Rusia expulzează zece diplomaţi din ţările baltice

 

Rusia a anunţat marţi (29.03.22) că expulzează zece diplomaţi din statele baltice în urma unei măsuri de reciprocitate, între aceştia aflându-se câte trei din Estonia şi Letonia şi patru din Lituania, relatează Reuters.

Cele trei state baltice au expulzat în total zece diplomaţi ruşi într-un demers coordonat anterior în cursul acestei luni.

Letonia a anunţat că activităţile diplomaţilor ruşi erau în conflict cu statutul lor diplomatic şi că decizia de a-i expulza a ţinut cont şi de invadarea Ucrainei de către Rusia.

Ministerul de Externe rus a informat marţi într-un comunicat că i-a convocat pe ambasadorii celor trei ţări pentru a se plânge de ceea ce a descris drept acţiuni "provocatoare" şi "lipsite de motiv" împotriva diplomaţilor săi.

Letonia, Lituania şi Estonia au făcut parte în trecut din Uniunea Sovietică şi sunt acum membre NATO şi ale UE. Ele au susţinut cu fermitate sancţiunile occidentale impuse împotriva Moscovei din cauza acţiunilor sale în Ucraina. AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Irina Cristea, editor online: Ady Ivaşcu)

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2022/03/29/rusia-expulzeaza-zece-diplomati-din-tarile-baltice--893128

Propunerea lui Biden pentru o nouă monedă digitală este un atac la adresa libertății

 

Un articol de Justin Haskins, pentru Fox News

În timp ce lumea rămâne concentrată asupra situației tragice din Ucraina, administrația Biden se pregătește să lanseze prima monedă digitală susținută de guvern. Dacă se va lansa un nou dolar digital, acesta ar putea reduce substanțial drepturile individuale și ar putea oferi Rezervei Federale și guvernului o putere semnificativ mai mare asupra economiei americane.

Pe 9 martie, Casa Albă a publicat un ordin executiv care acoperă activele digitale, inclusiv criptomonedele precum Bitcoin. Conform acestui ordin executiv de mare anvergură, o listă lungă de agenții guvernamentale ar urma să elaboreze planuri de reglementare, studiu și/sau monitorizare a criptomonedelor și a diverselor burse unde consumatorii le cumpără, le vând și le tranzacționează.

Intruziunea Casei Albe în utilizarea tehnologiei blockchain ar trebui să fie suficientă pentru a-i îngrijora pe susținătorii piețelor libere. Însă există o parte și mai îngrijorătoare a ordinului executiv al lui Biden: dezvoltarea potențială a unei monede digitale complet noi.

Potrivit ordinului executiv, Casa Albă a acordat ”cea mai mare urgență eforturilor de cercetare și dezvoltare în ceea ce privește potențialele opțiuni de proiectare și implementare” a unei noi monede digitale a băncii centrale (CBDC). De asemenea, a însărcinat numeroase departamente federale, inclusiv Departamentul Trezoreriei, să lucreze la elaborarea unui ”raport privind viitorul banilor și al sistemelor de plată, inclusiv condițiile care determină adoptarea pe scară largă a activelor digitale”.

Departamentul Trezoreriei trebuie să prezinte raportul în termen de 180 de zile, aproximativ șase luni.

Casa Albă îi cere, de asemenea, președintelui Rezervei Federale să ”elaboreze un plan strategic pentru Rezerva Federală și o acțiune mai amplă a guvernului Statelor Unite, după caz, care să evalueze etapele și cerințele necesare potențialei implementări și lansări a unui CBDC al Statelor Unite”. Iar în termen de 210 zile de la emiterea ordinului executiv, o ”propunere legislativă” privind CBDC trebuie să fie prezentată președintelui.

Asistăm la o evoluție cu adevărat remarcabilă și profund îngrijorătoare. În cazul în care ar fi creat un CBDC, acesta ar extinde dramatic puterea și influența guvernului federal și a Rezervei Federale, în moduri pe care majoritatea americanilor nu le vor înțelege decât atunci când va fi prea târziu.

