care SUA urmăreşte în acelaşi timp să menţină legături strânse.

'Administraţia noastră se concentrează pe recalibrarea relaţiei', a declarat anterior, într-un briefing, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.'Şi cu siguranţă există domenii în care ne vom exprima îngrijorarea şi vom lăsa deschisă opţiunea responsabilităţii'. 'Există, de asemenea, zone în care vom continua să colaborăm cu Arabia Saudită, având în vedere ameninţările cu care se confruntă în regiune'.

Khashoggi, care a lucrat pentru Washington Post, era rezident american. Ademenit în interiorul consulatului saudit din Istanbul pe 2 octombrie 2018, jurnalistul a fost ucis de persoane care aveau legături cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite. A fost dezmembrat, iar cadavrul său a dispărut.

sursa:https://www.dcnews.ro/joe-biden-discutie-cu-regele-salman-al-arabiei-saudite-inainte-de-aparitia-raportului-privind-asasinarea-jurnalistului-jamal-khashoggi_804301.html

JOE BIDEN suferă un declin al facultăților mentale ”ESTE TERMINAT din punct de vedere MENTAL”

 

Peste 30 de congresmani democrați i-au trimis o scrisoare președintelui Joe Biden – i-au cerut comandantului suprem să renunțe la prerogativa de a lansa unilateral un atac nuclear.

Congresmanii propun patru variante prin care codurile valizei nucleare să nu mai fie doar în posesia președintelui: fie vicepreședintele și președintele Camerei Reprezentanților vor avea și ei un cuvânt hotărâtor în lansarea sau nu a unui atac nuclear, fie acest rol va fi îndeplinit de șeful Statului Major Interarme și de procurorul general, fie să se înființeze un consiliu permanent al liderilor din Congres care să ia această decizie împreună cu președintele.

Dincolo de handicapul uriaș pe care un asemenea sistem, care prelungește periculos luarea unei decizii, (pacea postbelică este dată de distrugerea reciproc asigurată a puterilor nucleare, iar asta presupune rapiditate maximă de reacție în cazul unui atac), inițiativa congresmanilor democrați nu poate fi trecută cu vederea.

Ei scriu că ”învestirea unei persoane cu aceaastă autoritate implică riscuri reale. Foști președinți au amenințat să atace alte țări cu armele nucleare sau au avut un comportament care i-a făcut pe unii oficiali să se îngrijoreze în legătură cu capacitatea de judecată președintelui”. Desigur, congresmanii l-au vizat pe Donald Trump. Însă de ce a venit această propunere tocmai la început de administrație Biden ?

Poate pentru că Joe Biden îi îngrijorează mai mult pe propriii congresmani decât orice alt lider. La începutul săptămânii, în timpul ceremoniei dedicate celor 500.000 de americani care au murit de covid, președintele SUA a avut un lung moment de blocaj, de absență și un discurs confuz. ”Singura cale pentru a reduce din durere și din pierderi, singura cale… aceste pietre de moară nu mai marchează doliul nostru național… aceste pietre de moară, aș spune, nu mai … nu mai (neinteligibil) marchează doliul nostru național”.

Discursul confuz poate fi pus pe seama emoțiilor președintelui, care vorbea despre pierderea celor dragi suferită de sute de mii de familii americane știind bine ce înseamnă asta – Biden și-a pierdut soția și fiica într-un accident de mașină, iar, recent, fiul său cel mare a murit din cauza cancerului. Dar nu este pentru prima oară când echipa de comunicare de la Casa Albă trebuie să editeze discursurile confuze ale lui Joe Biden atunci când postează transcriptul pe site-ul oficial. Așa a fost cazul cu discursul online al președintelui la Conferința de Securitate de la Munchen, în urmă cu o săptămână. Așa s-a întâmplat, tot la finalul săptămânii trecute, când Biden le-a dat reporterilor un răspuns greu de înțeles, când a fost întrebat dacă are de gând să viziteze statul Texas, grav afectat de fenomenele meteo, rămas fără electricitate și apă curentă.

În urmă cu două săptămâni, la o întâlnire cu alegătorii transmisă în direct de CNN, președintele Biden a spus că, la sosirea sa la Casa Albă, SUA nu aveau un vaccin împotriva covid. De fapt, campania de vaccinare începuse în urmă cu mai bine de o lună. Fostul președinte Donald Trump a declarat atunci că Biden ”fie nu spune adevărul, fie este terminat din punct de vedere mental”.

La aceste momente de confuzie și absență a președintelui Biden se adaugă cele similare din campania electorală, când strategii democrați au avut grija să-l țină departe de întâlnirile cu alegătorii. Justificarea a fost teama că Biden s-ar putea îmbolnăvi de Covid.

Același argument este folosit și acum, când purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a anunțat că este puțin probabil ca președintele Biden să aibă întâlniri cu lideri străini în următoarele luni. De asta se va ocupa, cel mai probabil, vicepreședinta Kamala Harris, cea care a discutat deja cu președintele Nicolas Sarkozy sau cu premierul Canadei, Justin Trudeau.

