Deputaţii jurişti au aprobat cererea DNA de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul deputatului PNL Adrian Miuţescu

 

Membrii Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor au votat în unanimitate încuviinţarea percheziţiei în cazul liberalului Adrian Miuţescu. Raportul Comisiei Juridice urmează să fie votat în plenul Camerei Deputaţilor.

Comisia juridică din Camera Deputaţilor a votat, joi, cererea DNA de încuviinţare a percheziţiei informatice în cazul deputatului de Argeş, ales pe listele PNL, Adrian Miuţescu, acuzat de DNA pentru săvârşirea a opt infracţiuni de folosire a influenţei sau autorităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, anume folosirea influenţei pentru a facilita numiri politice în instituţii publice. Anunţul a fost făcut de deputatul USR Mihai Poliţeanu.

„De la ședința Comisiei juridice pentru încuviințarea percheziției informatice în cazul deputatului Miutescu lipsesc reprezentanții AUR și UDMR. Este, totuși, cvorum. Prezenți 21 din 27. (…) S-a votat in unanimitate incuviintarea perchezitiei”, a anunţat deputatul USR Mihai Poliţeanu, pe Facebook.

Procurorul șef al DNA a transmis procurorului general al PÎCCJ referatul și dosarul penal întocmite de procurorii din cadrul Serviciului teritorial Pitești, pentru a fi înaintate ministrului Justiției, astfel încât acesta să solicite Camerei Deputaților, în baza art. 72 din Constituția României, art. 23 alin. 1 si art. 24 din Legea 96/2006 republicată, privind Statutul deputaților și senatorilor, art. 222 alin. 1 și 2 din Regulamentul Camerei Deputaților,

„Procurorul șef al DNA a inițiat procedura necesară în vederea încuviințării, de către Camera Deputaților, a percheziției informatice în dosarul penal privind pe Miuțescu Gheorghe Adrian, în prezent deputat în Parlamentul României, suspect pentru săvârșirea a opt infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art. 13 din Legea 78/2000)”, a anunţat DNA într-un comunicat de presă.

Deputatul Adrian Miuțescu, lider al PNL Argeș, este urmărit penal de DNA pentru opt infracțiuni de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii de foloase necuvenite. În acelaşi dosar sunt cercetați și viceprimarul din Pitești Gelu Tofan, președinte al PNL Pitești, Cristian Mitrofan, vicepreședinte al PNL Argeș și un comisar de la Protecția Consumatorului Argeş.

Procurorii DNA susţin că în perioada aprilie – iulie 2021, Adrian Miuțescu, la instigarea suspectului Chiru Ovidiu, și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurg din funcția de președinte al Organizației Județene a partidului din care face parte, pe lângă conducerea Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorului, pentru a determina numirea celui din urmă, dar și a unei alte persoane în funcții de conducere la Comisariatul Județean pentru Protecția Consumatorului Argeș. Aceasta, în condițiile în care postul vizat de Chiru Ovidiu fusese ocupat prin concurs de o altă persoană.

În aceeași manieră, Adrian Miuțescu ar fi procedat pentru numirea unei persoane într-o funcție de conducere la Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Muntenia și de mutare a sediului Comisariatului Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Sud-Muntenia de la Ploiești la Pitești.

În perioada iulie-august 2021, suspectul Miuțescu Gheorghe Adrian și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurg din funcția menționată în mod direct pe lângă un înalt demnitar pentru menținerea/numirea în funcțiile de inspectori școlari și directori de școli a unor persoane agreate de partid, aceste influențe fiind exercitate și la conducerea Inspectoratului Școlar Județean Argeș.

Potrivit DNA, Adrian Miuţescu ar fi procedat similar, în cursul lunii februarie 2020, precum și în lunile aprilie și august 2021, pe lângă conducerea Companiei Naționale Poșta Română în scopul angajării unei persoane la această instituție, respectiv a numirii unei alte persoane într-o funcție de conducere la nivel județean.

