Iohannis, cel mai plin de gaze președinte european

 

Președintele Iohannis și ”guvernul său” sunt oamenii vorbelor goale și al intereselor străine de români și România. Iohannis umblă după cai euroatlantici pe pereți, în timp ce Europa realistă face contracte avantajoase cu Rusia.

Motto : România ar putea rezolva problema gazelor…

dezumflându-și președintele !

Președintele Klaus Iohannis a participat astăzi la o întâlnire în format videoconferință cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni.

Întâlnirea virtuală a avut ca scop pregătirea reuniunii informale a Consiliului European și a Summitului UE - Balcanii de Vest din perioada 5-6 octombrie 2021, de la Brdo, Slovenia, informează Președinția României.

O reuniune ale cărei sens și utilitate cad în derizoriu după informația transmisă săptămâna aceasta de Agenția Reuters, conform căreia UE nu mai garantează aderarea celor şase ţări din Balcanii de Vest.

Motivul ar fi temerea UE de ”reacţii politice adverse” ale unor state membre, mai ales a celor bogate din Nord, a Danemarcei, Franţei şi Ţărilor de Jos, care nu ar agrea repetarea ”aderării grăbite a României şi Bulgariei în 2007 şi a migraţiei slab gestionate a muncitorilor din Europa de Est în Marea Britanie, fapt care i-a întors pe mulţi britanici împotriva UE”, arată Reuters.

Agenția Reuters citează ”patru diplomaţi şi un document intern”. Imediat după apariția informației, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ținut să-l asigure pe președintele sârb Aleksandar Vucic de faptul că ea rămâne un avocat ale aderării Serbiei la UE. Pe de altă parte, pe teritoriul fostei Iugoslavii au apărut noi tensiuni și chiar mișcări de trupe.

În concluzie, pentru orice observator atent este clar că aderarea celor șase state… este fie de domeniul trecutului, fie ține de un viitor incert.

Deci reuniunea Consiliului pe această temă pare actualmente… fără sens. Un ”gaz”…

Aflăm încă că tot azi, în cadrul videoconferinței, Klaus Iohannis a solicitat ”discutarea la nivelul Consiliului European, cât mai curând posibil, a temei privind creșterea prețurilor la energie”, informează Președinția României.

”În acest context, Președintele Klaus Iohannis a subliniat necesitatea identificării unor soluții europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuției miniștrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creșterilor prețurilor la energie pentru cetățenii europeni”, arată sursa citată.

Este nevoie de un ”efort comun al tuturor statelor membre ale UE pentru identificarea acestor măsuri care să vizeze, în principal, protejarea populației afectate de creșterile de prețuri ale energiei, precum și a mediului economic”, a spus Iohannis.

Sincer, te întrebi dacă Iohannis este, vorba lui, total… ”ne precaut” ? Păi când vreodată statele bogate din Occident, cu economii puternice, vor achiesa la ”soluții comune” care să ajute populația României, una dintre cele mai sărace din UE ?!

Deja centrele de putere din UE au impus României soluția ”compensării” prețurilor, care cu o mână menține prețurile la o cotă cât de cât mai mică – dar cu cealaltă ia bani de la statul român, adică tot de la popor ! Dacă Iohannis voia să rezolve ceva, România ar fi impus plafonarea prețurilor – soluția care mai tăia din profitul multinaționalelor.

De Ordonanța 114, a ”lăcomiei”, își mai aduce aminte Iohannis ? Nu, desigur, pentru că era a ultimului guvern suveranist, cu Teodorovici, Dăncilă… iar în spatele lor ”penalul” Dragnea !

Și, NU, desigur că nu-și amintește, pentru că românul condus de Iohannis trebuie să satisfacă lăcomia centrelor de putere din Occident.

În plus, în materie de Energie, fiecare e pe „barba lui”! Așa cum spunea Donald Trump, energia nu este marfă, este strategie !

Exemplul cel mai bun îl avem la granița de vest - o țară suverană, Ungaria, care ia gaz mai ieftin din Rusia, în baza unui contract direct, reînnoit pe 15 ani !