În aceste condiții, cine conduce cu adevărat America? Biden însuși a sugerat în timpul campaniei prezidențiale că s-ar putea retrage înainte de încheierea mandatului, iar nu puțini se întreabă dacă acela a fost sa nu un moment în care și-a pierdut din nou luciditatea. Publicațiile care îl critică pe Joe Biden scriau încă din timpul campaniei prezidențiale că el nu a candidat la președinție decât cu numele. ”Este fragil din punct de vedere fizic și suferă un declin al facultăților mentale. Dacă va câștiga, Joe Biden va avea 78 de ani la depunerea jurământului si 82 de ani la încheierea mandatului. În ambele situații, va fi cel mai în vârstă președinte al SUA. Unii au mintea ascuțită după 70 de ani. Nu este cazul lui Biden. Consecința este că Biden nu va fi președinte de facto. Odată Trump dispărut, democrații nu vor mai avea nevoie de Biden. Se vor întreprinde acțiuni pentru îndepărtarea lui din funcție, pornind de la starea sa fizică, prin invocarea celui de al 25-lea amendament al Constituției SUA. Nancy Pelosi a propus recent o lege prin care să se înființeze o comisie în acest sens”, scria The Daily Reckoning.

Se poate ca momentele de aparentă lipsă de luciditate ale lui Joe Biden să invite la formularea de scenarii nu numai în presa critică din SUA, ci și în marile cancelarii ale lumii. Cine va fi conduce cu adevărat SUA? Va fi familia Biden (așa cum s-a întâmplat într-o oarecare măsură și în cazul președintelui Trump, care i-a dat mână liberă ginerelui Jared Kushner pentru proiectul de pace din Orientul Mijlociu), cu controversatul Hunter Biden trăgând sforile? Va fi tabăra progresistă din Partidul Democrat, ai cărei candidați prezidențiali au cedat rând pe rând, deși aveau șanse mai mari să câștige alegerile primare democrate decât Joe Biden? Cel mai probabil însă, conducerea SUA va trece în mâinile taberei vicepreședintei Kamala Harris și a celor care o controlează – fosta echipă Obama-Clinton, cea care a organizat ”Rezistența” împotriva administrației Donald Trump. Dacă Biden va fi îndepărtat de la președinție în virtutea Amendamentului 25, Harris va deveni președinte în exercițiu al SUA. Dacă Biden demisionează sub amenințarea activării amendamentului 25, Harris devine președinte.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ce-se-intampla-cu-joe-biden-si-cine-conduce-cu-adevarat-sua/

Vladimir Putin, consideră că sancțiunile împotriva Rusiei sunt absolut inutile

 

Sancțiunile împotriva Rusiei sunt absolut inutile, a declarat președintele rus Vladimir Putin.

„Încearcă să ne împingă cu sancțiuni economice și de altă natură, să blocheze mari proiecte internaționale în care, apropo, nu numai noi, ci și partenerii noștri sunt interesați, să intervină direct în viața publică și politică, în procedurile democratice și bineînțeles, sunt utilizate în mod activ instrumente din arsenalul serviciilor speciale. 

Vreau să repet : o astfel de linie către Rusia este absolut lipsită de perspectivă", a spus Putin la ședința a consiliului de administrație al FSB rus.

sursa:https://m.ro.sputnik.md/Rusia/20210224/33758602/Putin-sanciunile-mpotriva-Rusiei-sunt-inutile.html

Iranul a avertizat, luni, că ar putea intensifica activităţile de purificare a uraniului şi că nu va ceda presiunilor exercitate de Statele Unite, în timp ce Administraţia Joseph Biden a reiterat angajamentul de a nu permite Teheranului să fabrice arme nucleare.

 

Ayatollahul Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, a declarat că Teheranul ar putea atinge un nivel de 60% în purificarea uraniului, subliniind însă că nu există obiectivul fabricării de arme atomice.

Acordul nuclear iranian din 2015, din care Statele Unite s-au retras în 2018, prevede că Iranul poate purifica uraniu până la nivelul de 3,67%. Înainte de semnarea Acordului nuclear cu marile puteri, Iranul atinsese un nivel de purificare a uraniului de 20%. Uraniul utilizat la fabricarea de bombe nucleare are o concentraţie de cel puţin 90%.

"Nivelul de îmbogăţire a uraniului în Iran nu va fi limitat la 20%. Îl vom intensifica la orice nivel are nevoie ţara. Am putea ajunge la 60%. Americanii şi părţile europene din Acord au utilizat un limbaj inadecvat împotriva Iranului. Iranul nu va ceda presiunilor. Poziţia noastră nu se va schimba", a declarat Ali Khamenei, conform Televiziunii publice iraniene, citată de agenţia Reuters. Liderul suprem de la Teheran a subliniat însă că Iranul nu are obiectivul de a fabrica arme atomice, potrivit Mediafax.

SUA vor consolidarea Acordului nuclear iranian

Administraţia Joseph Biden a transmis luni că vrea consolidarea Acordului nuclear iranian. "Statele Unite menţin angajamentul de a asigura că Iranul nu va obţine niciodată arme nucleare. Diplomaţia este cea mai bună modalitate de a atinge acest obiectiv", a declarat secretarul de Stat american, Anthony Blinken, într-un discurs rostit la Conferinţa pentru Dezarmare de la Geneva.

"În colaborare cu aliaţi şi parteneri, vom încerca să extindem şi să consolidăm Planul Comun Complet de Acţiuni (JCPOA, Acordul nuclear iranian - n.red.) şi să abordăm şi alte zone de îngrijorare, inclusiv comportamentul regional destabilizator al Iranului şi dezvoltarea de rachete balistice", a subliniat Antony Blinken.

