Se afișează postările cu eticheta EXTERNE-2. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta EXTERNE-2. Afișați toate postările

2.14.2021

Talibanii avertizează NATO

 


Talibanii au avertizat Alianţa Nord-Atlantică cu privire la pericolul ''unei prelungiri a ocupaţiei şi a războiului'' în Afganistan, în contextul în care NATO se pregăteşte să discute despre retragerea trupelor străine desfăşurate în ţara asiatică, relatează AFP.

Aliaţii SUA din cadrul NATO vor decide săptămâna viitoare dacă cei 10.000 de soldaţi ai lor desfăşuraţi în Afganistan se vor retrage odată cu forţele americane sau îşi vor continua angajamentul în misiunea de pregătire a forţelor afgane, Resolute Support.

Mesajul nostru în perspectiva reuniunii ministeriale a NATO este că prelungirea ocupaţiei şi a războiului nu este nici în interesul vostru, nici în cel al poporului vostru, nici în al nostru, au declarat talibanii într-un comunicat.

La începutul lui februarie, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut un apel către talibani să-şi respecte angajamentele, în special cu privire la reducerea violenţei şi la ruperea legăturilor cu grupările teroriste internaţionale.

În timpul mandatului preşedintelui Donald Trump, SUA au semnat cu mişcarea talibană, la finalul lui februarie 2020 la Doha, un acord care prevede retragerea graduală a tuturor forţelor NATO din Afganistan până în aprilie 2021. În schimb, talibanii s-au angajat să renunţe la violenţă şi să înceapă convorbiri de pace cu guvernul de la Kabul.

Planurile cu privire la ce se va întâmpla după aprilie vor fi analizate în reuniunea din 17-18 februarie a miniştrilor apărării din statele NATO. Talibanii au continuat totuşi să comită atacuri în diverse zone ale Afganistanului în pofida începerii, la jumătatea lunii septembrie la Doha, a tratativelor de pace cu guvernul afgan.

sursa:https://www.dcnews.ro/talibanii-avertizeaza-nato-se-asteapta-o-decizie-istorica-in-razboiul-din-afganistan_801715.html

Nicolas Maduro se vaccinează rusește. Venezuela a primit un prim lot de Sputnik V

 


Un prim lot din vaccinul rusesc anticoronavirus Sputnik V a sosit sâmbătă pe Aeroportul Internaţional din Maiquetia, care deserveşte Capitala Venezuelei, Caracas, la bordul unui avion care a decolat din Moscova al companiei de stat venezuelene Conviasa, transmite Agerpres, citând EFE.

Lotul face parte din contractul de 10 milioane de doze încheiat între Venezuela şi Rusia.

Avionul a aterizat pe pământ venezuelean în jurul orei locale 14:00 (18:00 GMT), potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat VTV.

După cum a declarat marţi preşedintele Nicolas Maduro, primul lot conţine 100.000 de doze din vaccinul rus.

sursa:https://www.dcnews.ro/maduro-se-vaccineaza-ruseste-venezuela-a-primit-un-prim-lot-de-sputnik-v_801744.html

Donald Trump a declarat sâmbătă că procesul de impeachment contra sa din Senat a fost o altă fază a "celei mai mari vânători de vrăjitoare din istoria ţării noastre", relatează Agerpres, care citează Reuters.

 


Trump a dat publicităţii un comunicat după ce Senatul l-a achitat în al doilea proces de impeachment contra sa din ultimele 12 luni, întrucât colegii săi republicani au votat împotriva condamnării sale pentru "instigare la insurecţie" înaintea evenimentelor de la 6 ianuarie, când susţinătorii săi au luat cu asalt Capitoliul.

Fostul preşedinte al SUA a promis că continue să apere "măreţia Americii".

"Mişcarea noastră magnifică, istorică şi patriotică, 'Make America Great Again' este doar la început", a precizat Trump în comunicatul său.

"În lunile care vor urma, voi avea multe lucruri de împărtăşit cu voi şi sunt nerăbdător să continui incredibila noastră aventură pentru măreţia Americii", a adăugat miliardarul republican, insinuând că nu se va retrage din viața politică.