În perioada iulie – august 2021, suspectul Tofan Gelu și Mitrofan Cristian și-ar fi folosit influența și autoritatea ce decurg din funcțiile ocupate in partid, pe lângă persoane din Inspectoratul Școlar Argeș, în scopul menținerii unei anumite persoane în funcția de inspector școlar sau în scopul numirii aceleiași persoane ca director la un liceu, prin eludarea procedurilor legale, precum și pentru numirea în funcția de directori de școli a unor persoane agreate de partid.

Vineri, 29 octombrie, DNA Pitești a făcut percheziții și ar fi ridicat acte din mai multe instituții. De la una strategică, așa cum e RATEN (Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară), sau de la Primăria Domnești. Mai mult, ofițerii judiciariști de la DNA i-au vizitat pe președintele PNL Argeș, deputatul Adrian Miuțescu, și pe viceprimarul liberal al Piteștiului, Gelu Tofan, cărora le-ar fi ridicat telefoanele mobile.

DNA a făcut DOSAR PENAL pentru modalitatea de ACHIZIȚIONARE a dozelor de VACCIN

 

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a înregistrat dosar penal pentru modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri anti-Covid, de la declanşarea pandemiei până în prezent.

La momentul actual nicio persoană, sau instituție politică nu este considerată suspect sau inculpat, iar urmărirea penală se face in rem.

„Pe rolul DNA a fost înregistrat un dosar penal având ca obiect modalitatea de achiziţionare a dozelor de vaccinuri anti-COVID19, de la declanşarea pandemiei până în prezent. Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă (“in rem”), respectiv abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, a precizat, marţi, DNA.

Potrivit DNA, în această etapă a dosarului penal nu se formulează acuzaţii împotriva unei/unor persoane, ci doar crează contextul legal care permite strângerea de probe necesare pentru a evalua dacă s-a produs ori dacă nu s-a produs vreo faptă penală, relatează news.ro.

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, a declarat în privința acestui subiect că  achiziția de vaccinuri anti-Covid-19 s-a desfășurat la fel  ca în restul statelor europene, după o procedură stabilită de Comisia Europeană.

„Am văzut și eu azi în spațiul public acest tip de informație, dar nu știu, nu am date suplimentare. Cert este că, din ceea ce eu știu, la nivelul tuturor țărilor europene achiziția se supune procedurii întocmită și elaborată de Comisia Europeana”, a afirmat Gheorghiță.

Nelu Iordache, condamnat la 11 ani și 9 luni de închisoare cu executare

 

Nelu Iordache, supranumit Rege al Asfaltului, pentru multele contracte avute cu statul în domeniul infrastructurii, a fost condamnat la 11 ani şi 9 luni de închisoare. Decizia instanței este definitivă.

După comunicarea deciziei, Nelu Iordache poate fi încarcerat. Surse judiciare au declarat că Nelu Iordache urmează să se predea la Secția 17 de poliție București.

Afaceristul fusese preluat sub escortă de pe Aeroportul Otopeni și pus sub control judiciar la finalul lunii iulie.

Omul de afaceri Nelu Iordache era suspect de trafic de influență și dare de mită, în acest nou dosar legat de achiziții publice.

El a fost săltat de pe aeroport de procurori chiar când voia să plece către Roma, Italia, acolo unde este stabilită familia lui, la finalul lunii iulie a acestui an. 

Omul de afaceri era anchetat în mai multe dosare de corupție. În unul din ele a fost condamnat la 12 ani şi 6 luni închisoare, însă decizia nu este definitivă. În acest dosar, a fost condamnat de Tribunalul București pentru evaziune fiscală şi delapidare, fiind acuzat că a înregistrat în contabilitatea companiei de transport aerian Blue Air achiziţii fictive de materiale publicitare. Prejudiciul creat statului se ridică la 2 milioane euro.