Administraţia Joseph Biden a semnalat, săptămâna trecută, că Statele Unite ar accepta o invitaţie a Uniunii Europene de reluare a negocierilor cu Iranul pe tema Acordului nuclear iranian (Planul Comun Complet de Acţiuni - JCPOA).

Preşedintele Joseph Biden a semnalat că Statele Unite ar putea reveni în Acordul nuclear iranian, însă a cerut clauze suplimentare, care să limiteze activităţile balistice iraniene şi influenţa regională a Teheranului.

Însă preşedintele Hassan Rohani a transmis că Iranul va reveni la respectarea în totalitate a angajamentelor asumate prin Acordul nuclear din 2015 doar dacă Statele Unite anulează sancţiunile.

sursa:https://www.dcnews.ro/statele-unite-si-iran-tensiunin-din-cauza-programului-nuclear-al-teheranului_803512.html

Israelul începe să ridice restricţiile

 

Israelul și-a redeschis duminică mai multe domenii ale economiei, în semn de început al unei reîntoarceri la rutină, conform Reuters.

În timp ce magazinele erau deschise tuturor, accesul la locurile de agrement, precum sălile de sport și teatrele, era limitat la persoanele vaccinate sau la cele care s-au vindecat după Covid și au o presupusă imunitate, așa-numitul „Green Pass” afișat într-o aplicație specială a Ministerului Sănătății.

Măsurile de distanțare socială sunt încă în vigoare. Dansul este interzis la sălile de banchet, iar sinagogile, moscheile sau bisericile sunt nevoite să își înjumătățească numărul normal de credincioși.

La exact la un an de la primul caz de Covid documentat de Israel, relaxarea de duminică face parte dintr-un plan de deschidere mai largă a economiei luna viitoare, când premierul Benjamin Netanyahu se pregătește de realegere.

Israelul a administrat cel puțin o doză de vaccin Pfizer la mai mult de 45% din populația sa de 9 milioane de oameni, conform Ministerului Sănătății. Infecțiile s-au redus cu 95,8% după rapel.

Israelul a înregistrat peste 740.000 de cazuri și 5.500 de decese cauzate de această boală, guvernul Netanyahu fiind criticat pentru cele trei blocaje naționale. Acesta a promis, însă, că nu va exista al patrulea.

Școlile elementare și elevii din ultimii doi ani de liceu au participat duminică la cursuri în orașele israeliene care țin rata de infectare sub control. Școlile medii se redeschid luna viitoare, după aproape un an de educație la distanță.

Ministerul Sănătăţii din Israel a anunţat sâmbătă că vaccinarea cu două doze de Pfizer are o eficienţă de 95,8% împotriva Covid-19, la două săptămâni după rapel. De asemenea, ar fi 99,2% eficient în prevenirea formelor grave şi 98,9% în prevenirea morţii.

sursa:https://www.cotidianul.ro/israelul-incepe-sa-ridice-restrictiile/

RUSIA AVERTIZEAZĂ - Statele Unite nu-şi ascund intenţia de a oferi tot felul de ajutoare Ucrainei pentru a-şi creşte potenţialul militar ofensiv

 

Ajutorul militar american pentru Ucraina poate agrava conflictul din Donbas, afirmă Kremlinul.

Rusia a avertizat sâmbătă că ajutorul militar american destinat armatei ucrainene poate agrava conflictul din estul Ucrainei şi ar putea incita guvernul de la Kiev să încerce soluţionarea acestuia prin metode agresive, relatează agenţia EFE, scrie Agerpres. 

Statele Unite nu-şi ascund intenţia de a oferi tot felul de ajutoare Ucrainei pentru a-şi creşte potenţialul militar ofensiv, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la teleconferinţa sa de presă zilnică.

”Manifestări de agresivitate”

Această politică nu contribuie la stabilitate şi predictibilitate în inima Europei, ci dimpotrivă, ea provoacă manifestări de agresivitate, inclusiv în soluţionarea problemelor din sud-estul ucrainean, a adăugat el.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a calificat drept alarmantă decizia autorităţilor ucrainene de a adopta sancţiuni împotriva opozantului prorus Viktor Medvedeciuk şi soţiei acestuia, Oxana Marcenko.

Este alarmantă întrucât vedem că tendinţa reacţionară capătă forţă în Ucraina, a explicat Peskov, înainte de a adăuga că Moscova urmăreşte acţiunile represive împotriva unor mass-media, politicieni şi cetăţeni în Ucraina.

S-au decis sancțiuni 

Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (SNBO), convocat vineri de preşedintele Volodimir Zelenski, a decis sancţiuni împotriva a 19 entităţi juridice şi opt persoane fizice, pe listă remarcându-se politicianul Viktor Medvedeciuk, lider al opoziţiei proruse şi apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin.

Entităţile şi persoanele sancţionate, dintre care cinci sunt cetăţeni ruşi, fac obiectul unei anchete pentru finanţarea terorismului, au transmis autorităţile de la Kiev, fără alte detalii. Prin termenul de terorist autorităţile ucrainene fac de obicei referire la separatiştii proruşi care controlează Donbasul, regiune ce cuprinde provinciile din estul Ucrainei. Sancţiunile vizează şi o participaţie la postul ucrainean de televiziune 1+1 pe numele soţiei deputatului Medvedeciuk. Acesta din urmă este adesea primit de preşedintele rus Vladimir Putin, care este naşul uneia dintre fiicele sale.