Amintim că democraţii nu au reuşit să adune numărul necesar de voturi pentru a-l condamna pe Donald Trump în Senatul SUA în al doilea său proces de impeachment.

Votul a fost de 57 pentru condamnare şi 43 împotrivă, în condiţiile în care erau necesare două treimi din voturile din Senat, respectiv 67. Totuşi, şapte republicani au votat împotriva lui Trump în cadrul celui de al doilea proces de impeachment.

Fostul preşedintele Donald Trump era judecat în cel de-al doilea proces de impeachment contra sa pentru "incitare la insurecţie".

sursa:https://www.dcnews.ro/trump-a-prins-aripi-dupa-achitare-prima-reactie-dupa-procesul-istoric-suntem-doar-la-inceput_801741.html

2.13.2021

Cutremur devastator în Japonia - Tokyo, afectat ! Posibil un Tsunami

 


Un cutremur foarte puternic a lovit Coasta de Est a Japoniei – capitala Tokyo și zona centralei de la Fukushima au fost afectate.

Un cutremur foarte puternic, cu o magnitudine estimată la 7,1 grade pe scara Richter s-a produs în zona Coastei de Est a Japoniei.

Capitala Tokyo și zona problematicei centrale nucleare de la Fukushima au fost zguduite foarte puternic.

Cutremurul s-a produs la o adâncime de 54 de kilometri. Vor urma replici, cel mai probabil și peste 5 grade – și este foarte posibil un Tsunami.

sursa:https://ro.sputnik.md/International/20210213/33620745/Cutremur-foarte-puternic-in-Japonia-Tokyo-afectat.html

Iată că la unguri se poate ! Pentru Ungaria, anul pandemiei 2020 a fost unul record în ceea ce priveşte investiţiile în general şi investiţiile străine în particular, scrie ZF.

 


După cum a început, 2021 se anunţă un an la fel de promiţător. De ce sunt atrase companiile străine într-o ţară fără resurse naturale şi cu un guvern considerat ca având tendinţe iliberale ?

Când premierul landului german Renania de Nord-Westfalia a fost „încoronat“ ca următorul preşedinte al partidului CDU aflat acum la guvernare în Germania, susţinătorii premierului maghiar Viktor Orban s-au grăbit să arate cum companiile mari din landul politicianului neamţ Armin Laschet au investiţii uriaşe în Ungaria, scrie Balkan Insight. Şi când au subliniat cu nerăbdare că Laschet este aşteptat să continue politicile cancelarului Angela Merkel, ei nu s-au referit la politici promigraţie sau la promovarea drepturilor minorităţilor sexuale.

Mai degrabă, posibilul viitor cancelar va lăsa la o parte neînţelegerile cu Orban şi-i va strânge acestuia mâna în folosul profiturilor companiilor germane care fac afaceri în Ungaria. Germania este cel mai mare investitor străin din Ungaria, iar prospera industrie auto maghiară este cea mai evidentă dovadă a acestui lucru. Volkswagen, Daimler şi Opel au de mult timp fabrici în Ungaria, iar BMW îşi construieşte una acolo.

Secretarul de stat Levente Magyar a spus recent că aproape 100 de companii germane au investit circa 400 de milioane de euro în Ungaria în anul pandemiei, ajutate de programele de stimulare ale guvernului de la Budapesta, notează Hungary Today. În ultimii şapte ani, a continuat Magyar, firmele germane au făcut 134 de investiţii mari, cu o valoare combinată de 7 miliarde de euro. Camera de comerţ maghiaro-germană avea la sfârşitul anului trecut 926 de membri. Iar investiţiile nu s-au oprit în noiembrie.

Luna trecută, ministrul afacerilor externe şi comerţului Pèter Szijjártó a declarat că trei companii mari germane au decis să investească 11,1 milioane de euro în Ungaria. Guvernul de la Budapesta va contribui şi el cu echivalentul a un sfert din aceste sume, ajutând astfel la salvarea a 1.770 de locuri de muncă, scrie The Budapest Times. Aceste companii, Villeroy & Boch (ceramică), Mahle (piese auto) şi Beurer (electronice medicale) exportă o treime din ce produc în Ungaria. Separat, Szijjártó a anunţat după o călătorie de lucru la Paris că trei companii franceze vor investi în total 56,2 milioane de euro în Ungaria în următoarele luni.

