Se afișează postările cu eticheta ROMÂNIA MILITARĂ-2. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta ROMÂNIA MILITARĂ-2. Afișați toate postările

12.17.2021

Stagiul militar în România ar putea deveni voluntariat plătit

 


Vasile Dîncu, ministrul Apărării, a declarat, vineri, că este analizată o idee potrivit căreia în România să fie legiferat stagiul militar pe bază de voluntariat, însă să existe posibilitatea plătirii persoanelor care aleg o astfel de formă de instruire.

„Ar putea să fie o formă de instruire, dar nu în sensul de stagiu militar obligatoriu, o formă de instruire pe care tot mai multe ţări au introdus-o în acest moment, o formă de voluntariat. (…) Există tineri care vor să facă instruire militară, care vor să participe la acest tip de educaţie şi, atunci, prin voluntariat s-ar putea găsi această soluţie. Evident că şi voluntarii, în ţări unde există voluntariat în armată, sunt plătiţi. Adică, au o formă prin care sunt şi plătiţi, nu e voluntariat sută la sută. Dar câştigă şi societatea, pot să câştige şi ei şi nu există obligativitate. Cred că aceasta este o soluţie mai interesantă, pe care am putea-o discuta politic. Deocamdată, este la nivelul de idee. Eu, personal, cred că nu este o idee rea”, a spus Vasile Dîncu, la Cluj, conform Agerpres.

Ministrul Apărării a amintit că, deocamdată, sistemul de recrutare este cel actual, cu o armată profesionistă.

„Am discutat în comisiile parlamentare de apărare, în comisiile reunite, am primit întrebări şi sugestii în acest sens. Suntem într-o perioadă în care evaluăm, suntem într-o perioadă în care vrem să vedem de ce resurse am avea nevoie pentru asta şi încercăm să vedem ce acoperire financiară am putea să avem pentru diferite soluţii. Deocamdată, nu se schimbă acest sistem pe care îl avem în acest moment, al unei armate profesioniste, şi discuţia despre efective este o discuţie majoră în Europa în acest moment”, a menţionat Vasile Dîncu.

Potrivit sursei citate, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a participat, vineri, alături de şeful Statului Major al Apărării, general Daniel Petrescu, şi de şeful Statului Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă,  la ceremonia de înmânare a Drapelului de Luptă Batalionului 400 Sprijin „Feleacu” şi la activitatea de autoevaluare a Diviziei 4 Infanterie „Gemina”, la sediul comandamentului diviziei din Cluj-Napoca.

12.07.2021

CORUPȚIA din SPIONAJUL ARMATEI

 


Fostul director adjunct al Direcţiei Generale de Informaţii a Apărării (DGIA), Iulian Cristian Gherghe, cu gradul de general-maior în rezervă, a fost condamnat definitiv, marţi, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an şi cinci luni închisoare cu suspendare pentru săvârşirea infracţiunilor de delapidare, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual şi uz de fals.

Instanţa supremă a respins apelul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel Bucureşti şi a menţinut condamnarea cu suspendare aplicată generalului de către Curtea Militară de Apel în luna septembrie 2021.

Potrivit soluţiei primei instanţe, generalul va sta 2 ani şi 6 luni sub supravegherea Serviciul de Probaţiune Ilfov, perioadă în care trebuie să frecventeze un program de reintegrare socială şi să presteze muncă neremunerată în folosul comunităţii pe o perioadă de 70 de zile lucrătoare la Primăria comunei Cornetu sau Şcoala Gimnazială nr.1 Cornetu.

Iulian Cristian Gherghe a fost trimis în judecată în iunie 2021 de Parchetul General, fiind acuzat că, la data de 27 noiembrie 2018, când avea calitatea de locţiitor al şefului DGIA, şi-a însuşit, fără drept, suma de 179.470 dolari din fondurile ce aparţin acestei structuri militare, scop în care a falsificat şi folosit mai multe înscrisuri oficiale. Banii au fost folosiţi pentru a cumpăra o casă.