A făcut Iohannis vreun demers în acest sens? NU, bineînțeles! Orban Viktor este omul faptelor concrete în slujba interesului național al maghiarilor – Klaus Iohannis și ”guvernul său” sunt oamenii vorbelor goale – și al intereselor străine de români și România.

Ambasadorul Kuzmin a lansat nu o dată apeluri la o colaborare serioasă, economică și energetică între România și Rusia.

”Compania rusă Gazprom respectă cu strictețe toate acordurile” în ceea ce ne privește Moscova, Kuzmin a subliniat că ”resursele energetice ale Rusiei pot oferi un impuls suplimentar Europei pentru o nouă rundă de creștere economică”.

”Rusia a fost și rămâne întotdeauna un furnizor de gaze fiabil și nu a dat niciodată niciun motiv de îndoială”, a spus Kuzmin… dar Iohannis NU l-a auzit!

Președintele Iohannis umblă după cai euroatlantici pe pereți, în timp ce Europa realistă face contracte cu Rusia!

”Prețurile la gaz în Europa au crescut pentru acei cumpărători care nu au semnat contracte pe termen lung cu Gazprom”, a declarat președintele Vladimir Putin, subliniind că ”multe țări europene au asemenea acorduri”.

Nu, România nu se află printre ele – pentru că liderii României reprezintă alte interese! Cum ar fi participarea la boicotarea finalizării gazoductului Nord Stream 2.

Vă mai amintiți de celebra discuție a Vioricăi Dăncilă cu Angela Merkel? Dacă nu, atunci uitați-vă la principala grijă a lui Aurescu – nu cumva Nord Stream 2 să fie folosit împotriva intereselor… Ucrainei!

”Este oportun să ne amintim de opoziția față de proiectele de export de gaze ale Rusiei spre Europa, din partea Statelor Unite - în 2014, sub presiunea Washingtonului, South Stream a fost oprit, iar lansarea Nord Stream 2, care trebuia să înceapă să funcționeze încă la începutul anului 2020, a fost amânată”, amintește ambasadorul Kuzmin.

Oare Klaus Iohannis și echipa sa nu se simt vizați? Și nu numai ei...

De fapt, România ar putea rezolva problema gazelor… dezumflându-l pe președintele Iohannis, cel mai plin de… pardon de expresie, bășini, cum zice românul fudulilor buni doar de vorbe goale.

Dragoș Dumitriu, jurnalist

IMPERIUL SECRET al UE

 

”Într-o vreme a schismelor care separă Vestul UE de noii membri din Est, ambele tabere au propriile rațiuni de a păstra marele secret economic al UE, și anume faptul că Vechea UE stăpânește noile țări membre ca pe niște feude”, scrie Matthew Olex-Szczytowski, bancher, istoric și consilier al mai multor premieri polonezi, într-un articol publicat de UnHerd.

”Împotriva logicii și justiției, 340 de milioane de vest europeni bogați îi sug pe cei 103 milioane de estici săraci. Elitele din Europa Centrala și de Est nu se revoltă, pentru că nu suportă să recunoască realitatea, iar mulți dintre membrii elitei din Est au fost cooptați de vestici sau au fost intimidați. Însă resentimentele nu pot să nu răbufnească. ”Nu suntem o colonie, nu suntem membri de  mâna a doua”, a transmis Comisiei Europene premierul Sloveniei. Până și Clotilde Armand, primărița franțuzoaică din București, a spus limpede că ”o mare parte din bogăția Europei se scurge din țările sărace către cele mai bogate”.

În Vest, cei care știu asta nu deschid gura, ci îi încurajează pe trâmbițașii lor din Est să spună că Vechea Europa menține Estul pe linia de plutire. ”Îi vedeți pe polonezii, pe cehii și ungurii aceia cicălitori?”, se plâng mereu eurocrații. ”Se îndepărtează de liberalism, însă își freacă palmele și se așteaptă să le dăm bani!”. Acest tip de gândire este strâmb din cel puțin două motive. Presupusa obrăznicie a Estului nici nu se compara cu păcatele Vestului (comparați doar ce face Ungaria cu LGBT cu ceea ce face Danemarca cu musulmanii săi). Ceea ce rupe Europa în două nu este o falie culturală (despre care se vorbește exagerat de mult), ci statutul de colonie al Europei Centrale și de Est.