Preşedintele Zelenski a decis la începutul lunii interzicerea a trei televiziuni proruse considerate a fi sub controlul lui Medvedeciuk şi devenite, potrivit guvernului ucrainean, un instrument de război împotriva Ucrainei.

sursa:https://www.dcnews.ro/rusia-a-avertizat-ajutorul-care-poate-agrava-conflictul-din-donbas_803109.html

Statul Texas se confruntă cu cea mai severă iarnă din ultimii 40 de ani

 

Valul de frig și furtunile au provocat pene uriașe de alimentare cu energie electrică, agravate de faptul că Texasul nu este conectat la sistemul energetic federal. Texanii nu au căldură în case, nu au apă potabilă. Începe să se facă simțită și criza alimentară. Iarna neobișnuită a făcut până acum aproape 50 de victime.

Mai puțin afectați sunt liderii politici texani. Cum eroul negativ este un senator care l-a susținut pe Donald Trump, presa americană este plină de detalii privind ”refugierea” lui Ted Cruz și a familiei sale în Mexic, la un hotel de lux, pentru a se bucura de soare, în timp ce alegătorii săi rabdă de frig acasă.

Nimeni nu se aștepta ca senatorul Ted Cruz să alunge iarna, însă nici să fugă în Mexic, la Cancun. Senatorul a fost surprins în multe momente ale călătoriei, iar rețelele sociale, unde soția sa a postat multe mesaje despre călătorie, i-au dat lovitura. Apoi, se întoarce împotriva sa un mesaj postat de Cruz pe Twitter în decembrie 2020, în care-l acuza de ipocrizie pe primarul din Austin, plecat în stațiunea mexicană Cabo, în timp ce oamenii sufereau de frig și erau înspăimântați de covid.

Ziariștii de la The New York Times au fost bucuroși să publice mesajele pe Twitter trimise de soția senatorului, Heidi Cruz, care și-a invitat vecinii să plece în vacanța de la Cancun. Mesajele au fost oferite ziariștilor de o persoana care a vrut să rămână anonimă. Heidi Cruz scria că „îngheață” în casă și a propus o excursie de câteva zile, cu cazare la hotelul Ritz-Carlton din Cancun (309 dolari pe noapte, cu o securitate foarte bună, preciza ea). Soția senatorului Texan a mai spus că școala privată unde învață fiicele ei este închisă. Părinții altor elevi au spus însă că direcțiunea școlii i-a avertizat pe copii și pe părinți să nu facă excursii în străinătate, din cauza pandemiei. Acest lucru conteaza mai puțin pentru familia senatorului. ”Vrea cineva să plece pentru o săptămână. Am putea merge la Cancun, este un zbor direct. Serios”, scria Heidi Cruz.

Revenit în țară, Ted Cruz a încercat să-și repare imaginea. Unii ziariști i-au luat apărarea si au scris că senatorul este unul dintre cei mai activi politicieni americani, un om care merita o vacanță după un an electoral. Politicianul a spus că a plecat pentru a-și liniști copiii, speriați de iarna grea din Texas. A fost o decizie și mai rea, pentru că presa l-a acuzat că își folosește fiicele pe post de scut politic.

”La noi, occidentalii, se întâlnește o altă realitate despre rușine: nu este doar o modalitate de a-l victimiza pe cel slab, ci și de a-ți bate joc de cel puternic. Este un soi de armă populistă, un mod de a-i pedepsi pe cei despre care considerăm ca au devenit prea mari și puternici. Este o satisfacție viscerală să vezi un lider îmbrăcat în zdrențe plimbat pe străzi pentru că nu a respectat codul etic pe care trebuia să-l întruchipeze. Rușinea este fundamental morală, un mod de a arăta superioritatea unuia în fața altuia. (…) Pană la urmă, îi facem de rușine pe alții nu doar pentru că suntem oameni, ci pentru că este cea mai comodă metoda de purificare pe care o avem la îndemână”, scrie The American Conservative.

sursa:https://www.cotidianul.ro/alegatorii-mor-de-frig-senatorul-sta-la-soare-in-mexic/

Uniunea Europeană rupe relațiile cu Rusia.

 

Inițiativa de a pune capăt, de facto, contactelor normale nu a venit din partea Rusiei, ci din partea Uniunii Europene.

Editorial realizat de Pavel Danilin

În ultimele zile, întreaga lume a discutat despre declarațiile senzaționale ale ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov. Când acesta din urmă a fost întrebat dacă Rusia se îndreaptă spre o ruptură cu UE, el, vă reamintim, a răspuns cu o sinceritate surprinzătoare: "Plecăm de la presupunerea că suntem gata. Dacă vom vedea încă o dată, așa cum am simțit deja de mai multe ori, că vor fi impuse sancțiuni în unele domenii, care creează riscuri pentru economia noastră, inclusiv în cele mai sensibile domenii – da". Potrivit acestuia, Rusia nu vrea să se izoleze "de viața mondială", dar trebuie să fie pregătită pentru asta. "Dacă vrei pace, pregătește-te pentru război", a spus Lavrov.