Pe de altă parte, în ianuarie 2020, Iordache a fost achitat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, într-un alt dosar de corupţie, legat de modernizarea Transalpina.

Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD, condamnat definitiv pentru că a furat subvenţiile de partid

 

Mircea Drăghici, fostul trezorier al Partidului Social Democrat, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, joi, cu acuzaţia că a folosit subvenţiile partidului să îşi cumpere casă.

Potrivit DNA, în perioada 15 februarie 2018 - 11 iunie 2018, Mircea Drăghici, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti aparţinând PSD, a utilizat suma de 380.000 euro provenită din subvenţia acordată partidului de către Autoritatea Electorală Permanentă pentru a-şi cumpăra un imobil în cartierul Pipera, oraşul Voluntari, judeţul Ilfov.

DNA: "Drăghici a utilizat 380.000 euro din subvenţia acordată partidului de AEP pentru a-şi cumpăra un imobil în cartierul Pipera"

Cu aceşti bani, Drăghici a acoperit parţial, în proporţie de peste 2/3, valoarea imobilului respectiv. Plata din subvenţii a sumei respective a fost disimulată prin încheierea unui contract de închiriere din care reieşea că banii respectivi ar fi plătiţi de partid drept chirie, iar nu pentru beneficiul trezorierului.

"În acest sens, în cursul lunii februarie 2018, în exercitarea funcţiei de trezorier, inculpatul, împreună cu o persoană din familie, a negociat şi a convenit să achiziţioneze, de la un vânzător, un imobil cu valoare de circulaţie de peste 500.000 euro, pe care să-l achite, în parte, cu sume de bani pe care le gestiona în calitate de trezorier, şi în parte, cu fonduri proprii.

În ziua de 15.02.2018, au fost încheiate două contracte: o promisiune de vânzare cumpărare între vânzătorul imobilului şi persoana din familia inculpatului pentru suma de 180.000 euro (plătită din fonduri proprii), dar şi un contract de închiriere între acelaşi vânzător şi formaţiunea politică (care practic îi asigura vânzătorului imobilului că va încasa diferenţa până la valoarea reală de peste 500.000 euro, din subvenţiile primite de partid).

Contractul de închiriere fusese încheiat pentru o perioadă de 10 ani (01.03.2018 - 01.03.2029), valoarea totală a chiriei de 380.000 euro urmând a fi achitată timp de 18 luni.

În realitate, spune DNA, întreaga contravaloare a contractului a fost achitată în avans, într-un interval de timp de 5 luni, din sume de bani provenite din subvenţia acordată formaţiunii politice în baza Legii nr. 334/2006, privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.

"După declanşarea controlului de către Autoritatea Electorală Permanentă cu privire la utilizarea subvenţiilor de formaţiunea politică în cadrul căreia inculpatul îndeplinea funcţia de trezorier, a fost reziliat contractul de închiriere, precum şi promisiunea de vânzare-cumpărare şi au fost restituite sumele de bani încasate cu titlu de chirie şi pentru achiziţionarea imobilului.

Într-un alt context, în aceeaşi calitate de trezorier al unui partid, având atribuţii de gestionare şi administrare a bunurilor şi fondurilor băneşti, inculpatul Drăghici Mircea Gheorghe ar fi dispus scoaterea din patrimoniul partidului a unui autoturism de lux (marca Mercedes Benz model GLE 350 Coupe) cu o valoare de 324.800 lei, fără încasarea contravalorii acestuia la momentul înstrăinării.

Concret, data de 10.07.2017, formaţiunea politică, prin trezorier, a cumpărat autoturismul anterior menţionat, iar după numai câteva zile, autoturismul ar fi fost vândut unei persoane din familia trezorierului, însă contravaloarea acestuia nu a fost încasată de partid la data înstrăinării bunului. Banii pentru autoturism au fost plătiţi abia la data de 23.08.2018", precizează DNA.

Prin decizia de joi, ÎCCJ a menţinut decizia din prima instanţă, cea din octombrie 2020.