Orice analiză trebuie începută prin a vedea ce s-a întâmplat cu cele 11 state care au aderat la UE în 2004. Europa Centrală și de Est era slăbită după căderea comunismului și a trebuit să-și deschidă granițele prea repede. Capitalul din Vechea Europă ar fi trebuit să compenseze pierderile. Însă, asa cum s-a întâmplat deseori în istorie, consecințele cele mai importante nu au fost bănuite. Odată ce au căzut frontierele s-a produs o hemoragie demografică și Vestul s-a îmbogățit cu 10 milioane de angajați veniți din aceste țări. Dintre aceștia, circa o treime aveau studii superioare și ei sunt cei care au contribuit la mare parte din creșterea economică a Vestului.

La Bruxelles nu este voie să vorbești despre acest uriaș transfer de bogăție. Nimeni nu îndrăznește să se laude că a pus mâna pe acești imigranți albi, creștini, bine pregătiți, extrem de ușor de integrat. Este limpede că, dacă ar face asta, ar fi numiți rasiști.

În Est, elitele tac de rușine pentru că au fost complice la o prăbușire demografica cum numai în vreme de război se poate întâmpla. Croația a pierdut un sfert din populație (un fost premier croat a îndrăznit să spună că acesta este un pericol existențial pentru țară). România, Bulgaria și țările baltice au pierdut o cincime din populație în acest fel. Polonia a pierdut o zecime din populație.

Dezastrul social care s-a produs a fost înspăimântător. Spitalele au fost părăsite de medici. Dintre primele zece tari UE la mortalitatea covid, opt sunt din Europa Centrală și de Est. Puteți fi siguri că lucrurile nu ar fi stat astfel, dacă doctorii ar fi rămas în țările lor. Acest dezastru demografic a năruit orice speranță că Estul ar putea ajunge din urma Europa de Vest. ”Europa de Est va îmbătrâni înainte de a se îmbogăți”, spunea Beata Javorcik, profesor la Oxford și economist-sef al BERD pentru Europa de Est.

O altă consecință neașteptată a fost remodelarea peisajului economic din Europa Centrală și de Est. La Berlin este interzis să vorbești despre asta. Companiile off-shore bogate au năvălit în aceste țări și au cumpărat cele mai importante firme. Într-adevăr, au salvat câteva mari companii falite (VW a făcut asta cu Skoda, în Cehia, iar Renault cu Dacia, în România). Însă lucrurile nu s-au oprit aici; companiile vestice s-au înstăpânit pe sectoarele cheie din industria și serviciile statelor estice.

În Polonia, străinii dețin jumătate din industrie și din retail, în special prin intermediul marilor companii. În Cehia și Polonia, companiile străine asigură jumătate din exporturi. În Ungaria, străinii asigura patru cincimi din exporturile țării. Acest lucru este fără precedent în țări cu o forță de muncă competentă. Până la urma, cehii erau mai prosperi decât elvețienii sau suedezii în 1938, iar polonezii și ungurii erau în fața Madridului, înainte de războiul civil din Spania.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică spune că prin plecarea forței de muncă din Est în Vest, Estul a donat nu mai puțin de 400 de miliarde de euro, bani care au fost investiți în educația acestor oameni. Asta depășește cu mult ceea ce Bruxellesul a oferit acestor state. Polonia a cheltuit 160 de miliarde pentru a-i educa pe cei 2,6 milioane de cetățeni care au plecat, însă a primit de la UE 138 de miliarde de euro.

Creșterea PIB-ului Vestului care se datorează muncii celor veniți din Est este și mai mare. Vechea UE a câștigat astfel o mie de miliarde de euro, până să  lovească pandemia. La aceasta se adaugă investițiile corporatiste. Acum, ele au ajuns la maturitate și aduc profituri și dividende, care iau calea Vestului. Aceste profituri care pleacă sunt mai mari decât transferurile anuale de la Bruxelles. În plus, fondurile europene sunt cheltuite în Est în special în proiecte de infrastructură, unde companiile vestice primesc majoritatea contractelor și obțin astfel patru cincimi din aceste fonduri europene.