Spre deosebire de monedele digitale bazate pe blockchain, cum ar fi Bitcoin, care sunt prin concepție descentralizate, o monedă digitală a băncii centrale ar fi probabil programabilă. Ceea ce înseamnă că ar putea fi concepută astfel încât americanii să o folosească doar în scopuri specifice. Și ar fi ușor pentru bănci și agenții guvernamentale să urmărească dolarii digitali și persoanele care îi folosesc – spre deosebire de dolarii americani tipăriți, disponibili în prezent.

Deși unii ar fi tentați să respingă temerile ca fiind prea exagerate într-o țară precum Statele Unite, există dovezi solide potrivit cărora Casa Albă și Rezerva Federală au luat deja în considerare posibilitatea de a face un nou dolar digital programabil, în conformitate cu diversele lor obiective sociale și economice.

De exemplu, ordinul executiv al lui Biden prevede că un CBDC ar trebui să fie conceput pentru a promova ”incluziunea financiară și echitatea”, dar și politicile legate de ”schimbările climatice și poluare”.

O ”fișă informativă” publicată de Casa Albă cu privire la ordinul executiv afirmă, de asemenea, că acesta va ”promova accesul echitabil la servicii financiare sigure și la prețuri accesibile”. Raportul guvernului privind dezvoltarea dolarului digital trebuie să ”includă implicațiile pentru creșterea economică” și ”creșterea și incluziunea financiară”.

De asemenea, un oficial administrativ de rang înalt a declarat reporterilor că oficialii de la Casa Albă vor continua să ”colaboreze cu toate părțile interesate – inclusiv cu industria, sindicatele, grupurile de consumatori și de mediu, aliații și partenerii internaționali” atunci când dezvoltă planuri pentru o monedă digitală a băncii centrale.

De ce s-ar implica sindicatele, activiștii de mediu și lobbyiștii din mediul de afaceri în crearea unei noi monede, dacă nu cumva acea monedă este programabilă?

O monedă digitală a băncii centrale ar putea, de asemenea, să transforme radical sistemul monetar american. În loc să folosească ratele dobânzilor și instrumente monetare complexe pentru a contribui la îmbunătățirea ratelor de ocupare a forței de muncă și la menținerea inflației la nivelurile țintă, o monedă digitală a băncii centrale ar putea fi creată la discreție, prin simpla apăsare a unui buton. Și, eventual, ar putea fi chiar distribuită direct americanilor – oferind Fed-ului mai mult control asupra economiei decât oricând.

Poate cel mai deconcertant dintre toate este faptul că o monedă digitală programabilă (a băncii centrale) ar putea fi modificată în orice moment în viitor, oferindu-i potențialul de a fi politizată sau de a fi supusă unor restricții și mai mari.

Statele Unite au devenit cea mai de succes societate din lume prin susținerea indivizilor și a întreprinderilor, în special a întreprinderilor mici. O monedă digitală a unei bănci centrale ar face exact opusul, punând o autoritate și mai mare în mâinile unui număr mic de bănci, funcționari guvernamentali și birocrați. Planul lui Biden pentru o monedă digitală a băncii centrale trebuie oprit.

Justin Haskins este directorul Centrului Stopping Socialism din cadrul Institutului Heartland și coautor, împreună cu Glenn Beck, al cărții în curs de apariție, ”The Great Reset: Joe Biden și ascensiunea fascismului secolului XXI”.

https://opozitia.net/2022/03/28/propunerea-lui-biden-pentru-o-noua-moneda-digitala-este-un-atac-la-adresa-libertatii/

Rusia adoptă o lege ce prevede pedepse aspre pentru ''informaţii mincinoase'' despre acţiunile sale în străinătate

 

Deputaţii ruşi au adoptat marţi o lege ce prevede sancţiuni aspre menite să pedepsească "informaţiile mincinoase" cu privire la acţiunile Moscovei în străinătate, o nouă armă represivă în arsenalul rus pentru controlul informaţiilor despre agresiunea sa militară în Ucraina, informează AFP.

Noua lege vine să o completeze pe cea adoptată la începutul lui martie şi care prevede până la 15 ani de închisoare pentru publicarea de "informaţii mincinoase" cu privire la armata rusă.

Acest text, adoptat în a treia lectură, pedepseşte "difuzarea publică de informaţii intenţionat false sub acoperirea unor informaţii fiabile" cu privire la "activităţile organelor statului rus în afara teritoriului rus", potrivit unui comunicat al Parlamentului.

