Am avut parte de o săptămînă care ne poate ridica deasupra pesimismului și bicisniciei noastre. O echipă de patru români a fondat în 2015 o firmă care a ajuns pe bursa de la New York și a crescut miraculos. Nu știu la cîte miliarde de dolari s-a închis subscrierea și nu știu ce valoare are acum UiPath, prima firmă românească trecută ca o rachetă cosmică prin plafonul resemnării noastre și cotată la Bursa de la New York.
Adevărul este că de ani și ani am muncit din greu să ne confecționăm argumente pentru eșecul nostru, pentru mediocritatea noastră ca indivizi, ca țară, pentru un blestem inexistent, pentru un destin șters și subțiabil. Nu ne-am străduit niciodată să construim României o imagine de glorie și nici românului un portret de erou. Dar de hoț, leneș și șmecher ! Ni s-a părut mai potrivit să facem din modelul nostru de viață un portret care reunește trădarea, lașitatea, prostia, frica, slugărnicia, prostia și emigrarea. Și toate la un loc, puse împreună ca aliaje de nădejde a dezastrului, a drumului spre prăpastie, au dat compatriotului nostru un sentiment cumplit de înfrîngere, de inutilitate, de victimă sigură.
Succesul tinerilor de la UiPath, șocant pentru cea mai importantă piață financiară a lumii, vine ca o lovitură de trăsnet și spulberă toate prejudecățile în care ne înveleam resemnarea. Succesul uluitor al celor de la UiPath nu s-a născut decît din profesionalismul dublat de noroc și credință. Victoria lor nu are la bază nici contracte cu statul, nici sprijinul foștilor din comunism sau al Securității, nu s-au bazat nici pe mafie și nici pe politică. Victoria lor ilustrează perfect succesul minților sclipitoare ajunse cînd trebuie pe drumul norocului la oportunități care pot arăta ca niște porți spre eternitate. Reușita lor arată ca o răzbunare a sorții, ca o probă că uneori planeta se învîrte ca un zar norocos. Dar numai pentru cei pregătiți să-l aibă.
Mă minunez în fața acestui succes al unui grup de tineri ajunși la maturitate cu un rezultat care ar trebui să fie punctul de plecare pentru o schimbare fundamentală a demersului românesc. Nu suntem nici proști, nici lași, nici trădători, nici lipsiți de noroc și nici înapoiați. Suntem ca toți ceilalți, dar mai ales așa cum ne facem singuri și arătăm cum și atît cît ne putem strădui să fim onești și performanți. Și dintre noi pot pleca oameni care să treacă de granițele universului. Și dintre noi s-au ridicat genii. Artiști, căutători, inovatori, români care au dat plînsul și pesimismul pe curaj în gîndire, pe muncă disperată, pe sacrificiu.
Declarația lui Daniel Dineș făcută zilele trecute (Startupcafe.ro) poate fi luată ca o piatră de temelie pentru încredere, speranță și modestie, pentru luciditate și respect. Pe aceste trăsături morale se pot clădi marile prefaceri ale dezamăgirii și neîncrederii noastre proverbiale. O reproduc cu sentimentul că și profesorii o vor citi copiilor și cetățenii o vor trimite funcționarilor și alegătorii o vor impune politicienilor ca referință de atitudine:
„Ziua de astăzi marchează o etapă majoră pentru UiPath. În urmă cu șase ani, compania noastră era formată din 10 persoane care lucrau într-un mic apartament din București. Acum, suntem o afacere multinațională care operează în aproape 30 de țări și una dintre companiile de enterprise software cu cea mai rapidă creștere din istorie. Sunt, de asemenea, incredibil de mândru că suntem prima companie născută în România care se listează la bursă pe New York Stock Exchange.
Privesc cu modestie la creșterea noastră rapidă și extraordinară, care a fost făcută posibilă de către angajații noștri, de investitori, de consilieri, de parteneri și de cei peste 7,900 de clienți – toți împărtășind viziunea noastră de a descătușa creativitatea și ingeniozitatea umană, prin intermediul Fully Automated Enterprise™ – o organizație complet automatizată – și sprijinind angajații cu ajutorul automatizării.
Vreau neaparat să aduc un omagiu special angajaților UiPath, care întruchipează valorile companiei noastre în fiecare zi și care au lucrat neobosit pentru a face misiunea și viziunea noastră o realitate. Le voi fi recunoscător pentru totdeauna pentru hotarârea, inovația și modestia lor.
Deși ziua de astăzi marchează un nou capitol în povestea UiPath, suntem încă la începutul unei călătorii de mai mulți ani către fully automated enterprise – o organizație complet automatizată. Vom continua să ne concentrăm pe extinderea automatizării la scară largă, astfel încât să putem elibera oamenii de munca repetitivă și să deblocăm cu adevărat potențialul uman la scară largă”.
De ce nu vrem să socotim izbînda lui Daniel Dineș și a celor 10 de la UiPath ca o primă pagină dintr-o nouă carte de istorie? Sau măcar de psihologie a poporului român? De ce n-am face din marele succes al celor de la UiPath o lecție pentru cei tineri, predată de profesori, de polticieni, de mass media? Am putea să transformăm lansarea fulminantă a UiPath pe Bursa de la New York în debutul unui cult pentru succes story în România. Ne-am bălăcărit destul. De la Miorița încoace, ne-am tot plîns și ne-am hrănit cu resemnare. Din Daniel Dineș putem face un model moral de cuceritor profesional în lumea largă. Școala și profesorii săi pot fi chemați să relateze tuturor povestea unui mit curat de succes în business. Numai cu lecții de curaj, de mîndrie, cu un cult al muncii și al succesului copiii pot deveni Nadia Comneci și Simona Halep și Daniel Dineș. Coborînd totul în vulgar, în mărunt, în peiorativ, în circ și pesimism nu ne pavăm decît drumul spre dispariție. Cu lecții despre succesul lui Daniel Dineș și al colegilor săi se deschide o poartă uriașă pentru revigorarea mîndriei noastre stătute. Dacă suntem în stare să ne schimbăm și să ne ridicăm din ea!
Cu Daniel Dineș și isprava colegior săi putem declanșa un proces de reconsiderare a șanselor tuturor!
Mă tem că ne lipsesc doar cei capabili să conducă această operațiune majoră de restaurare a încrederii în noi înșine !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu