RUSIA cere NATO să nu mai amplaseze echipament militar şi soldaţi, în România

 

Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova a publicat vineri proiectele de acorduri ale Rusiei cu SUA și NATO, privind garanțiile de securitate.

Rusia a dezvăluit propunerile sale pentru limitarea influenţei militare americane şi a NATO în vecinătatea sa şi doreşte să negocieze ”încă de sâmbătă” cu SUA aceste măsuri pe care Moscova le prezintă drept esenţiale pentru evitarea unei escaladări.

Principalele prevederi ale documentului în primă lectură sunt următoarele:

– exclude extinderea ulterioară a NATO și aderarea Ucrainei la alianță;

– să nu desfășoare armată suplimentară și armament în țările care se aflau în afara Alianţei în mai 1997 (înainte de aderarea țărilor est-europene la alianță) – decât în ​​cazuri excepționale cu acordul Rusiei și al membrilor NATO; (n.r., România a aderat oficial la Alianţă în 2004);

– să abandoneze orice activitate militară NATO în Ucraina, Europa de Est, Transcaucazia, Asia Centrală;

– să nu desfășoare rachete cu rază intermediară și mai scurtă acolo unde pot lovi teritoriul celeilalte părți;

– să nu desfășoare exerciții și alte acțiuni cu mai mult de o brigadă în zona de frontieră convenită, să facă schimb regulat de informații despre exercițiile militare;

– să confirme că părțile nu se consideră oponenți, să consolideze acordul de soluționare pașnică a tuturor disputelor și să se abțină de la folosirea forței;

– să se angajeze să nu creeze condiții care ar putea fi percepute ca o amenințare de către cealaltă parte;

– să creeze linii fierbinți pentru contactele de urgență.

Documentul este redactat în rusă, engleză și franceză. Acordul va intra în vigoare de la data transferului notificărilor de consimțământ de la mai mult de jumătate din statele semnatare.

Aceste documente sunt publicate pe fondul unei acutizări a tensiunilor ruso-occidentale în jurul Ucrainei, americanii şi europenii acuzând Moscova că pregăteşte o ofensivă militară împotriva acesteia.

‘‘Este esenţial ca garanţiile de securitate pentru Rusia să fie aşternute pe hârtie şi să aibă forţă de drept”, a declarat Serghei Riabkov, viceministrul de externe rus, care a prezentat presei aceste documente ce au fost transmise săptămâna trecută unei înalte responsabile a diplomaţiei americane. Riabkov a cerut de asemenea deschiderea de negocieri ”încă de mâine, în sensul propriu al termenului, sâmbătă 18 decembrie”, anunţând că Moscova a propus Washingtonului ca aceste tratative să se desfăşoare la Geneva.

Conform oficialului rus, date fiind ”lipsa totală de încredere reciprocă” şi politica ”agresivă” a NATO ”în vecinătatea Rusiei”, aceste propuneri reprezintă un mijloc de restabilire a unei cooperări ruso-occidentale, sau o ‘‘relansare a relaţiei plecând de la o pagină albă”.

Stagiul militar în România ar putea deveni voluntariat plătit

 

Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat, vineri, că este analizată o idee potrivit căreia în România să fie legiferat stagiul militar pe bază de voluntariat, însă să existe posibilitatea plătirii persoanelor care aleg o astfel de formă de instruire.

„Ar putea să fie o formă de instruire, dar nu în sensul de stagiu militar obligatoriu, o formă de instruire pe care tot mai multe ţări au introdus-o în acest moment, o formă de voluntariat. (…) Există tineri care vor să facă instruire militară, care vor să participe la acest tip de educaţie şi, atunci, prin voluntariat s-ar putea găsi această soluţie. Evident că şi voluntarii, în ţări unde există voluntariat în armată, sunt plătiţi. Adică, au o formă prin care sunt şi plătiţi, nu e voluntariat sută la sută. Dar câştigă şi societatea, pot să câştige şi ei şi nu există obligativitate. Cred că aceasta este o soluţie mai interesantă, pe care am putea-o discuta politic. Deocamdată, este la nivelul de idee. Eu, personal, cred că nu este o idee rea”, a spus Vasile Dîncu, la Cluj, conform Agerpres.

Ministrul Apărării a amintit că, deocamdată, sistemul de recrutare este cel actual, cu o armată profesionistă.

„Am discutat în comisiile parlamentare de apărare, în comisiile reunite, am primit întrebări şi sugestii în acest sens. Suntem într-o perioadă în care evaluăm, suntem într-o perioadă în care vrem să vedem de ce resurse am avea nevoie pentru asta şi încercăm să vedem ce acoperire financiară am putea să avem pentru diferite soluţii. Deocamdată, nu se schimbă acest sistem pe care îl avem în acest moment, al unei armate profesioniste, şi discuţia despre efective este o discuţie majoră în Europa în acest moment”, a menţionat Vasile Dîncu.

Potrivit sursei citate, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a participat, vineri, alături de şeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, şi de şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă,  la ceremonia de înmânare a Drapelului de Luptă Batalionului 400 Sprijin „Feleacu” şi la activitatea de autoevaluare a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, la sediul comandamentului diviziei din Cluj-Napoca.

Primar arestat. A dat foc intenţionat sediului Primăriei din Beleți-Negrești

 

Primarul fugar din Argeș care s-a ascuns trei zile a fost arestat ! Marin Mihai, în vârstă de 53 de ani, este acuzat de incendierea sediului Primăriei din localitatea Beleți-Negrești, în noaptea de duminică spre luni, dar și de distrugere de înscrisuri. Între timp, au avut loc o serie de întâmplări, printre care un accident cu mașina Primăriei și o tentativă de suicid în răul Argeș, precum şi o vizită la mormântul părintelui Arsenie Boca, până când primarul a ajuns pe mâna polițiștilor.

Judecătoria Topoloveni a dispus, vineri, arestarea preventivă a edilului Mihai Marin, suspectat că ar fi dat foc intenţionat sediului Primăriei din Beleți-Negrești.

„Admite propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni. (…) Dispune arestarea preventivă a inculpatului M.M. (…) pentru săvârşirea infracţiunilor de distrugere (…) şi sustragere sau distrugere de înscrisuri (…) pe o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 17.12.2021 şi până la data de 15.01.2022, inclusiv. Respinge cererea inculpatului privind luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu sau a măsurii controlului judiciar”, se arată în hotărârea instanţei, conform Agerpres.

Bărbatul de 53 de ani este acuzat de incendierea sediului Primăriei, în noaptea de duminică spre luni, dar și de distrugere de înscrisuri. Primarul a fost audiat mai bine de șapte ore la poliția Topoloveni, susținînd că este nevinovat.

„Nu există o strânsă legătură între clientul meu, domnul primar, şi persoana care a incendiat. Urmează să aflăm dacă putem dezlega ce s-a întâmplat”, a precizat avocatul primarului din Beleți-Negrești.

Marin Mihai s-a plâns anchetatorilor că nu reușea să își facă treaba din cauză că nu îl ascultau subordonații. Așa că într-un moment de furie, edilul a plănuit totul. Pentru incendiu a folosit motorina depozitată pentru deszăpezire. Apoi a dispărut fără urmă.

În cele din urmă, primarul a recunoscut că el a pus focul, apoi a mers la două mănăstiri, pentru a-şi cere iertare pentru faptele comise. Edilul s-a recules la Mănăstirea Lainici și la mormântul lui Arsenie Boca. Toate astea le-a spus polițiștilor după o audiere maraton când a și recunoscut fapta.

Mihai Marin a fost prezentat vineri Parchetului de pe lângă Judecătoria Topoloveni, cu propunere de arestare preventivă, fiind acuzat de distrugere prin incendiere și sustragerea sau distrugerea de înscrisuri.

Clădirea Primăriei Beleți-Negrești a ars în noaptea de duminică spre luni, iar arhiva instituției a fost distrusă în totalitate. Imediat după incendiu, edilul a dispărut. El a fost găsit a doua zi de poliție: intrase cu mașina într-un șanț, pe Defileul Jiului, la 250 de kilometri de casă. A refuzat internarea și a dispărut din nou. A fost găsit într-un final în râul Argeș, iar joi bărbatul de 53 de ani a fost condus, cu mandat de aducere, la sediul Poliției orașului Topoloveni pentru cercetări.