Procurorii precizează faptul că prejudiciul a fost achitat în întregime în cursul urmăririi de către general, prin restituirea sumei sustrase.

Scandalul de corupție din spionajul armatei a apărut când ministru al Apărării era Nicolae Ciucă, actualmente premier. Ciucă a relatat la TVR 1, în aprilie 2021, că în momentul în care i s-a raportat cazul, „decizia a fost direct la Parchet, motiv pentru care s-a făcut sesizarea la Parchetul Militar şi sunt în derulare procedurile în conformitate cu legea”.

„Din momentul în care directorul Direcţiei Generale de Informaţii a Armatei a identificat această posibilă infracţiune, nu am tolerat absolut nimic, a fost o singură decizie – luaţi măsurile necesare, astfel încât să procedăm în conformitate”, a spus Nicolae Ciucă la TVR, potrivit Agerpres.

12.02.2021

Bogdan Aurescu ia atitudine faţă Rusia

 


Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, precizează că poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată.

Ministrul Aurescu a reacţionat în contextul afirmaţiilor ministrului Afacerilor Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, în discursul rostit joi în cadrul Consiliului Ministerial OSCE de la Stockholm, conform cărora în România şi Polonia au fost instalate sisteme de apărare împotriva rachetelor care pot fi folosite pentru lovituri ofensive.

„Poziţia exprimată de Federaţia Rusă în raport cu sistemul antirachetă amplasat în România, parte integrantă a sistemului de apărare antirachetă al NATO, este complet eronată, nu este nouă şi face parte din retorica neconstructivă pe această temă, deja cunoscută încă de la momentul negocierii şi încheierii, în 2011, a Acordului între România şi SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice„, afirmă Aurescu, potrivit MAE.

El arată că „poziţia României, a SUA şi a Alianţei Nord-Atlantice a fost exprimată public şi transmisă Federaţiei Ruse de o manieră clară, fermă, în repetate rânduri, de-a lungul celor zece ani de la încheierea Acordului menţionat: sistemul de apărare antirachetă al NATO, care include Facilitatea antirachetă de la Deveselu, are un caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU; sistemul nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse, vizând ameninţări cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spaţiului euroatlantic; nu există niciun fel de intenţie de transformare a sistemului de apărare antirachetă”.

Ministrul de Externe subliniază că aceste aspecte se regăsesc inclusiv în Declaraţia finală a Summitului NATO de la Varşovia din 2016 (paragrafele 55-61 la http://www.mae.ro/node/36635). Astfel, la paragraful 55 al Declaraţiei se arată clar: „Capacitatea este pur defensivă.”, iar la paragraful 59 se menţionează că „Sistemul de apărare antirachetă al NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei şi nu va submina capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei”.

„Apărarea antirachetă a NATO este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări provenind din afara spaţiului euroatlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară şi că nu există nicio intenţie de restructurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declaraţiile ruse care ameninţă să ţintească aliaţii din cauza BMD a NATO sunt inacceptabile şi contraproductive„, mai spune Aurescu.

Textul Acordului (care este publicat pe site-ul MAE – http://www.mae.ro/sites/default/files/file/tratate/2011.09_scut_ro.pdf) prevede că sistemul de apărare antirachetă are o „natură exclusiv defensivă” (paragraful 7 din preambul), menţionează scopul acestuia ca fiind „legitima apărare” (paragraful 8 din preambul) şi subliniază explicit, în articolul VI paragraful 2 că „Părţile confirmă că Sistemul de Apărare împotriva Rachetelor Balistice al Statelor Unite în România va fi utilizat exclusiv pentru scopuri de legitimă apărare, în conformitate cu dreptul internaţional şi cu principiile şi normele care reglementează dreptul inerent de legitima apărare individuală şi colectivă”.

MAE arată că reacţia României faţă de declaraţiile menţionate ale ministrului rus va fi exprimată şi în discursul naţional al ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, care este planificat, în urma tragerii la sorţi de către organizatori a ordinii vorbitorilor în cadrul Consiliului Ministerial OSCE, la finalul zilei de joi sau vineri dimineaţa.

9.25.2021

Aeronave militare ruse, interceptate deasupra Mării Negre de avioane române şi canadiene

 


Două aeronave militare ruse au fost interceptate deasupra Mării Negre, de avioane militare canadiene detaşate în România, într-un incident produs joi, anunţă vineri Alianţa Nord-Atlantică.

Potrivit unui anunț al NATO, aeronave de vânătoare de tip CF-188 Hornet ale detașamentului canadian dislocat în România, în colaborare cu Forțele Aeriene Române, au interceptat două avioane rusești Su-24 care operau în apropierea spațiului aerian românesc, deasupra Mării Negre.

„Detaşamentul canadian trimis în România de la începutul lunii septembrie a efectuat prima operaţiune de interceptare, în cadrul misiunii intense de poliţie aeriană. Avioane de tip CF-188 Hornet, alături de colegii din Forţele Aeriene Române au interceptat două avioane ruse de tip Suhoi Su-24 care zburau pe 23 septembrie deasupra Mării Negre, în apropierea spaţiului aerian al României„, a comunicat vineri Alianţa Nord-Atlantică, potrivit Mediafax.ro.

„Sunt foarte mândru de faptul că întreaga Forţă de reacţie – Echipa România a demonstrat abilităţi militare de nivel mondial, adaptate în mod ideal executării misiunii intense de Poliţie Aeriană.

Prin toate eforturile de susţinere a operaţiunilor aeriene zi şi noapte, această identificare vizuală a aeronavelor este un exemplu extraordinar despre modul în care Canada ajută NATO şi România să protejeze integritatea spaţiului Alianţei Nord-Atlantice„, afirmă locotenent-colonelul Corey Mask, comandantul Forţei de Reacţie Aeriană din Canada.

8.15.2021

Ceremoniile organizate pentru 2 oameni, Klaus Iohannis și Florin Cîțu, astăzi, la Constanța, de Ziua Marinei, între orele 10:00 şi 11:00. Poporul român nu are acces

 

Ziua Marinei 2021. Publicul nu va avea acces la eveniment, pentru al doilea an la rând. În schimb, turiştii şi constănţenii aflaţi pe plajă vor putea admira defilarea navelor de la Constanţa la Midia, între orele 11.00 şi 13.00.
Ziua Marinei Române este sărbătorită din anul 1902 şi a ajuns astfel la cea de-a 119-a ediţie. Pentru al doilea an consecutiv, cel mai mare eveniment al marinarilor nu poate fi celebrat, conform tradiţiei, din cauza pandemiei COVID-19, conform Agerpres.
Ceremonia organizată în portul militar Constanţa va fi una la care publicul nu va avea acces. Cu toate acestea, parada va putea fi urmărită, în direct, începând cu ora 9:50, inclusiv pe pagina de Facebook a Forţelor Navale Române.
Preşedintele Klaus Iohannis va lua parte la eveniment, prilej cu care va rosti o alocuţiune. Alături de preşedinte va fi prezent şi premierul Florin Cîţu.
Ceremonia va începe cu întâmpinarea oficialilor şi trecerea în revistă a Gărzii de Onoare, din care fac parte militari din Forţele Navale Române, militari din Marea Britanie şi din Statele Unite ale Americii.

8.11.2021

ROMÂNIA - Serviciul militar voluntar în termen devine obligatoriu

 


Guvernul a aprobat, în ședința de miercuri, o nouă strategie militară pentru România, care include reintroducerea serviciului militar voluntar în termen.

Documentul analizează abordările în domeniul securităţii şi apărării ale Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene, având în vedere riscurile şi ameninţările de natură militară la adresa României, misiunile Armatei şi obiectivele militare naţionale prevăzute în Carta albă a apărării.

În acest sens va fi reintrodus serviciul militar voluntar. Guvernul a demarat schimbările legislative care vor permite selecţia, recrutarea şi instruirea de militari voluntari în termen. Noile măsuri pentru rezervisti au fost finalizate și vor forma o structură de forţă terestră pentru misiuni pe timp de pace, dar şi în timpul stării de urgenţă.

„Realizarea obiectivelor Strategiei militare pentru perioada 2021 – 2024 asigură îndeplinirea misiunii fundamentale a Armatei României – garantarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi a independenţei naţionale, în baza unei capacităţi reale de descurajare şi de proiecţie a forţei, integrată flexibil în structurile Alianţei Nord-Atlantice şi ale Uniunii Europene”, arată un comunicat de presă al MApN.

Strategia militară stabileşte priorităţile în ceea ce privește dezvoltarea abilităților Armatei, care urmează strategiile anterioare, în mod corelat cu garanţiile de securitate ce decurg din dubla apartenenţă a Românei la NATO şi UE, precum şi din parteneriatele strategice cu alte state.

Documentul discutat în cadrul conferinței mai examinează continuarea programelor de înzestrare esenţiale şi planurilor de transformare ale structurii de forţe. Strategia militară prezintă conceptele operaţionale aplicate pentru finalizarea Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă (Programul Armata 2026), ca primă etapă în derularea Programului Armata 2040.

Noile măsuri includ alocarea pentru Ministerul Apărării Naţionale a minimum 2% din Produsul Intern Brut, din care minimum 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, va asigura continuarea procesului de transformare şi modernizare a Armatei României, precum şi îndeplinirea obiectivelor planificate, în concordanţă cu misiunile, responsabilităţile şi angajamentele asumate România în cadrul organizaţiilor internaţionale, mai indică sursa citată, conform Adevarul.

7.13.2021

La Galați, un avion F-16 s-a dezintegrat în zbor

 


Un incident aviatic s-a petrecut, marţi, în zona aerodromului din judeţul Galaţi. Un avion de luptă F 16 a început să se dezmembreze în timpul zborului. Din fericire, aeronava a aterizat în siguranţă, iar pilotul nu a fost rănit.

Incidentul s-a petrecut în timpul unui exercițiu militar, în care piloţii simulau atacul unei ținte care se afla la sol. Avionul F-16 a lansat o bombă de antrenament către ținta de la sol, moment în care din aeronavă s-au desprins mai multe piese. Este vorba despre un rezervor de combustibil extern, dar și despre o grindă aflată pe partea dreaptă.

În momentul în care şi-a dat seama de piesele pe care le-a pierdut, pilotul a cerut să se întoarcă la bază. Menţionăm că aeronava a aterizat fără probleme, iar pilotul nu a fost rănit.

Potrvit MApN, avionul va fi folosit în continuare după ce va fi reparat.

5.19.2021

Ultimii 100 de militari români, din Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii, au plecat din Baza Aeriană Kandahar.

 


Armata României a anunțat pe pagina oficială de Facebook că nu mai sunt militari români în Afganistan. Ultimii 100 de militari au plecat din Baza Aeriană Kandahar.

”Acum, toți cei 19 ani de prezență a trupelor românești aici trec în cărțile de istorie. Militarii și-au încheiat misiunea cu succes. Recent, Baza Aeriană din Kandahar a fost predată forţelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO Resolute Suport din Afganistan. Astfel, după o prezenţă de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii, au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă. Ultimii militari români și americani s-au adunat la aeroport. Mașinile de luptă au părăsit pozițiile de apărare și au fost îmbarcate în uriașele aeronave C-17 Globemaster III. Apoi, rând pe rând, americani și români au urcat în avioane. Ultimul militar român ce a plecat din Baza Aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu”, se arată în postare. 

NATO a decis demararea procesului de retragere a forțelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Participarea la operațiile Enduring Freedom, International Security Assistance Force(ISAF) şi Resolute Support începând cu anul 2002, în calitate de partener, a dovedit angajamentul României în lupta împotriva terorismului și ne-a asigurat profilul de candidat dedicat valorilor comune ale aliaților, contribuind în mod semnificativ la succesul procesului de aderare a României la NATO, conform site-ului armataromaniei.ro.