Noul act normativ prevede pedepse ce pot ajunge până la trei ani de închisoare, mergând până la cinci ani dacă este vorba de o activitate de grup, de "abuz de poziţie oficială", de "crearea artificială de dovezi" sau dacă acţiunea este "motivată de ură sau de ostilitate politică, ideologică, rasială, naţională sau religioasă".

Pedeapsa prevăzută urcă la 15 ani dacă "informaţiile mincinoase" au dus la "consecinţe grave".

Proiectul de lege, ce mai trebuie să fie semnat de preşedintele rus Vladimir Putin pentru a intra în vigoare, include de asemenea sancţiuni ce ajung până la cinci ani de închisoare pentru "acţiuni publice menite să discrediteze exercitarea puterilor lor de către organele statului rus în afara teritoriului".

De la declanşarea ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, Rusia a interzis numeroase mass-media locale şi străine, precum şi reţelele sociale Facebook, Instagram şi Twitter. Grupul american Meta a fost clasat drept "extremist". AGERPRES/(AS - autor: Adriana Matcovschi, editor: Tudor Martalogu, editor online: Ada Vîlceanu) 

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2022/03/22/rusia-adopta-o-lege-ce-prevede-pedepse-aspre-pentru-informatii-mincinoase-despre-actiunile-sale-in-strainatate--888903

UE nu poate întrerupe mâine importul de ţiţei şi gaze din Rusia

 

Ţările membre ale Uniunii Europene încă sunt în cea mai mare parte dependente de ţiţeiul şi gazele din Rusia pentru aprovizionarea lor cu energie, iar importul acestor resurse nu poate fi tăiat pur şi simplu într-un termen scurt, a afirmat luni premierul olandez Mark Rutte, transmite Reuters.

"Prea multe rafinării din estul şi vestul Europei încă sunt complet dependente de petrolul rusesc, iar la gaze situaţia este chiar mai rea", le-a spus jurnaliştilor Rutte, după o întâlnire cu preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, la Vilnius.

"Trebuie să reducem această dependenţă. Trebuie să o facem cât mai rapid posibil, dar nu o putem face mâine", a explicat premierul olandez.

Conform Reuters, statele membre UE analizează un posibil embargo asupra petrolului rusesc, în contextul în care liderii europeni se vor întâlni săptămâna aceasta cu preşedintele american Joe Biden pentru o serie de summituri concepute să întărească răspunsul Occidentului la invazia Rusiei.

Până acum, Kremlinul nu şi-a schimbat planurile în Ucraina, în pofida celor patru runde de sancţiuni impuse de UE în ultimele săptămâni. În aceste condiţii, blocul comunitar are de făcut o alegere dificilă din punct de vedere economic privind o posibilă sancţionare a importurilor de petrol rusesc, aşa cum au făcut deja SUA şi Marea Britanie. Însă, în cazul UE, un embargou ar fi mult mai dureros având în vedere dependenţa de Rusia a blocului comunitar pentru energie.

Sursele diplomatice au dezvăluit pentru Reuters că ţările baltice susţin un embargo pentru petrolul rusesc ca următorul pas logic, în timp ce Germania consideră că nu trebuie luate măsuri pripite, având în vedere preţul şi aşa ridicat al energiei în Europa.

Autorităţile de la Moscova au avertizat că eventualele sancţiuni UE care să vizeze petrolul rusesc ar putea determina Rusia să închidă marile conducte de gaze care alimentează Europa. UE depinde de Rusia pentru 40% din necesarul său de gaze naturale, iar Germania, prima economie a Europei, este cea mai dependentă de gazele ruseşti. În plus, Germania este şi cel mai mare cumpărător de petrol rusesc din UE.

Pe de altă parte, Bulgaria, ţară care depinde aproape în totalitate de livrările de gaze ruseşti, a anunţat că ar putea să renunţe la petrolul rusesc. Singura rafinărie de petrol din Bulgaria este deţinută de grupul rus Lukoil şi furnizează aproximativ 60% din combustibilii utilizaţi în ţara vecină.