Europa Centrală și de Est a devenit ”o uzină” pe lanțurile de producție occidentale – așa a numit-o Handelsblatt. Vechea UE sifonează de aici componente pe care le asamblează și apoi le exportă în China și în alte părți. Dintre statele care aprovizionează astfel Germania, Polonia depășește Franța, Italia și Spania. Europa Centrală și de Est a devenit o piață cheie și total captivă a Europei de Vest. Hegemonul german depinde de această piață. În 2020, Berlinul a exportat în ECE în valoare de 179 miliarde de euro, în timp ce exporturile germane în SUA au fost de 103 miliarde, în China de 96 de miliarde și in Rusia de doar 23 de miliarde de euro.

Economiile central și est-europene au crescut, într-adevăr, însă PIB-ul pe cap de locuitor ne amintește cât de multe provocări sunt mai departe. Polonia are jumătate din PIB-ul pe cap de locuitor față de media europeană. Cehia are două treimi. Apoi, trebuie amintit că polonezul produce doar 26% din cât produce un danez. Cehul produce o treime din ceea ce produce danezul. Bulgaria doar 14%, iar România 18% din ceea ce se produce în Danemarca pe cap de locuitor.

Oare Europa Centrala și de Est va ajunge vreodată din urmă Vestul? Perspectivele nu sunt deloc luminoase. Problemele demografice și galopul Chinei către autosuficiență sunt factori care împiedică dezvoltarea Estului Europei. Însă cheia este sistemul colonial. Pentru a ajunge la prosperitatea unei țări avansate, trebuie să ai aceeași productivitate. Iar Europa de Est trebuie să-și îmbunătățescă sectorul inovației. Statutul de dominion împiedică acest lucru.

Firmele străine sunt lideri în aceste țări. Ele obțin cele mai mari profituri, iar totul este trimis în Vest. Nimic nu garantează că profitul va fi reinvestit. Aceste firme străine își desfășoară activitatea de cercetare și dezvoltare în țările de origine din Vest și nimeni și nimic nu le obligă să facă schimb de informații și tehnologie. FMI a confirmat că aceste companii își obligă filialele din Europa de Est să cumpere tehnologii scumpe din Vest. În plus, filialele companiilor vestice nu au voie să lanseze propriile branduri.

În acest fel, Europa Centrală și de Est nu se poate baza decât pe firmele autohtone. Ele sunt însă mici și le este greu să inoveze. Ele se luptă cu birocrația de la Bruxelles și cu o mulțime de stratageme puse la cale împotriva lor. Spre exemplu, certificările europene pot spori cu o cincime prețul de export al unui produs. Apoi, licitațiile publice nu permit statelor estice să favorizeze companiile autohtone. Dacă guvernul vrea să dezvolte un anumit sector, regulile ajutorului de stat sunt draconice. La un moment dat, premierul polonez Mateusz Morawiecki a izbucnit: ”Bogata UE ne vinde VW și Renault. Însă când șoferii noștri de tir au intrat pe piețele lor, au apelat imediat la protecționism”.

La Bruxelles domnesc rețele vechi specializate în măsluirea jocurilor. ”La Bruxelles, toți se prefac surprinși când nu apare nicio companie estică la întâlnirile de stabilire a standardelor”, spune un oficial ceh. ”Asta este pură ipocrizie. Firmele noastre sunt prea mici și nu fac parte din rețelele băieților cu state vechi de la Bruxelles. De fiecare dată, regulile sunt stabilite de aceiași oameni, înainte să ajungem și noi la masă”.

Pentru că nu are mari grupuri industriale, Estul nu are acces la miliardele oferite de UE pentru proiectele high-tech. Vestul cheltuiește pentru proiecte spațiale, de apărare, de cercetare și dezvoltare. Deși are peste o cincime din populația UE, Europa Centrală și de Est a primit doar a 12-a parte din cele 65 de miliarde pentru cercetare și dezvoltare pe perioada 2014-2020. Pentru ca insulta să fie și mai mare, țări extra-UE, precum Norvegia, Israel și Elveția au primit mai mult.