Șocul este în stilul Rusiei. Disponibilitatea Federației Ruse de a înceta relațiile cu Uniunea Europeană este o știre de nivel superior în arena internațională. Desigur, în urma negocierilor cu ministrul finlandez de Externe, Pekka Haavisto, câteva zile mai târziu, Lavrov a concretizat și explicat poziția Rusiei, declarând: "Suntem pregătiți să discutăm despre diferite probleme. Atunci când acest lucru răspunde și intereselor Rusiei, interacționăm atât în ceea ce privește schimbările climatice, cât și în ceea ce privește mediul înconjurător. Dar carcasa acestor relații a fost distrusă în mod deliberat la inițiativa Bruxelles-ului".

În plus, Lavrov a reamintit că Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, la întoarcerea sa de la Moscova, a făcut o serie de declarații neprietenoase. În special, potrivit lui Borrell, Rusia nu a fost la înălțimea așteptărilor, nu a reușit să devină o democrație modernă și se îndepărtează rapid de Europa.

De fapt, după cum a spus Lavrov, totul este exact invers: Bruxelles-ul a distrus în mod treptat toate mecanismele, fără excepție, care existau pe baza unui acord de parteneriat și cooperare, inclusiv summiturile, care aveau loc de două ori pe an, întâlnirile anuale ale guvernului rus cu comisarii europeni și președintele Comisiei Europene, proiectele privind formarea a patru spații comune, peste 20 de dialoguri sectoriale, reuniunile anuale ale Consiliului de parteneriat și cooperare cu participarea ministrului de Externe rus și a Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene.

Cu alte cuvinte, Serghei Lavrov a insinuat: Rusia s-a săturat să joace rolul țapului ispășitor. Tangoul se dansează în doi. Nu poți forța să fii iubit. Și, după cum a remarcat pe bună dreptate ministrul de Externe al Federației Ruse, inițiativa de a pune capăt, de facto, contactelor normale nu a venit din partea Rusiei, ci din partea Uniunii Europene. În același timp, chiar și ca urmare a contactelor sporadice a diplomaților ruși cu birocrații europeni, nu este posibil să se ajungă la o înțelegere reciprocă. În schimb, se fac noi amenințări la adresa Rusiei și un șantaj cu un nou pachet de sancțiuni. De fapt, exact așa s-a întâmplat după vizita menționată mai sus la Moscova a lui Josep Borrell. De îndată ce s-a întors la Bruxelles, a acuzat imediat Rusia de toate păcatele mortale și a cerut imediat noi sancțiuni împotriva Moscovei. Și se întreabă, de ce a venit în general?

Este clar că, decât să purtăm un dialog în acest format, mai bine să nu purtăm niciun dialog.

S-a acumulat?  Da, s-a acumulat. Și acum nu este doar clar, ci și anunțat oficial că Uniunea Europeană nu mai este privită de Moscova ca un partener cu care se poate ajunge la un numitor comun. Ca partener demn de încredere. Ca partener, care merită ceva.

La urma urmei, ne amintim foarte bine că acordurile încheiate cu Uniunea Europeană nu reprezintă o garanție a respectării lor de către Bruxelles. Dacă oficialii europeni au promis ceva și chiar și-au fixat obligațiile pe hârtie, acest lucru nu înseamnă deloc că ceea ce și-au asumat va fi de fapt îndeplinit.

În practică, cuvântul unui birocrat european costă mult mai puțin decât hârtia pe care este scris. Și fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, care la 21 februarie 2014 a semnat cu liderii Euromaidanului un "acord privind soluționarea crizei politice din Ucraina", se poate pronunța la acest subiect în detaliu. Un număr mare de înalți oficiali europeni au acționat ca garanți ai acordului, iar reprezentantul Rusiei, de altfel, a refuzat să semneze documentul. Și a avut dreptate, deoarece garanțiile Uniunii Europene s-au dovedit a fi nevalabile: câteva zile mai târziu, mulțimea revoltată a luat cu asalt reședința președintelui ucrainean, opoziția din Rada Supremă a Ucrainei l-a îndepărtat pe Ianukovici de la putere, folosind drept pretext încălcarea Constituției ucrainene, iar președintele însuși a trebuit să fugă din țară. Toate acestea au avut loc sub aplauzele Varșoviei, Berlinului și Bruxelles-ului. Niciunul dintre semnatarii garanțiilor nu a încercat să le îndeplinească față de Ianukovici. Nimeni nici nu și-a cerut scuze și nici a spus "oh, s-a primit cam jenant". Toată lumea s-a prefăcut că nu există deloc garanții. Ce este asta dacă nu înșelăciune politică?