Diplomaţii citaţi de Reuters au spus că un atac cu arme chimice în Ucraina, un bombardament intens al capitalei Kiev ar putea fi factorii care ar declanşa un embargo petrolier. AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Dicu, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu) 

https://www.agerpres.ro/economic-extern/2022/03/21/ue-nu-poate-intrerupe-maine-importul-de-titei-si-gaze-din-rusia-mark-rutte--888265

MAE rus îl convoacă pe ambasadorul SUA pentru a-l avertiza că există riscul ruperii relaţiilor diplomatice

 

Ministerul rus de externe a anunţat luni că l-a convocat pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan, pentru a-i pune în vedere că remarcile preşedintelui Statelor Unite, Joe Biden, despre omologul său rus, Vladimir Putin, au adus relaţiile diplomatice bilaterale aproape de punctul de ruptură, informează Reuters.

Biden a apreciat săptămâna trecută că Putin este un "criminal de război", deoarece a trimis zeci de mii de militari ruşi să invadeze Ucraina. AGERPRES/(AS - autor: Marius Hosu, editor: Mihaela Toth, editor online: Simona Aruştei)

https://www.agerpres.ro/politica-externa/2022/03/21/mae-rus-il-convoaca-pe-ambasadorul-sua-pentru-a-l-avertiza-ca-exista-riscul-ruperii-relatiilor-diplomatice--888266

Departamentul de Stat al SUA îi avertizează pe americani cu privire la „riscul de a fi prinși” în Ucraina

 

Departamentul de Stat al SUA a avertizat vineri că americanii riscă să fie capturați sau uciși dacă călătoresc în Ucraina.

„Cetăţenii americani nu ar trebui să călătorească în Ucraina”, a declarat vineri purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, adăugând că americanii ar trebui „să plece imediat dacă este sigur pentru ei să facă acest lucru folosind opţiuni comerciale sau alte opţiuni disponibile în privat”.

De la începutul conflictului dintre Rusia și Ucraina din 24 februarie, au existat rapoarte despre cetățeni americani și alți străini care încearcă să intre în țară pentru a lupta în numele guvernului de la Kiev. Un oficial ucrainean, generalul-maior Borys Kremeneţskyi, a declarat joi că o sută de cetăţeni americani au fost autorizaţi să se alăture forţelor ucrainene.

Dar declarația de vineri a lui Price a spus că orice cetățean care călătorește în Ucraina „cu scopul de a participa la luptele de acolo” se poate „confrunta cu riscuri semnificative, inclusiv pericolul foarte real de capturare sau moarte”.

Anterior, oficialii Departamentului de Stat și ai Casei Albe i-au avertizat pe americani să nu meargă în țara cu probleme.

Remarcile sale au loc în timp ce purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că Rusia a început să se îndrepte spre capitala ucrainei Kiev în ultimele zile. 

„Există bombardamente rusești și bombardamente destul de violente în timp ce vorbim”, a spus Kirby reporterilor vineri. „Și evaluăm că rușii încep să prindă mai mult impuls pe teren spre Kiev, în special dinspre est. Nu atât de mult din nord.”

Joi, compania privată de imagini prin satelit Maxar Technologies a declarat pentru Reuters că a făcut imagini care arată că vehiculele dintr-un convoi lângă Kiev s-au împrăștiat și, posibil, au ocupat poziții ofensive.

Kirby le-a spus reporterilor că „nu face prea mult din acest lucru cu dispersare”, chiar dacă oficialii americani au spus de săptămâni întregi că Rusia va încerca să încercuiască Kievul pentru a răsturna guvernul.

Forțele ruse au înregistrat cele mai mari câștiguri în orașele din est și sud, inclusiv Mariupol și în jurul Mării Azov.

Pe frontul economic și politic, Statele Unite și aliații săi au luat măsuri pentru a izola și mai mult și a sancționa Kremlinul. Președintele Joe Biden a anunțat că Statele Unite își vor reduce drastic statutul comercial cu Rusia și, de asemenea, vor interzice importurile de fructe de mare, alcool și diamante rusești.