Este dosarul în care Mircea Drăghici este acuzat de delapidare, după ce a folosit subvenţiile primite de PSD de la AEP pentru a-şi cumpăra un imobil.

În plus, magistrații au decis atunci și confiscarea sumei de 19.000 de euro de la Mircea Drăghici.

Liviu Dragnea, trimis în judecată de DNA în dosarul vizitei în SUA la instalarea lui Donald Trump

 

"În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 32/VIII/3 din 14 ianuarie 2021, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus trimiterea în judecată a inculpaților :

DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, aflat în stare de deținere, la data faptelor președinte al Camerei Deputaților și președinte al unui partid politic, în sarcina căruia s-au reținut infracțiunile de:

- trafic de influență (două fapte),

- folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite,

- persoană fizică, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență,

- două persoane fizice, oameni de afaceri, în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea de complicitate la cumpărare de influență,

DIMITRESCU GHEORGHE, la data faptei consilier parlamentar, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut în esență următoarea stare de fapt:

I. În perioada ianuarie 2017 - mai 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la unul dintre oamenii de afaceri, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, constând în:

- asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,

- asigurarea, cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri, a unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, (controlată de omul de afaceri român cu ajutorul celorlalți doi oameni de afaceri).

De asemenea, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu a mai acceptat de la același om de afaceri promisiunea unor foloase nepatrimoniale necuvenite constând în participarea, în perioada mai - iunie 2017, la două întâlniri (în final neconcretizate) cu înalți oficiali din SUA.

În acest context, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care respectivul le avea în România.

II. În perioada mai - octombrie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu și-ar fi folosit autoritatea și influența ce decurg din calitatea de președinte al unui partid politic față de inculpatul Dimitrescu Gheorghe, precum și față de alte două persoane, în scopul de a obține, în aceeași perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 USD (din care 45.000 de euro ar fi fost achitați de inculpatul Dimitrescu Gheorghe). Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani.

În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie - iulie 2017, inculpatul Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe primul în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat.

În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra mai multor bunuri imobile ce aparțin inculpatului Dragnea Nicolae-Liviu.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul București cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019", transmite DNA.

Falimentul Astra Asigurări. Toți inculpații au fost achitați

 

Miercuri a fost dispusă achitarea inculpaţilor din dosarul falimentării companiei Astra Asigurări de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 

Instanţa supremă a admis miercuri apelurile inculpaţilor din acest dosar, fiind anulate condamnările date în iulie 2019 de instanţa de fond - Curtea de Apel Bucureşti, informează Agerpres. 

Astfel, a fost achitată Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (actuala Autoritate de Supraveghere Financiară), care primise la instanţa de fond o pedeapsă de trei ani închisoare cu executare pentru abuz în serviciu. De asemenea, au fost achitaţi Tudor Baltă şi Constantin Buzoianu, foşti vicepreşedinţi ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, Dan Constantinescu, Daniela Popa, Corneliu-Silviu Moldoveanu, membri ai Consiliului. Aceştia aveau în primă instanţă pedepse de câte trei ani şi şase luni închisoare cu suspendare.

Au fost achitate alte trei inculpate: Anabella Ruse, director general al Direcţiei Generale Autorizări; Marinela Nemeş, director general al Direcţiei Generale Juridice, şi Carmen-Gabriela Ivan, director general al Direcţiei Generale Stabilitate Financiară şi Actuariat, toate din cadrul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.

Acțiunile civile, încă nesoluționate

Instanţa a lăsat nesoluţionate acţiunile civile înaintate de Societatea de Asigurare Reasigurare Astra SA şi Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară în contradictoriu cu inculpata Angela Toncescu. În cazul omului de afaceri Dan Adamescu, instanţa a dispus, încă de la fond, încetarea procesului penal ca urmare a decesului acestuia.