Mai există o nuanță importantă, pe care au observat-o puțini comentatori ai discursurilor lui Lavrov. Ministrul rus de Externe este unul dintre cei mai buni diplomați ai contemporaneității și, prin urmare, fiecare cuvânt pe care îl spune este important. Întrucât ministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse este foarte bun în ceea ce privește alegerea cuvintelor, ar trebui să analizăm cu atenție nu numai semnificația generală a celor spuse, ci și nuanțele. De exemplu, faptul că Lavrov a vorbit despre încetarea relațiilor cu Uniunea Europeană și nu cu Europa în general. Și acesta este un mesaj foarte important din partea Rusiei. Distingem în mod clar cele două entități existente – o birocrație europeană supranațională și țări europene individuale. Suprastructura UE este nefiabilă, neprietenoasă, inadecvată și incompetentă, și Rusia preferă să nu aibă nicio legătură cu ea. În ceea ce privește statele și guvernele individuale ale Europei, Rusia nu are nicio intenție să rupă relațiile cu acestea din urmă. Chiar și în condițiile sancțiunilor, Rusia și aceste țări au proiecte comune, inclusiv cu aceeași Germanie, în beneficiul reciproc al ambelor țări.

Oficialii UE, precum Borrell, nu sunt deloc ghidați de interesele țărilor care intră în componența Uniunii Europene, ci sunt ghidați de propriile interese corporative, împreună cu dorințele persistente ale Washingtonului. Anume din această cauză, ei urmăresc o linie politică care contravine intereselor statelor membre ale UE. Mai exact, marii majorități a statelor europene care au legături economice puternice și de lungă durată cu Rusia. Este vorba nu numai despre jucătorii importanți – Franța, Germania, Italia, dar, desigur, aceste trei țări pierd mai mult decât altele din cauza poziției rusofobe a Uniunii Europene. În același timp, oficialii de la Bruxelles nu sunt nici măcar îngrijorați de faptul că salariile lor provin din impozitele acestor țări.

Cu toate acestea, revenind la declarațiile lui Serghei Lavrov, trebuie remarcat faptul că Rusia a decis să abandoneze contactele destul de inutile și chiar dăunătoare cu instituțiile europene supranaționale, care joacă în relațiile ruso-europene rolul celei de-a cincea roți a căruței.

Odată diplomatul american Henry Kissinger a pus faimoasa întrebare "pe cine ar trebui să sun pentru a vorbi cu Europa? ". Kissinger a insinuat că orice problemă importantă pentru Statele Unite nu poate fi rezolvată la nivel european. Și trebuie să vorbească separat cu Londra, Berlin sau Paris. Au trecut ani, dar situația arată că, la scară geostrategică, dacă și au avut loc modificări, atunci acestea au fost doar cosmetice. Londra a părăsit recent "familia națiunilor". Berlinul și Parisul sunt din ce în ce mai împovărate de rolul "vacilor de numerar" ale UE.  Și anume în acest moment, Rusia declară lumii întregi că relațiile cu instituțiile Uniunii Europene și cu birocrații lor sunt neproductive și stupide. Mai bine să vorbești separat cu Germania sau cu Franța. Ceea ce poate să fie nu întotdeauna plăcut, dar cu siguranță mai util: interesele reciproce și punctele posibilelor compromisuri sunt clare. De acum înainte, Rusia va comunica cu ei, ocolind Bruxelles-ul, deoarece Europa unită a înșelat, în mod clar, așteptările tuturor.

sursa:https://ro.sputnik.md/columnists/20210219/33695970/Rusia-si-Uniunea-Europeana-Sfaritul-relatiilor.html

NATO : „Ne confruntăm cu multe dileme”

 

Miniştrii Apărării din statele membre NATO nu au luat nicio decizie privind viitorul prezenţei militare în Afganistan, dar au stabilit extinderea misiunii de instruire din Irak, anunţă secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

„Miniştrii Apărării au avut o discuţie amplă pe tema situaţiei din Afganistan. Ne confruntăm cu multe dileme şi nu există opţiuni simple. În acest moment, nu am luat o decizie finală privind viitorul prezenţei noastre, dar, pe măsură ce se apropie termenul de 1 mai, statele NATO vor continua consultările şi coordonarea”, a afirmat Jens Stoltenberg, conform stenogramei declaraţiilor, publicată pe site-ul NATO.

„NATO susţine puternic procesul de pace şi, în cadrul acestuia, noi am redus semnificativ numărul militarilor. Procesul de pace este cea mai bună şansă de a opri ani de suferinţe şi violenţe, de a aduce o pace durabilă. (…) Dar negocierile sunt fragile şi progresele sunt lente. Deci, este imperativ să fie reenergizat procesul de pace. (…) Talibanii trebuie să negocieze cu bună-credinţă, trebuie să reducă nivelul violenţelor şi să respecte angajamentul de a opri cooperarea cu grupuri teroriste internaţionale. Obiectivul NATO este ca Afganistanul să nu redevină un refugiu pentru teroriştii care ne-ar ataca ţările”, a subliniat Jens Stoltenberg.

Statele Unite au semnat în 2020 un acord de pace cu Mişcarea talibanilor afgani, dar noua Administraţie Joseph Biden a anunţat că documentul va fi reanalizat. Liderii talibani poartă negocieri de pace cu Administraţia de la Kabul, dar procesul este în impas, pe fondul multiplicării atacurilor teroriste.