Lucrurile se vor agrava pe măsură ce UE va investi tot mai mult în campionii industriali din Vest. Trebuie să ne așteptăm ca Vechea UE să pună mâna pe cea mai mare parte din cele 56 de miliarde de euro sub forma de granturi pentru recuperarea după pandemie. Estul a primit 13%, ceea ce este din nou discriminare.

Apoi intervine absurditatea emisiilor zero de carbon. Regiunea estică nu-și permite așa ceva. Cu toate astea, Bruxellesul va interzice sursele ieftine de energie. Competitivitatea Estului va fi din nou zdrobită, iar contribuabilii estici vor fi obligați să ofere subsidii companiilor vestice care produc turbine eoliene și alte tehnologii de acest soi.

Șansele ca firmele estice să poată concura la scară globală sunt infime. Între timp, străinii vor profita de orice ocazie pentru a mulge aceste țări prin companiile implantate aici, fără să le ofere acces la cea mai bună tehnologie. Europa Centrală și de Est va intra într-o capcană a venitului mediu, va fi blocată pentru totdeauna, în timp ce economiile anacronice ale Vechii UE se vor lupta să țină pasul cu China și SUA.

Crevasa economică din UE va conta pe mai departe. Ea este deja prea mare și vor apărea și mai multe resentimente, regiunea se va depopula și ar putea face implozie în orice moment. Pentru a reduce acest risc, Bruxellesul ar trebui să pună la cale un New Deal pentru imperiul său. Ar trebui să ajute afacerile din Est să se extindă.

Cât îi privește pe politicienii din Est, aceștia ar trebui să denunțe colonialismul și să obțină libertate de acțiune pentru firmele autohtone. Dacă nu se va produce o schimbare radicală, Vechea Europă ar trebui să se pregătească pentru noi forme de populism și alte consecințe ale ruperii în două a Europei.”

Călin Marchievici

https://www.cotidianul.ro/imperiul-secret-al-ue/

Ion Cristoiu și LOVITURA de STAT din decembrie 1989 - ”Un talmeș-balmeș bine regizat”

 

Cu certitudine, Ion Cristoiu a fost primul care a avansat ipoteza unei lovituri de stat. 

În februarie 1990, pentru primul număr al revistei Expres, mi-a dat un material mai lung care se numea „22 decembrie 1989- o după-amiază cu prea multe întrebări”. Cînd l-am citit mi-a căzut fața. Eu eram după întoarcerea în țară din turneul cu Victor Rădulescu pe la șantierele românești din Orientul Mijlociu. Încă mai trăiam sub impresia revoluției și a mîniei proletare împotriva dictatorului care avea „cîntar de aur“ pentru mîncarea cîinilor și „robinete de aur pe la băi”. Dintr-o dată, ca un ciomag în moalele capului, Ion Cristoiu punea sub semnul întrebării toată desfășurarea Revoluției. Toate întrebările sale din acest prim articol tipărit într-un tiraj de o jumătate de milion de exemplare a fost un prim cutremur important pentru idea de revoluție. Cine a avut nas sau doza de luciditate a înțeles repede și a dus mai departe întrebările lui Cristoiu.

A doua mare lovitură avea să vină de la traducerea și publicarea în revista Expres, tot în 500.000 de exemplare, a articolului scris de Radu Portocală și publicat în săptămînalul francez Le Point. L-am retipărit în 300.000 de exemplare după o săptămînă tot în Expres. Se smulgea din mîini pe la Universitate. Acestea au fost cele două materiale care au șubrezit definitiv ideea de revoluție din 1989. Ce a urmat n-a făcut decît să mai lămurească din întrebările și supozițiile de atunci. Unele persistă și astăzi, fiind marile secrete nedezlegate (sau bine păstrate) ale căderii lui Nicolae Ceaușescu.