În decembrie 2016, DNA l-a trimis în judecată pe omul de afaceri Dan Adamescu, preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SC Asigurare Reasigurare Astra SA la data faptelor, în dosarul privind prejudicierea societăţii cu aproximativ 800 milioane lei. DNA susţinea că Adamescu a administrat, în perioada 2011 - 2013, în mod defectuos societatea Astra, în scopul obţinerii unor avantaje personale sau în favoarea grupului de firme afiliate.

Administrarea defectuoasă a constat, conform procurorilor, în utilizarea unor practici/metode ilegale pentru a cosmetiza situaţia financiară a societăţii, măsuri de natură să acopere activitatea infracţională, dar care, în subsidiar, au determinat şi alterarea gravă a mecanismelor de funcţionare a pieţei interne a asigurărilor.

Adamescu, favorizat din interiorul Astra Asigurări

Activitatea infracţională s-a desfăşurat şi în contextul în care anumite persoane din conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, au făcut demersuri pentru a-l favoriza pe Adamescu.

"În perioada 2011 - 2013, Adamescu, cu încălcarea unor dispoziţii din Codul fiscal şi a legislaţiei aplicabile pieţei asigurărilor şi reasigurărilor, a efectuat o serie de demersuri păguboase pentru societate, în sensul că a lipsit-o de lichidităţile necesare desfăşurării activităţii de asigurare; de asemenea, raportările distorsionate făcute i-au împiedicat pe reprezentanţii ASF să supravegheze activitatea Astra, astfel încât să asigure protecţia asiguraţilor şi să contribuie la menţinerea stabilităţii pieţei asigurărilor. Drept urmare, societatea Astra a intrat în procedura administrării speciale şi ulterior în faliment, paguba produsă patrimoniului acesteia fiind în sumă de 795.387.999 lei", se arată în comunicat.

Anchetatorii au reţinut că omul de afaceri a dispus acordarea de împrumuturi societăţilor afiliate, în sumă de aproximativ 106 milioane lei, fără a manifesta vreun interes în evaluarea riscului de credit şi fără să ia măsuri prudenţiale, astfel încât să fie protejate resursele financiare ale Astra.

Cesiune ilicită în timpul falimentului declarat

Procurorii mai susţin că el a dispus semnarea unui contract de cesiune prin care Astra, în calitate de cesionar, s-a obligat să plătească integral datoria unei firme către o bancă, în condiţiile în care aceasta era în procedură de faliment.

"De menţionat este faptul că firma respectivă făcea parte din grupul firmelor afiliate societăţii Astra. Datoria respectivă era de 1.594.564,89 euro şi 10.000 USD, la care se adăuga o dobândă anuală de 6%. În cadrul procedurii de faliment a firmei, Astra a încasat doar suma de 358.768 lei. Într-un alt context, în perioada iunie - iulie 2011, Adamescu (...) a folosit suma de 68.322.510 lei la achiziţionarea unor acţiuni, reprezentând 17% din capitalul social al Astra. Această sumă provenea chiar din lichidităţile societăţii de asigurare. Inculpatul a ascuns însă provenienţa banilor prin simularea unor contracte de împrumut acordate unei alte societăţi controlate de acesta (Medien Holding)", spunea DNA.

DNA menţiona că, în 21 iunie 2011, la cererea lui Adamescu, conducerea Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor a aprobat intenţia societăţii Epsilon Estate Provider SRL de a achiziţiona un pachet de acţiuni Astra SA, deşi aceasta nu îndeplinea condiţiile financiare pentru a deveni acţionar semnificativ la o societate de asigurări.

Firma nu îndeplinea condițiile

Procurorii au constatat că achiziţionarea pachetului de acţiuni a fost aprobată de inculpaţii Toncescu, Baltă şi Buzoianu, Constantinescu, Popa şi Moldoveanu, Ruse, Nemeş şi Ivan, deşi cunoşteau că firma nu îndeplinea condiţiile.