„Astăzi, am decis extinderea misiunii NATO de instruire din Irak, pentru susţinerea forţelor irakiene în acţiunile de combatere a terorismului şi de a asigura că nu revine reţeaua teroristă ISIS (Stat Islamic în Irak şi Siria -n.red.). Dimensiunea misiunii noastre va creşte de la 500 de membri la aproximativ 4.000. Iar activităţile de instruire vor include mai multe instituţii de securitate irakiene şi alte zone în afară de Bagdad. (…) Misiunea noastră se desfăşoară la solicitarea Guvernului irakian, prin respectarea în totalitate a suveranităţii irakiene şi a integrităţii teritoriale”, a subliniat secretarul general NATO.

sursa:https://www.cotidianul.ro/nato-in-incurcatura-ne-confruntam-cu-multe-dileme/

NTD - ROMÂNIA - ȘTIRI din TOATĂ LUMEA - Avocat al lui Trump: “Mass-media trebuie să relateze adevărul”

 

Serviciul de Informații din Estonia avertizează că Rusia se pregătește de un conflict cu NATO

 

Serviciul de Informații Externe din Estonia avertizează că în ciuda pandemiei de coronavirus, Rusia se pregătește pentru un conflict de amploare cu NATO. Anul trecut, Rusia a continuat să formeze noi divizii, să modernizeze și să desfășoare arme antirachetă în direcția vestică, notează RBK.ua cu referire la ERR.

Conform informațiilor, nu există semne că Rusia își schimbă strategia pe termen lung și continuă să demonstreze disponibilitatea pentru o confruntare la scară largă cu NATO.

Astfel, în regiunea Kaliningrad în 2019, a fost creat un nou regiment de tancuri, iar anul trecut — o nouă divizie de infanterie motorizată. În paralel, pe coasta Golfului Finlandei au fost desfășurate sisteme de rachete de coastă „Ball” cu o rază de acțiune de 120 km.

În plus, Rusia desfășoară trupe aeriene pentru a le permite să îndeplinească sarcini de la conflicte locale la război pe scară largă, informează Serviciul de informații externe din Estonia, informează lyberti.com.

sursa:https://www.dcnews.ro/serviciul-de-informatii-din-estonia-avertizeaza-ca-rusia-se-pregateste-de-un-conflict-cu-nato_802484.html

Myanmar, lovitură de stat. Raportorul ONU, "îngrozit"

 

Raportorul special al ONU pentru Myanmar, Tom Andrews, a emis marţi un avertisment, declarându-se îngrozit de riscul escaladării violenţei la trei săptămâni după lovitura de stat militară. 

În timp ce protestatarii împotriva loviturii de stat urmează să se adune din nou miercuri în marile oraşe, aşa cum se întâmplă de câteva zile, raportorul special al ONU a tras un semnal de alarmă.

"Mă tem de o nouă creştere a violenţei în Myanmar miercuri, pe o scară mai mare decât ceea ce am văzut după preluarea ilegală a puterii pe 1 februarie", a spus Andrews.

În declaraţia sa, Tom Andrews a mai spus că "a primit informaţii că au fost trimişi soldaţi din zonele periferice în Yangon", capitala economică a ţării, unde se adună manifestanţii.

"În trecut, astfel de mişcări de trupe au precedat ucideri, dispariţii şi arestări în masă. Sunt îngrozit la ideea că, ţinând cont de confluienţa acestor două mişcări, protestele masive planificate şi convergenţa trupelor, militarii ar putea fi pe punctul de a comite crime şi mai grave împotriva poporului din Myanmar", a mai transmis acesta.

Preşedintele statului Myanmar, judecat în secret

Andrews a mai spus că a "auzit că un proces secret" intentat liderei Aung San Suu Kyi şi fostului preşedinte Win Myint a început în această săptămână.

Avocatul fostului şef al guvernului civil, Khin Maung Zaw, a anunţat marţi că o a doua acuzaţie a fost adusă clientului său. El a mai informat că cei doi urmează să apară într-un proces prin videoconferinţă pe 1 martie.

Andrews a cerut comunităţii internaţionale să facă presiuni asupra generalilor şi "să convingă junta că mitingurile planificate pentru miercuri trebuie să poată avea loc fără arestări sau violenţe".

"Reprimarea continuă a libertăţilor fundamentale şi a drepturilor omului pentru poporul birmanez trebuie să se încheie imediat", a adăugat emisarul special al ONU.

De asemenea, el a cerut companiilor străine să întrerupă legăturile cu Myanmar dacă generalii "continuă pe această cale violentă", scrie Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/myanmar-lovitura-de-stat-raportorul-onu-ingrozit-astfel-de-actiuni-au-precedat-mereu-ucideri-si-arestari_802326.html

Haos în UE după ce unele țări și-au închis granițele

 

Germania şi Belgia și-au închis granițele cu unele state limitrofe ca măsură împotriva propagării tulpinilor mai periculoase de coronavirus.

La fel ca la începutul pandemiei, unele țări UE au luat măsuri unilaterale de închidere a granițelor, încurcând planurile europene de menținere a liberei circulații.

Comisia Europeană încearcă de aceea să pună ordine în restricţiile la libera circulaţie și a anunţat ieri că va trimite un mesaj tuturor statelor membre pentru a le reaminti angajamentele lor de a se coordona. Desigur că UE și-ar dori să evite haosul din transporturi din primăvara lui 2020, dar deja deciziile unilaterale ale Germaniei și Belgiei de a închide granițele cu unele state a dat circulația peste cap.

Germania a instalat filtre în punctele de trecere a frontierei cu Republica Cehă şi Austria pentru a limita răspândirea variantelor mai periculoase de coronavirus şi a lăsat să se înţeleagă că ar putea face acelaşi lucru și la granița cu Franţa din cauza situaţiei sanitare din departamentul Moselle, unde s-a constatat o creştere a numărului de cazuri de infectare cu varianta sud-africană a coronavirusului.