În aceste zile, Ion Cristoiu a reunit în două volume intitulate „Decembrie 1989 - Un talmeș-balmeș bine regizat” (Editura Mediafax, 2021) toate articolele sale despre decembrie 1989. Volumele debutează cu un haz nebun. Cartea lui Ion Cristoiu se deschide cu umorul involuntar al articolelor din acele zile, cu poeme și cu pamflete anti-Ceaușescu, dar și cu înfierări și cu apeluri patetice ori cu prefacerile spectaculoase ale presei foste comuniste, chinuită să se transforme în „organe democratice”. Așa a apărut Scînteia Poporului din Scînteia, devenită mai apoi Adevărul, așa s-a născut Libertatea din Informația și Tineretul Liber din Scînteia tineretului.

Cu ironia și umorul de rigoare, Ion Cristoiu deschide subiectul decembrie 1989 cu aceste transformări de circ, așa ca la hopa Mitică. „Victoria Adevărului” și ”Stilul chemărist al României libere” reconstituie o parte caricaturală a „revoluției” și merită citite de toți cei care vor să înțeleagă trecerea de la presa de partid și de stat la presa cu pretenții democratice de mai apoi.

Vreme de trei decenii Ion Crstoiu s-a învîrtit în jurul subiectului decembrie 1989 de parcă ar fi vrut să scrie o monografie sau să își dea doctoratul în căderea comunismului și a lui Nicolae Ceaușescu. Cele două volume alcătuiesc o monografie caleidoscopică a evenimentelor. Mai rar, asemenea încăpățînare. Poate că numai Alex Mihai Stoenescu să se fi ținut de subiect cu o așa insistență! Misterul nedezlegat al mitingului din 21 decembrie 1989, diversiunile din stradă, jocul de șah al generalilor Stănculescu și Stefan Gușă, rolul lui Sergiu Nicolaescu, dedesubturi ale procesului de la Tîrgoviște, reacțiile, traseul și punctele de vedere ale lui Nicu Ceaușescu, toate sunt captivante. Inspirat, Cristoiu a preluat în Zig-Zag (unde a plecat după primele numere de la Expres) un interviu luat de doi ziariști de la ziarul Tribuna din Sibiu (Lucian Jiman și Rudolf Kmala) lui Nicu Ceaușescu. Acesta este, de altfel, și singurul interviu acordat de Nicu Ceaușescu presei din România. Ion Cristoiu l-a reprodus în Zig Zag stîrnind un mare scandal la vremea respectivă și îl reproduce și în volumul 1 din „Un talmeș-balmeș bine regizat”. Abia acum se poate vedea că Nicu Ceaușescu era un om destul de limpede la minte, că a înțeles corect căderea sistemului și că toată isteria propagandistică a acelor zile a generat o confuzie în jurul persoanjului.

Pe nesimțite, cele două volume ale lui Ion Cristoiu trec pe la toate personajele implicate în răsturnarea regimului Nicolae Ceaușescu, prin toate momentele cheie ale loviturii de stat, adună mărturisiri și documente și contribuie la o mai corectă cunoaștere a desfășurării „revoluției”.

Cred că în cele trei decenii de jurnalistică postdecembristă, Ion Cristoiu a pariat corect. Pe lîngă politică și evenimente de tot soiul, a revenit și s-a aplecat mereu asupra unor necunoscute din calendarul evenimentelor din decembrie 1989. Și, pic cu pic, a mai făcut puțină ordine și lumină, cu o întrebare după altă întrebare, cu mărturie după mărturie, el a construit un dosar monografic impresionant. Se citește ca un roman polițist, ca un dosar istoric sau ca o investigație jurnalistică de proporții, făcută de un veteran al presei (activ în două epoci) pe seama unui subiect care a contrariat, a atras și a rămas de referință în istoria României.

Cu această carte de istorie și jurnalistică, Ion Cristoiu s-a „lipit” ca o marcă de o scrisoare pe dosarul răsturnării lui Nicolae Ceaușescu.

CORNEL NISTORESCU

https://www.cotidianul.ro/ion-cristoiu-si-revolutia-din-decembrie-89/

Figurația la nivel înalt a președintelui Klaus Iohannis

 

Dacă și G4Media, pluton jurnalistic filoamerican și constant de dreapta, a ajuns să afirme în materialul principal criticile de mai jos înseamnă că președintele României are o problemă.