Și o mișcare de revocare a statutului Rusiei de „națiune cea mai favorizată” a fost luată în coordonare cu Uniunea Europeană și cu țările Grupului celor Șapte sau G-7.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat prin intermediul presei de stat că au existat „un progres pozitiv” în discuțiile dintre Ucraina și Rusia, dar nu a oferit alte detalii. El a spus asta în timp ce vorbea la Moscova cu liderul belarus Alexandru Lukașenko.

https://es.theepochtimes.com/departamento-de-estado-de-ee-uu-advierte-a-estadounidenses-de-riesgo-de-ser-capturados-en-ucrania_968115.html

Kamala Harris, întrebată de un reporter din Polonia despre refugiații ucraineni, vicepreședinta SUA a izbucnit în râs

 

Vicepreședinta SUA, Kamala Harris, care este așteptată astăzi să sosească în România și va fi primită la ora 14:00 la Cotroceni, a râs la întâlnirea de joi cu președintele Poloniei atunci când o jurnalistă i-a pus întrebarea dacă SUA vor primi refugiați din Ucraina. „Prietenul la nevoie se cunoaște”, a spus Harris și a izbucnit în râs ca după o glumă bună, ignorând faptul că subiectul era tragedia unor oameni care fug din calea războiului.

Momentul stânjenitor a avut loc în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, la Varșovia.

Celor doi lideri li s-au adresat întrebări similare cu privire la acceptarea de către SUA a refugiaților ucraineni sau la atenuarea în alt mod a presiunii asupra resurselor umanitare tensionate ale Poloniei.

După ce reporterul și-a pus întrebările, Harris și Duda s-au privit unul pe celălalt ca și cum fiecare se aștepta ca celălalt să răspundă primul.

"OK", a spus în cele din urmă Harris, stârnind chicoteli din partea lui Duda și a reporterilor adunați.

"Prietenul la nevoie se cunoaște", a adăugat vicepreședintele, înainte de a râde zgomotos de propria replică. După ce veselia s-a stins, Duda a confirmat că i-a cerut lui Harris să ajute la accelerarea procesului consular pentru ca refugiații ucraineni care au rude în SUA să poată să stea la ele.

 "Nu îi vom trimite înapoi în ceea ce este o zonă de război", a spus Harris în cele din urmă.

Fosta secretară de presă a lui Zelenski, Iuliia Mendel, care a lucrat pentru președinția ucraineană între iunie 2019 și iulie 2021, a scris pe Twitter că ar fi „o tragedie” dacă vicepreședinta Kamala Harris ar deveni președinta SUA, dar și-a șters postarea la scurt timp, potrivit The Daily Mail.

Criticii s-au înghesuit s-o atace pe vicepreședintă pe Twitter, spunând că tragedia refugiaților „nu este un subiect de râs”.

„Doar Kamala Harris ar găsi de cuviință să râdă atunci când vorbește despre subiectul refugiaților ucraineni”, a scris pe Twitter Benny Johnson, de la grupul conservator Turning Point USA.

„Kamala Harris a fost foarte constantă cu ea însăși cu prilejul declarațiilor în direct alături de președintele Poloniei”, a declarat fostul consilier de campanie al lui Donald Trump, George Papadopoulos. „Ea râde cu totul și cu totul deplasat. Din nou. A vorbi despre refugiați nu e de râs. Că râde de așa ceva este aberant”.

„Nimic din toate astea nu este amuzant”, a adăugat Janice Dean, meteorolog senior la Fox News.

Nu este prima dată când Kamala Harris este criticată pentru că râde într-un moment nepotrivit. În august, ea a întrerupt o întrebare a reporterilor despre retragerea dezastruoasă a SUA din Afganistan spunând: „Stați așa, stați așa - mai încet, toată lumea”, înainte de a izbucni în chicoteli, potrivit The New York Post.

La momentul respectiv, fosta coprezentatoare a emisiunii „The View”, Meghan McCain, a sugerat că Harris are „ceva probleme reale” și a comparat-o cu The Jocker, personajul negativ din „Batman”.

„Este vicepreședinte și a avut suficient timp și resurse să se antreneze mediatic pentru a nu mai reacționa la ABSOLUT fiecare situație de criză ca și cum ar intra într-o emisiune nocturnă” de divertisment, a scris McCain pe Twitter. „Are ieșiri atât de labile”, a concluzionat prezentatoarea.

CHINA cere SUA să prezinte public detaliile privind laboratoarele biologice militare deținute în Ucraina

 

China cere Statelor Unite ale Americii să prezinte public informații cu privire la laboratoarele biologice militare deținute în Ucraina și în alte zone, care au fost finanțate de Washington, a declarat astăzi Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe.