Ce spune comandantul Batalionului de Protecție a Forței Jderii

”Am venit prima dată în Afganistan, în Baza Aeriană Kandahar, în 2003. Eram locotenent, comandant pluton. A fost greu, condițiile de viață erau spartane. Eram pregătiți pentru provocarea numită Afganistan, dar aici am învățat multe. Ne-am adaptat și am reușit, într-un timp scurt, să fim respectați de toți cei cu care lucram, conlucrând eficient cu partenerii americani. Am revenit pe Kandahar și în sudul Afganistanului și în alte misiuni. De fiecare dată a fost ceva de învățat, lucrurile se schimbau din mers. Erau multe lecții noi, transmise de la un batalion la altul, ce se aplicau repede. Eu și camarazii mei am învățat multe aici. Pot afirma că aici, în Afganistan, ne-am maturizat ca și profesioniști ai armelor. Am reprezentat România cu cinste și am avut-o în suflet chiar la mii de kilometri de casă. Pentru mine, Afganistanul a însemnat pași importanți în carieră. O experiență extraordinară, o școală dură, dar eficientă, care m-a ajutat mult. Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi în cadrul unei alianțe, să fii mândru că faci parte din NATO. Am colaborat foarte bine și eficient cu partenerii noștri americani și aliați, fiind umăr la umăr aici, în această zonă fierbinte. Nu am dat înapoi niciodată!

A fost greu, dar nu imposibil. S-a muncit enorm de mult, cu multe sacrificii. Aduc prinosul meu de recunoștință și mă înclin în fața eroilor căzuți aici la datorie. Cei răniți nu o să fie lăsați în urmă. Familiile lor și ale noastre sunt eroii din umbră ce nu trebuie uitați, ci respectați așa cum se cuvine. Ne-au susținut enorm, chiar dacă nu au fost de acord să venim aici. Au strâns din dinți și ne-au spus întotdeauna cuvinte de încurajare! Nu ne-au lăsat la greu, iar cu ajutorul tehnologiei au fost zi de zi lângă noi. Le mulțumesc din suflet!

Aici, pe pământul Kandaharului, militarii români au scris pagini de istorie. Sincer, am avut mari emoții atunci când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român ce pleacă de aici. Noi, militarii, ne-am făcut datoria. Jderii și-au îndeplinit misiunea primită pe Baza Aeriană Kandahar! Le doresc afganilor să aibă parte de pace, să se înțeleagă între ei, să lase deoparte orgoliile și să clădească o țară. Raportăm cu mândrie: Misiune Îndeplinită! Şi avem convingerea că angajamentul României va rămâne în analele istoriei”, a spus comandantul Batalionului de Protecție a Forței Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu.

5.17.2021

Scopul formatului NATO București 9, o acțiune anti-europeană ?

 

Analistul politic polonez Mateusz Piskorski a analizat pentru Sputnik România recentul Summit București 9 la care gazde au fost președintele României și președintele Poloniei.

Analistul Mateusz Piskorski, specialist în geopolitică, a declarat pentru Sputnik România că Summit-ul București 9, ca și alte idei de integrare ale așa numitor noi state membre ale UE, reprezintă un concept care nu are nimic de a face cu interesele comune ale regiunii Europei Centrale.

”Nu este un proiect constructiv, creativ, ducând spre țeluri comune, ci mai degrabă o idee străină, destul de destructivă și direcționată în mod deschis împotriva a trei jucători: Rusia, China și chiar Uniunea Europeană”, mai spune Piskorski.

Baza anti-rusească a formatului București 9

El explică faptul că motivația principală de a crea formatul București 9 în anul 2015 era să fie creată o bază de cooperare între statele NATO din Centrul și Estul Europei. Această cooperare, totuși, era menită să fie bazată pe ideea ”amenințării rusești”. Cele mai multe dintre aceste țări percepeau Moscova ca o sursă de destabilizare în regiune, iar membrii de vârf ai blocului (Polonia, România, Lituania, Letonia și Estonia) erau în mod deschis ostile, din diferite motive, față de Federația Rusă, își continuă Piskorski analiza.