”Indolența președintelui Iohannis nu este vreo noutate, lipsa de implicare în mari probleme de stat a devenit deja proverbială la nivelul statului român. Manifestă interes scăzut când apar pe agendă chestiuni arzătoare, are oroare de marile dosare, de crize majore și de rezolvarea lor. În schimb, adoră pozele și în general orice acțiune de reprezentare în care implicarea se reduce la simpla sa prezență fotogenică” (Dan Tăpălagă)

Asta înseamnă că președintele României se golește progresiv de sens. Prestația sa se reduce la o simplă figurație. S-a prefăcut că este preocupat de situația din Afganistan și de retragerea forțelor românești și a cetățenilor de sprijin? A convocat un Consiliu Suprem de Apărare a Tării după ce majoritatea era evacuată. A întîrziat puțin în vacanță, s-a trezit tîrziu și a luat bicicleta ca să ajungă în Dealul Cotrocenilor. Adică a lălăit-o, zicîndu-și că oricum cei mari rezolvă situația. La ce să-și scurteze el vacanța sau să-și tulbure contemplațiile?

De ce nu a fost Iohannis în Ucraina?

O zi mai tîrziu, Klaus Iohannis a convocat și o discuție pe seama începerii școlii.

După discursul ce pare scris de secretară sau de șoferul său rezultă că întîlnirea de la Cotroceni pe seama începerii școlii nu a adus nimic nou. Nici măcar schimbarea datei. Este de bănuit că s-a desfășurat în genul:

–Bună ziua! Luați loc! Spuneți ce probleme sunt?

Și s-a încheiat cu un:

–No bine! Vă rog să vă mobilizați. Și mulțumesc! La revedere!

CSAT pentru anul viitor

Iată textul citit, altă probă de figurație prezidențială. A salutat miniștrii, a aflat, a ascultat, a zis la presă și „la revedere”. Situația dramatică a școlii românești și a educației a rămas mai în groapă și mai proastă decît înaintea anunțării falnicului program „România educată”, conceput de profesorul suplinitor de la Agnita. Este un alt fîs care trădează figurația la nivel înalt a președintelui Klaus Iohannis.

Citiți mai jos capodopera de gîndire a figurantului de la Cotroceni, urmată de acțiunea fermă a lecturii în fața camerelor de luat vederi:

”Am convocat astăzi o întâlnire de lucru cu ministrul Sănătății și cu ministrul Educației pentru a discuta măsurile care urmează să fie luate pe fondul unei noi creșteri a infectărilor cu coronavirus. Ne aflăm în valul patru al pandemiei de COVID-19 și am ținut să discut cu cei doi miniștri, pe de o parte despre gradul de pregătire a sistemului medical, iar, pe de altă parte, despre începerea noului an școlar.

Un lucru este cert: amploarea efectelor acestui val pandemic depinde direct de gradul de vaccinare a populației României. Chiar zilele trecute, experții din sănătate au făcut publice o serie de analize din care rezultă că persoanele nevaccinate constituie majoritatea covârșitoare a cazurilor de infectări cu SARS-CoV2 și de decese din cauza COVID înregistrate în ultima vreme în România.

Nu există niciun dubiu că vaccinarea este principala măsură de protecție împotriva îmbolnăvirii și agravării bolii.

România este într-o situație bună în ceea ce privește capacitatea de a asigura vaccinarea pentru toți cei care își doresc să se vaccineze. Experiența vaccinării este la fel în țara noastră ca în orice țară civilizată, și acest fapt reprezintă un exemplu de normalitate.

Virusul cu care ne confruntăm este departe de a fi ținut sub control, cu atât mai mult cu cât răspândirea lui este la nivel global și foarte multe țări sunt în imposibilitatea de a-și putea vaccina cetățenii. Aceste condiții explică și apariția noilor tulpini și doar vaccinarea reduce semnificativ riscul îmbolnăvirilor grave și al deceselor.