Parisul a reacționat imediat, anunțând prin vocea secretarului de stat francez responsabil cu afacerile europene Clement Beaune că Franța nu își dorește ca Germania să închidă complet frontiera.

"Dacă Germania trebuie să restrângă şi mai mult circulaţia, aş dori să definim împreună excepţii cât mai largi posibile. Avem două preocupări majore: transportul rutier şi lucrătorii frontalieri ", a declarat Beaune, el urmând să discute aceste chestiuni cu cei trei lideri de landuri germane care au frontieră comună cu Franţa.

Și ministrul austriac de interne Karl Nehammer a declarat că noile restricții sunt "inacceptabile" și a făcut referire la austriecii care vor să tranziteze Germania, acuzând haosul noilor măsuri.

Guvernul de la Berlin a explicat, în schimb, că va "continua să observe îndeaproape situaţia sanitară pentru a evalua în continuare măsurile de luptă împotriva pandemiei".

Cele 27 de state UE au adoptat în comun în luna octombrie recomandări propuse de Comisia Europeană, menite să coordoneze restricţiile privind libera circulaţie. De asemenea, statele membre şi-au asumat luna trecută măsuri actualizate pentru a ţine cont de noi variante ale coronavirusului, cu scopul de a evita închiderea totală a frontierelor şi interdicţiile generale.

"Aşteptăm ca toate statele membre să urmeze această abordare coordonată şi restricţiile deplasărilor bazate pe un cod de culoare comun", a declarat ieri un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Christian Wigand, precizând că instituția va trimite o scrisoare tuturor statelor membre pentru a le reaminti această exigenţă.

Filtrele instalate de Germania începând de duminică au provocat formarea de cozi lungi de maşini în aşteptare la frontiera cu Republica Cehă, iar Austria, temându-se că transportatorii din Italia aflaţi în tranzit pe teritoriul său ar putea să nu aibă documentele cerute de Berlin şi să rămână blocaţi în Austria, a instituit la rândul său controale la frontiera sa sudică. Rezultatul? Alte ambuteiaje şi revolta șoferilor italieni, creându-se astfel un cerc vicios al blocajelor.

Cât priveşte interdicţia belgiană a oricărei călătorii neesenţiale, decretată în ianuarie şi prelungită până la 1 aprilie, ea este considerată problematică, pentru că nu ţine seama de situaţia epidemiologică a regiunii de provenienţă sau de destinaţia călătorului.

sursa:https://ro.sputnik.md/International/20210216/33653073/Haos-in-UE-dupa-ce-unele-tari-i-au-inchis-granitele.html

„Declaraţiile Statelor Unite sunt deplorabile. Spuneţi că nu susţineţi teroriştii, dar sunteţi de partea lor”

 

Autorităţile din Turcia au arestat peste 700 persoane suspectate de legături cu organizaţia separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), după uciderea unor cetăţeni turci în Irak, iar, în contextul reacţiei SUA, ambasadorul american a fost convocat la Ministerul turc de Externe.

Ministerul turc de Externe a anunţat luni arestarea a 718 persoane suspectate de legături cu organizaţia separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Printre persoanele arestate se numără lideri ai Partidului Popular Democrat din Turcia (HDP), o formaţiune de stânga aliată cu Partidul Regiunilor Democrate Kurde (DBP).

Arestările au fost efectuate după ce autorităţile de la Ankara au anunţat că 13 cetăţeni turci „au fost executaţi” de insurgenţi PKK în Irak. Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că militari turci au descoperit cadavrele în regiunea Gara, situată în nordul Irakului, o zonă în care armata turcă efectuează operaţiuni antiteroriste.

Organizaţia separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a recunoscut moartea a 13 cetăţeni turci pe care îi ţinea în captivitate de mai mulţi ani, însă susţine că nu au fost executaţi, ci au murit în urma raidurilor aeriene efectuate de Turcia.

Departamentul de Stat de la Washington a exprimat regret pentru moartea cetăţenilor turci în Irak. „Dacă se confirmă informaţiile privind responsabilitatea PKK, o organizaţie considerată teroristă, în cazul morţii civililor turci, condamnăm aceste acţiuni în termenii cei mai puternici”, a comunicat Departamentul de Stat.

Surse din cadrul Ministerului turc de Externe au exprimat nemulţumire privind utilizarea sintagmei „dacă se confirmă informaţiile”, argumentând că pare a fi contestată versiunea Ankarei asupra evenimentelor.

„Declaraţiile Statelor Unite sunt deplorabile. Spuneţi că nu susţineţi teroriştii, dar sunteţi de partea lor”, a declarat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, conform Agenţiei France-Presse.

Pe fondul disensiunilor, ambasadorul SUA a fost convocat luni la Ministerul de Externe de la Ankara. „Ambasadorul american, David Satterfield, a fost convocat, iar reacţia noastră la comunicatul american i-a fost transmisă în termenii cei mai puternici”, a comunicat Ministerul turc de Externe.

sursa:https://www.cotidianul.ro/tensiuni-turcia-sua-ambasadorul-american-convocat-de-urgenta/