”Ideea de bază era să se creeze o avangardă anti-Rusia a statelor membre din NATO și UE  ca să fie prevenit dialogul între Europa continentală și Rusia. Acest lucru a devenit destul de clar din 2008”, consideră analistul polonez care amintește că în acel an, tot în București, la summit-ul NATO, practic același grup de țări a început să facă lobby pentru o expansiune a Alianței Nord Atlantice în spațiul ex-sovietic, încercând să lanseze o procedură oficială de aderare pentru Ucraina și Georgia.

Doar prin votul de veto al țărilor europene majore, Germania și Franța, statele respective au eșuat în a-și promova ideea, dar dezbaterea despre posibilitatea extinderii NATO l-a îndemnat pe președintele de atunci al Georgiei, Mikhail Saakashvili, să înceapă un conflict armat în Osetia de Sud, cu finalul și consecințele sale tragice pentru Georgia, amintește Piskorski.

”Un proces similar are loc acum, când vine vorba de aspirațiile atlantice ale Ucrainei. Formatul București 9 joacă un rol activ în acest scenariu, și probabil vom fi martorii evoluțiilor sale ulterioare la summit-ul NATO din această vară”, mai atrage el atenția.

B9, o alianță împotriva Chinei

Analistul polonez continuă observând că cel de-al doilea scop al formatului București 9 este să prevină orice formă de cooperare între Europa și China.

”Am fost deja martorii încercărilor de a bloca o cooperare între România, Cehia și China, atunci când a fost vorba de proiectele de energie nucleară. În Polonia, proiectul logistic uriaș din centrul țării a fost respins de guvernul pro-SUA, în ciuda faptului că partea chineză era gata să investească sume imense de bani în infrastructură”, relatează Piskorski.

El spune că procese similare au loc în toate țările menționate, pe măsură ce se desfășoară lupta corporațiilor americane cu giganții Chinei, precum Huawei.

În plus, mai arată el, țările din formatul București 9, sunt gata să se opună oricăror idei de parteneriat economic între China și Europa, în ciuda faptului că asemenea proiecte sunt susținute de Germania, Austria și alte state.

București 9, o idee anti-europeană

În cele din urmă, dar nu pe ultimul loc, formarea unui bloc pro-atlantic care să susțină SUA la modul extrem este pur și simplu o idee anti-europeană. Conceput să prevină orice formă de emancipare europeană, formatul București 9, probabil nu întâmplător, și-a organizat întâlnirea cu Joe Biden și cu Anthony Blinken la doar câteva zile după lansarea unei noi dezbateri despre politica de securitate și de apărare comună europeană, observă judicios Piskorski.

De unde, analistul polonez observă că ”întoarcerea Statelor Unite” în Europa, anunțată de administrația lui Biden, ar fi imposibilă dacă Europa însăși ar încerca să își construiască propria statură politică și militară de jucător geopolitic suveran.

”Ar trebui de asemenea să ne amintim că doctrina americană a ”Noii Europe”, folosită ca un cal troian pe continent, a fost folosită din momentul în care au aderat la UE țările din Centrul și Estul Europei”, precizează Piskorski.

În consecință, București 9 este doar un alt nume pentru un concept relativ vechi, atenționează analistul. ”Ca să nu mai spunem că nu are nimic de a face cu interesul național și cu adevărata cooperare bazată pe dialog în regiune”, mai arată el.

Iar concluzia este dramatică: București 9 este doar o altă denumire pentru politica expansionistă americană, de tipul ”divide et impera” și care a fost acum reînviată de ”vulturii” lui Biden.

5.13.2021

Noi manevre NATO în România – împotriva cui ?

 


Pentagonul și NATO, pe zeci de poligoane terestre și maritime din Europa, ʺrespingʺ amenințările militare inexistente. Manevrele agresive din România și Bulgaria destabilizează în mod obiectiv situația din regiunea Mării Negre și reduc nivelul de securitate în Moldova.