Potrivit acestuia, SUA trebuie să prezinte în mod special informațiile legate de „virusurile" care se găseau în bio-laboratoarele din Ucraina și „natura cercetărilor asupra acestora".

„Sub pretextul cooperării pentru reducerea riscurilor de securitate biologică și protejarea sănătății globale, SUA controlează 336 de laboratoare în 30 de țări", a arătat Zhao Lijian.

În cadrul declarației, oficialul a solicitat părților implicate garantarea siguranței celor 26 de bio-laboratoare din Ucraina.

Declarațiile acestuia vin după ce, săptămâna trecută, Ministerul rus al Apărării a prezentat dovezi potrivit cărora autoritățile de la Kiev au distrus toate urmele unui „program biologic militar implementat în Ucraina, finanțat de Departamentul de Apărare al Statelor Unite".

https://m.ziuanews.ro/externe/se-mpute-treaba-china-cere-sua-s-prezinte-public-detaliile-privind-laboratoarele-biologice-militare-de-inute-n-ucraina-1569075?fbclid=IwAR0zbNJbgGdywdQgP-426lKu6HS16mxNVg1K2R8vzOVxTZ9V5Ol6DHgYdns

Maia Sandu nu vrea să supere Rusia : ”Noi avem nevoie să discutăm”

 

Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene din Republica Moldova, Nicu Popescu, susține că Chișinăul nu se va alinia sancțiunilor dispuse de U.E. contra Rusiei, invocând o poziție constantă a diplomației moldovenești din 2014 și până în prezent, precum și faptul că statele mici nu-și pot asuma pe cont propriu costul asociat sancțiunilor impuse unei mari puteri. 

„Din 2014, după anexarea ilegală a Crimeei, în Republica Moldova s-a luat decizia de a nu alinia Republica Moldova la sancțiunile europene sau americane introduse contra Rusiei și, în această etapă, noi ne menținem pe această linie”, a explicat Nicu Popescu la emisiunea Cutia Neagră de la TV8, potrivit Unimedia.info. 

Un stat mic nu-și poate asuma individual costul asociat sancționării unei mari puteri

„Societatea noastră, economia noastră, sistemul nostru energetic sunt prea vulnerabile pentru a antrena Republica Moldova în astfel de sancționări, care implică costuri”, a afirmat Popescu, arătând că aceste costuri sunt mai greu de recuperat în cazul Republicii Moldova.

„Deciziile privind impunerea unor sancțiuni contra Federației Ruse nu sunt decizii simple. Aceste decizii sunt complicate, dificile, pentru state mult mai puternice, mult mai prospere, cu mai multe alternative pentru funcționarea economiei acestor state decât Republica Moldova”, a mai spus Nicu Popescu.

Ministrul rămâne fidel poziției formulate de președinta Maia Sandu

Potrivit ministrului, „a fost explicată foarte clar poziția” formulată de doamna președintă și de el în privința agresiunii rusești din Ucraina: 

„Noi am spus ce credem despre acest act nejustificat împotriva Ucrainei. Acum avem și discuții tehnice. Există comunicare cu Federația Rusă. Există mai multe situații legate de cetățenii noștri blocați în Federația Rusă, care nu pot traversa Ucraina și au nevoie de a sta pe teritoriul Federației Ruse. Noi avem nevoie să discutăm”, a concluzionat ministrul de externe de la Chișinău.

Pe de altă parte, așa mică și neajutorată cum se dă Republica Moldova, statul din stânga Prutului a impus pe teritoriul său stare de urgență timp de 60 de zile din cauza crizei ucrainene, chiar în momentul în care abuzivele restricții pandemice ar fi trebuit să fie ridicate, astfel încât și-a aruncat cetățenii dintr-o dictatură în alta.

https://www.activenews.ro/stiri/Maia-Sandu-se-autodemasca-Nu-vrea-sa-supere-muma-Rusie.-Ministrul-de-Externe-de-la-Chisinau-explica-de-ce-el-si-doamna-presedinta-nu-se-vor-alinia-sanctiunilor-europene-contra-Moscovei-desi-condamna-agresiunea-acesteia-din-Ucraina-173051