Firmele, cărora ministrul nu le-a spus numele, au activităţi în serviciile de inginerie, industria auto şi îngrijirea sănătăţii. Franţa este al patrulea investitor ca mărime al Ungariei. Vin, de asemenea, cu bani, cu 33,5 milioane de euro, şi furnizori americani pentru sectorul auto. Este vorba despre BorgWarner şi Jabil, iar investiţiile lor vor proteja 5.300 de locuri de muncă şi vor crea alte 200. Noul val de investiţii străine vine după un an record în istoria ţării, cu

ISD-uri de 4,7 miliarde de euro. Când le-a dezvăluit ungurilor această sumă, ministrul Szijjártó le-a explicat că „forţa de muncă bine calificată, stabilitatea politică, condiţiile de finanţare, logistica şi infrastructura“ sunt factorii care atrag investiţiile.

El a insistat pe stabilitatea politică, care a permis guvernului să asigure cel mai scăzut impozit pe venit şi pe profit din Europa.

De asemenea, politicianul a scos în evidenţă faptul că investiţiile au venit mai degrabă din est decât din vest, ceea ce înseamnă că politica guvernului de „deschidere căre est“ este un succes. Ungaria ademeneşte investitorii cu cel mai mic impozit pe profit din Europa, de 9%, aminteşte bne IntelliNews.

De asemenea, guvernul aplică o schemă generoasă de subvenţii pentru companiile străine şi, în plus, a lansat un program dedicat businessului în general prin care finanţează până la jumătate din investiţii, contribuţia nedepăşind 800.000 de euro, dacă firmele nu efectuează disponibilizări. Până în noiembrie 2020, a explicat ministrul Szijjártó, în pandemie 904 companii s-au angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de euro în peste 30 de sectoare economice, protejând 55.000 de locuri de muncă.

Dintre aceste companii, 10 sunt din SUA şi implementează investiţii de 12 milioane euro.

Schemele de subvenţionare au încurajat companiile să cumpere utilaje noi, linii de producţie şi tehnologie de ultimă oră. Din noiembrie, companiile străine au anunţat noi investiţii. Astfel, Mercedes-Benz va cheltui 141 de milioane euro la fabrica de la KecskemÈt pentru a putea construi acolo maşini electrice.

Guvernul susţine investiţia cu un grant de 42,2 milioane euro. Continental va investi 71,2 milioane euro pentru a instala linii de producţie pentru electronice auto de ultimă generaţie la fabricile din Budapesta şi VeszprÈm. Guvernul ajută cu un grant de 21,4 milioane euro. Continental are şapte fabrici, o bază de logistică şi un centru de cercetare în Ungaria. Marii producători de maşini şi piese auto din Germania au făcut din Ungaria o verigă indispensabilă a industriei de profil germane şi europene, iar acest lucru a atras constelaţii întregi de furnizori.

Unul dintre aceştia, producătorul sud-coreean de baterii pentru maşini electrice SK Innovation, a anunţat luna trecută că vrea o a treia fabrică în Ungaria, o investiţie de un miliard de euro, cea mai mare de tipul greenfield din ţară, care va crea 2.500 de locuri de muncă. Uzinele maghiare sunt singurele pe care compania le are în Europa.

Szijjártó, prezent oriunde se anunţă o investiţie străină, a precizat că guvernul a aprobat deja proiecte de dezvoltare de infrastructură de transport şi electricitate mari care să deservească fabrica. El a mai explicat că 32 de companii mari sud-coreene au investit în Ungaria în ultimii şase ani. În această ţară îşi modernizează o uzină de baterii pentru maşini electrice un alt colos sud-coreean, Samsung, care în plină pandemie a anunţat extinderea proiectului cu o investiţie de până la 1,4 miliarde euro.