"Cum societatea de asigurare reasigurare Astra SA a fost lipsită de o parte din lichidităţile necesare desfăşurării activităţii de asigurare-reasigurare, Adamescu şi o altă persoană au transferat, în mod fictiv, riscurile de reasigurare către Panamerican Re (societate înfiinţată şi înregistrată într-un paradis fiscal în acest scop) şi, pe cale de consecinţă, au distorsionat raportarea poziţiei, a performanţei financiare şi a indicatorilor de prudenţialitate (marja de solvabilitate şi coeficientul de lichiditate). Astfel, s-a creat aparenţa de conformitate la regulile de prudenţialitate în vigoare, ceea ce a permis subscrierea în continuare de poliţe al căror risc nu era acoperit, nici din resurse proprii, nici prin programe adecvate de reasigurare", preciza sursa citată.

Acționari interpuși

DNA menţiona că Adamescu şi cealaltă persoană au obţinut un folos necuvenit, constând în preluarea pachetului de acţiuni de către un acţionar (pe care îl controlau) cu o situaţie financiară care nu îi permitea să îşi onoreze obligaţiile patrimoniale şi nici să asigure premisele pentru susţinerea activităţii Astra din surse proprii, în cazul în care situaţia financiară a acesteia se deteriora, fapt care s-a reflectat ulterior în dificultăţile financiare ale firmei.

"Dan Adamescu, la 14 august 2008, a solicitat şi obţinut de la CSA (actuala ASF), luarea în calculul a marjei de solvabilitate disponibile, ca rezerve nete ascunse provenite din evaluarea activelor deţinute la o altă societate de asigurare, a sumei de 118.342.090,30 lei, în vederea îmbunătăţirii artificiale a indicatorilor de prudenţialitate. În lipsa acesteia, s-ar fi impus capitalizarea reală a societăţii Astra pentru a nu se ajunge la intrarea în insolvenţă a acesteia", se mai arată în comunicat.

În acest sens, au reţinut anchetatorii, Angela Toncescu a emis o adresă prin care a acceptat solicitarea făcută de reprezentanţii Astra.

Laura Codruța Kovesi va fi ARESTATĂ

 

România poate fi zguduită de cea mai importantă arestare ! E anunțul pe care îl face un fost șef SRI.  Daniel Dragomir, fost șef Grupare Sectoare informativ-Operative în Direcţia Generală de Prevenire şi Combatere Terorism din SRI, anunță o iminentă încătușare a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Daniel Dragomir e acuzat de DNA că a luat mită peste 2 milioane de lei de la administratorul unor firme, pentru a interveni la funcţionari din Ministerul Finanţelor, ANAF şi Garda Financiară în vederea opririi unor controale sau pentru rambursări de TVA. El a fost și reținut, iar acum e trimis în judecată de DNA. Alături de el, va fi judecată, sub control judiciar, şi soţia sa, Marinela Zoica Dragomir, plutonier major în rezervă, fost subofiţer în cadrul Serviciului Român de Informaţii, pentru complicitate la trafic de influenţă şi celelalte fapte.

”Sefa DNA sa stea in banca ei...Sa nu mai tipe la un jurnalist...Sa nu mai minta in interviuri..ca la Europa FM. Sa astepte cuminte in banca domniei sale pana o sa i se puna bratarile pe care le merita cu prisosinta pe manutele ei mari. Ce e gros?Cand ii vom vedea pe acoperiti cum vin si isi cer banii.. ... Doamne fereste nu ma refer la Marele Moise.. PS. Sefa DNA e platita din banii mei de contribuabil care muncesc, ii platesc taxe sa isi ia salariu ( nu salar cum a invatat-o tata domniei sale care nu a trait din 'salar' ci din alte 'profituri' )...Deci sa nu mai cheme poporul... Sa se duca la munca... Are fisa de post.. Nu o platesc sa dea interviuri sa ne ameninte... Sa arate cat de agramata este... Cat de mincinoasa si nepregatita este.”, e mesajul lui Dragomir.