În paralel cu exercițiile americane Defender Europe 21, ca parte a manevrelor ʺseparateʺ NATO Steadfast Defender 21 din Turcia și Albania, în România, la 11 mai, au fost redislocați (prin Bulgaria) mai mult de 400 de militari de înaltă pregătire ai Forțelor comune ale Alianței împreună cu tehnică militară. Manevrele Steadfast Defender 21 vor avea loc în perioada 20 mai – 22 iunie, cu participarea a până la 9 mii de militari (inclusiv trupe transferate din Statele Unite), pe flancul sudic al Alianței. În România și Bulgaria va avea loc etapa finală a Steadfast Defender 21, cu participarea a 4 mii de militari și a 6 mii de unități de tehnică – acestea sunt subunități ale Grupului operativ comun de reacție foarte rapidă (Very High Readiness Joint Task Force), de care Turcia este responsabilă în 2021 în cadrul NATO.

Începând cu 4 mai, pe șaisprezece poligoane militare din România se desfășoară exercițiile la scară largă Dacia 21 Livex cu participarea a 15 mii de militari din 18 țări membre și partenere NATO, inclusiv Republica Moldova. Aceste manevre fac parte din scenariul mai larg (antirusesc) al manevrelor Defender Europe 21.

Activitățile ʺdefensiveʺ într-o regiune pașnică par excesive. Mai ales pe fondul declarației recente a ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, despre transformarea Mării Negre într-un ʺlac NATOʺ. În plus, Aurescu a recunoscut magistrala feroviară Gdańsk – Constanța și autostrada care va lega Lituania, Polonia, Ungaria, Slovacia, România, Bulgaria și Grecia drept proiecte militare. Nu este nevoie să vă explic încă o dată cu cine intenționează să lupte țările mai sus menționate. Principalul adversar militar al NATO, până în 2030 cel puțin, este Rusia.

Vecini neliniștiți

O parte a exercițiilor Dacia 21 Livex au loc în imediata vecinătate a Republicii Moldova. Anterior, Ministerul român al Apărării a declarat că manevrele ʺprevăd condiții de luptă de intensitate sporităʺ, cu împușcături de luptă, aruncare de bombe avia, desanturi parașutate și depășire a obstacolelor de apă. Intriga este că în spatele celor mai apropiate râuri mari (a Dunării și a Prutului) se află Bulgaria și Republica Moldova. Niciun inamic din aceste țări nu amenință România, respectiv manevrele Dacia 21 Livex arată ca o pregătire deschisă pentru agresiunea SUA și NATO în regiunea Mării Negre. Astfel de concepții și desanturi (ofensive a priori) amenință securitatea Republicii Moldova și a altor țări din regiunea Mării Negre într-o măsură mult mai mare decât ʺagresiunea ruseascăʺ virtuală. Atragem atenția la faptul că în Constituția Republicii Moldova este consacrat statutul neutru al Republicii, iar participarea militarilor moldoveni la exercițiile Armatei SUA și NATO pare ambiguă din punct de vedere politic, fiind provocatoare și mioapă.

Comandamentul Armatei SUA în Europa și Africa a anunțat anterior despre desfășurarea unor exerciții la scară largă DEFENDER Europe 21 cu participarea a până la 30 de mii de militari din 26 de țări. Manevrele se desfășoară pe 30 de poligoane din 12 țări europene. Obiectivele declarate – creșterea disponibilității strategice și operative, dezvoltarea interacțiunii între Statele Unite, aliații și partenerii NATO. S-ar părea niște jocuri de război transparente, nimic mai mult. Cu toate acestea, există și acte ratate.

La 11 mai, președintele polonez Andrzej Duda a declarat la București: ʺÎn caz de necesitate, atât Polonia, cât și România trebuie să fie pregătite să apere independența Belarusuluiʺ. De parcă cineva i-ar fi invitat să intervină militar împotriva statului din Uniunea Statală Rusia – Belarus.