Fabrica ar putea fi cea mai mare din Europa de Est. Guvernul sprijină demersul cu subvenţii de 117 milioane euro. În 2019, Coreea de Sud a fost cel mai mare investitor străin al Ungariei.

sursa:https://www.cotidianul.ro/iata-ca-la-unguri-se-poate/

2.12.2021

Ochi pentru ochi : BBC, interzisă în China

 


În urmă cu o săptămână, Ofcom, instituția din Marea Britanie omoloagă Consiliului Național al Audiovizualului, a revocat licența de difuzare a televiziunii de stat chineze, CGTN (China Global Television Network). Reacția Beijingului a venit repede: pe 11 februarie a fost întreruptă difuzarea în China a BBC World News.

Administrația chineză a audiovizualului a precizat că reportajele BBC ”violează grav” reglementările din China, care obligă la prezentarea unor informații ”adevărate și echitabile”. Comunicatul arată că BBC a a adus atingere intereselor naționale ale Chinei și unității naționale.

Potrivit The Wall Street Journal, decizia Beijingului este înainte de toate una simbolică, pentru că posturile internaționale aveau oricum o acoperire limitată în China. Programele acestor televiziuni nu pot fi urmărite decât în hoteluri și în complexurile rezidențiale în care locuiesc străini. Chiar și acolo, ecranele se îngeresc când sunt difuzate emisiuni care vizează China.

Decizia Chinei este ”un nous semn al degradării relațiilor” bilaterale între Marea Britanie și ”unul dintre principalii parteneri comerciali”, scrie The Guardian. ”Legăturile erau deja slăbite din cauza impunerii unor noi legi chineze privind securitatea în Hong Kong, fostă colonie britanică, și din cauza represiunii împotriva majorității disidenților”, mai scrie The Guardian. Marea Britanie și China sunt la cuțite și în ce privește accesul companiei Huawei la construcția rețelei 5G în Marea Britanie. Guvernul Boris Johnson a decis, în 2020, să interzică participarea Huawei, din rațiuni de securitate.

Administrația chineză nu a precizat care sunt reportajele BBC care ar fi încălcat regulile din China. ”Au trecut însă luni de zile de când responsabilii și presa chineză se plâng de reportajele BBC despre Xinjiang, regiunea vestică a Chinei unde minoritatea musulmană este supusa represiunii și controalelor draconice”, scrie The New York Times.

Noile tensiuni ar putea complica viața jurnaliștilor britanici din China, mai scrie cotidianul american. Va fi mult mai greu de reînnoit viza chineză sau de obținut viză pentru a lucra acolo, o procedură care era deja foarte dificilă pentru mulți dintre ei, scrie The New York Times.

Decizia privind interzicerea BBC a venit la o săptămână după ce Marea Britanie a interzis difuzarea emisiunilor CGTN. S-a întâmplat după o serie de investigații care urmare a unor plângeri. Este vorba despre un fost angajat al consulatului britanic din Hong Kong care spune că a fost reținut și torturat de poliția chineză pentru a da informații despre protestatari. Un alt cetățean britanic spune că a fost reținut și forțat să facă mărturii false de către poliția chineză. Aceste mărturii obținute cu forța au fost difuzate de CGTN. De aici a început ancheta autorității audiovizuale din Marea Britanie. Concluzia a fost că Star China Ltd., compania care deține licența britanică pentru CGTN, nu are cu adevărat control asupra acestei televiziuni, care este, de fapt, controlată de Partidul Comunist Chinez. Această concluzie a investigației a dus la suspendarea licenței.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ochi-pentru-ochi-bbc-interzisa-in-china/

2.10.2021

Apărătorii lui Donald Trump au acuzat ”o instrumentalizare politică a procedurii de punere sub acuzare” care va DIVIZA Statele Unite

 


Senatul Statelor Unite a încheiat marţi prima zi a procesului de destituire a fostului preşedinte Donald Trump la sfârşitul unei şedinţe cu argumente emoţionale din partea democraţilor în favoarea continuării procesului şi a condamnării fostului lider de la Casa Albă, informează miercuri dpa.