În ceea ce privește sistemul nostru de sănătate, doamna ministru al Sănătății mi-a prezentat care sunt măsurile gândite pentru a face față valului patru. Medicii sunt deja bine pregătiți și cu multă experiență.

Este evidentă nevoia de eficientizare a Direcțiilor de Sănătate Publică și aștept mai multă implicare din partea tuturor pentru creșterea capacității de testare, precum și pentru pregătirea sistemului medical de a prelua și pacienți non-COVID. Acești bolnavi trebuie să primească tratamentele de care au nevoie și să nu aibă de suferit pe fondul intensificării valului patru.

Din păcate, și școala va începe pentru al doilea an consecutiv sub spectrul pandemiei. Experiența anului trecut ne-a arătat că este deosebit de important ca procesul educațional să se desfășoare cât mai mult cu prezență fizică, desigur, în condiții de siguranță sanitară sporită, atât pentru elevi, cât și pentru profesori.

Accesul limitat la educație are efecte negative semnificative în primul rând pentru generațiile tinere, private de o dezvoltare normală atât în planul formării de competențe, cât și în cel al interacțiunii umane. Se poate ajunge chiar să aibă consecințe dramatice pe termen mediu și lung pentru viitorul nostru, al tuturor.

Din experiența primului an de pandemie a reieșit fără echivoc că învățământul online nu poate suplini integral forma clasică de învățământ, cu prezență fizică. Cel mult, poate funcționa ca soluție temporară, provizorie, atunci când situația epidemiologică este deosebit de gravă.

Rămâne, așadar, o prioritate zero obiectivul de a asigura o educație de calitate pentru cât mai mulți dintre elevi, deși criza sanitară nu s-a încheiat încă.

Este motivul pentru care școlile se vor deschide pe 13 septembrie și vor funcționa cu prezența fizică a tuturor preșcolarilor și elevilor, bineînțeles cu respectarea strictă a normelor de protecție – mască, distanțare, aerisirea sălilor de curs. Câtă vreme incidența din ultimele 14 zile a cazurilor din localitate rămâne sub pragul de 6 infectări la mia de locuitori, vom avea toți copiii în sălile de clasă. Dacă se depășește acest prag, școlile trec în online în respectiva localitate.

Față de anul trecut, avem însă la dispoziție un instrument esențial, care ne poate oferi garanția că grădinițele, școlile și universitățile vor funcționa normal.

Vaccinarea anti-COVID este singura soluție eficientă pentru a crește siguranța elevilor, studenților și a cadrelor didactice, pentru a ne asigura că revin în sălile de clasă într-un număr cât mai mare și pentru o perioadă cât mai lungă de timp.

Fac un apel către părinți, către personalul din învățământ, să arătăm că ne pasă cu adevărat de școală și de viitorul copiilor și să ne vaccinăm! În acest fel ne protejăm atât pe noi înșine, cât și pe cei mici, care nu au încă vârsta necesară pentru a se putea imuniza”.

A zis că vor face ceva? A zis că au discutat. Asta a zis, asta au făcut, cu asta ne alegem. Plus un apel către părinți, către profesori și către bunicii lui Mihai Viteazul!

Strategie secretă între frați?!

Și ca să ne dăm seama de marea figurație pe care o face președintele Iohannis, el a confirmat participarea la evenimentul din capitala Republicii Moldova. S-a anunțat la Chișinău ca să intre în poză, alături de alți trei președinți, adică să apară la aniversarea a 30 de ani de la declararea independenței. Față de care republica românească tot figurație face de cînd a venit la putere. Și, ca să ne fie clar că nu-i pasă, că figurația sa îi este suficientă, președintele a și întîrziat cîteva ore.

I s-a stricat avionul, nu s-a trezit, n-a găsit o bicicletă sau l-a ținut doamna prea mult la telefon!

Reuniunile de la Cotroceni sunt mici spectacole de figurație. Probabil că președintele se umflă în pene că stă singur pe scaunul cel mai înalt și această gîdilare de orgoliu îi este suficientă. Îi reconfirmă puterea și un superior ”La revedere”.

CORNEL NISTORESCU

https://www.cotidianul.ro/figuratie-la-nivel-inalt/