Conceptul ʺlaculuiʺ

ʺPovestea de groazăʺ preferată a Washingtonului și a Bruxelles-ului –transformarea Mării Negre într-un ʺlac rusescʺ – servește doar ca acoperire a propriului proiect – ʺlacul NATOʺ. Mai mult, în componența Alianței intră doar trei din cele șapte țări din regiunea Mării Negre. Federația Rusă este preocupată exclusiv de stabilitatea regională și de securitatea frontierelor sale sudice.

În regiunea Mării Negre, Statele Unite și NATO încearcă să înconjoare Rusia cu bazele lor militare pe teritoriul adiacent al țărilor aliate sau partenere – pentru a reduce timpul de zbor în cazul unui atac preventiv de rachete asupra obiectivelor militare strategice ale Federației Ruse. Din anumite motive, Pentagonul nu este foarte interesat de Turcia, care este relativ independentă. Acolo nu se construiește nici o singură bază militară americană nouă. În schimb, sunt extrem de atractive pentru ʺdezvoltareʺ Republica Moldova, Ucraina, Georgia, care nici măcar nu fac parte din NATO (și nu vor face). Desigur, într-o situație de criză extremă, ʺprincipalul agresorʺ va fi pedepsit garantat de Rusia, dar nici ʺasistenții voluntariʺ nu vor scăpa basma curată.

Alexandr Hrolenko este expert militar internațional, căpitan de rangul I în rezervă, veteran de război.

5.12.2021

Ce se întâmplă ? Convoaie militare NATO au intrat în România

 


Forțele Terestre Române informează că opt convoaie militare NATO au intrat ieri, 11 mai 2021, în România, pe cale terestră. Acestea sunt primele elemente ale Forței Întrunite cu Nivel de Reacție Foarte Ridicat a NATO.

 În România au intrat, ieri, opt convoaie militare NATO.

Forțele Terestre Române precizează că, marți, 11 mai 2021, au sosit în Românua, pe cale terestră, primele elemente ale Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) a NATO, care urmează să participe la Exerciţiul Noble Jump 2021.

Astfel, opt convoaie militare, constituite din aproximativ 190 de militari și 120 de echipamente militare, au intrat în țară prin punctul de trecere a frontierei de la Giurgiu.

Deplasarea primului eșalon din cadrul Forței Întrunite s-a efectuat cu succes, militarii și echipamentele urmând să își continue astăzi, 12 mai, misiunea către Centrul Naţional de Instruire Întrunită „Getica” din Cincu, judeţul Braşov. Acest lucru a fost posibil cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Română, Inspectoratului General al Poliției Române, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere și a Poliției Locale Giurgiu, informează Forțele Terestre Române pe pagina lor de Facebook.

Noble Jump 2021 - NOJP21 - este un exerciţiu multinaţional cu termen scurt de notificare, planificat şi condus de Comandamentul Forţelor Întrunite (JFC) de la Napoli, care se desfăşoară în perioada 19 mai - 2 iunie, pe teritoriul României şi Bulgariei.

Acesta - NOJP21 - va testa capacitatea operaţională a elementelor Forţei Întrunite cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat (VJTF) şi nivelul de implementare a Planului de Acţiune pentru Creşterea Capacităţii de Reacţie a Alianţei (Readiness Action Plan / RAP), în Bulgaria şi România.

Complexul de exerciții DACIA 21 LIVEX, al cărui start a fost dat la începutul lunii mai, este condus de Comandamentul Forțelor Întrunite „Gl. I.E. Florescu" (CFÎ) al Ministerului Apărării Naționale.

DACIA 21 LIVEX armonizează două componente principale de instruire în context multinațional - exercițiul NATO Steadfast Defender 21, condus de Comandamentul Forțelor Întrunite de la Napoli, care presupune dislocarea din Turcia în România a unei forțe de reacție rapidă a NATO (Very High Readiness Joint Task Force - VJTF), respectiv exercițiul Defender Europe 21, care cuprinde o serie de evenimente majore de instruire, sub conducerea Comandamentului Forțelor Terestre ale SUA în Europa (USAREUR).