Senatorii americani au votat cu 56 de voturi pentru şi 44 împotrivă pentru a continua procesul de destituire a fostului preşedinte. Şase republicani s-au alăturat democraţilor pentru a afirma constituţionalitatea unui proces de punere sub acuzare a unui preşedinte care nu mai este în funcţie. Senatul a suspendat şedinţa, procesul urmând să continue miercuri.

Şedinţa a început prin proiectarea unui film despre evenimentele din 6 ianuarie, care a inclus şi extrase din declaraţiile inflamatorii ale lui Donald Trump adresate susţinătorilor săi, precum şi scene cu violenţele produse cu prilejul asaltului asupra Capitoliului.

În cel de-al doilea proces de destituire a fostului preşedinte american Donald Trump, aleşii democraţi au susţinut că Senatul are dreptul de a pune sub acuzare un fost oficial pentru comiterea de ilegalităţi. Congresmanul democrat care conduce acuzarea, Jamie Raskin, a subliniat în intervenţia sa cu puternice accente emoţionale dimensiunea personală a evenimentelor din 6 ianuarie dorind să aducă aminte întregii Americii faptul că democraţia este o chestiune personală.

Apărătorii lui Donald Trump au acuzat 'o instrumentalizare politică a procedurii de punere sub acuzare' care va 'diviza' Statele Unite, potrivit pledoariei avocatului fostului preşedinte republican, David Schoen. De asemenea, ei au susţinut că motivaţia demersului taberei democrate este aceea de a-l împiedica pe Donald Trump să candideze din nou la funcţia de preşedinte al ţării.

Democraţii vor avea nevoie de votul a cel puţin 17 republicani care să li se alăture pentru a obţine majoritatea de două treimi necesară pentru a-l condamna pe Donald Trump, potrivit Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/senatul-sua-decizie-privind-procesul-de-impeachment-a-lui-donald-trump_800827.html

2.09.2021

Provocare militară la China acasă ! Franța se joacă cu focul

 


Urmând exemplul SUA, marina militară franceză a intrat într-o zonă revendicată de Beijing – și pentru care există tensiuni uriașe

Două nave ale marinei militare franceze, submarinul de atac nuclear Emeraude şi nava de sprijin Seine au navigat prin Marea Chinei de Sud, într-o o zonă (maritimă) pe care China o revendică.

”Această patrulă extraordinară tocmai a finalizat o trecere prin Marea Chinei de Sud”, a declarat pe Twitter ministrul Apărării francez, Florence Parly. 

Demnitarul francez consideră această incursiune îndepărtată ca ”o dovadă izbitoare a capacităţii marinei noastre naţionale de a naviga departe şi pe o perioadă îndelungată în legătură cu partenerii noştri strategici australieni, americani sau japonezi”.

Mai mult, Florence Parly a explicat pe un ton ironic și ofensiv de ce a avut loc misiunea militară:

”De ce o astfel de misiune? Pentru a ne îmbogăţi cunoştinţele despre această zonă şi pentru a afirma că dreptul internaţional este singura regulă valabilă, indiferent de marea pe care navigăm”, a transmis ministrul francez.

Într-o postare, ministrul francez prezintă cele două nave de război. ”Misiunea Marianne: din septembrie, un submarin de atac nuclear (SNA Émeraude) și o navă de sprijin (BSAM Seine) au navigat până la 15.000 km de coastele metropolitane din Oceanul Indian și Pacific”.

Beijingul revendică suveranitatea asupra zonei Mării Chinei de Sud, dar SUA și state cu foste colonii și interese în zonă – cum ar fi Franța – susțin libertatea de navigaţie.

În 2019, nave chineze au somat o fregată franceză, care naviga în Strâmtoarea Taiwan, să părăsească zona.

Între SUA și China există tensiuni în zonă, mai ales de când China a devenit o putere de prim rang ca forță militară maritimă, în zone controlate până acum de SUA. Iar din acest punct de vedere, în jurul Mării Chinei de Sud sunt cele mai mari tensiuni.

sursa:https://ro.sputnik.md/International/20210209/33545830/franta-provocare-china.html

Senatul începe procesul împotriva lui Trump

 


Avocaţii fostului preşedinte american Donald Trump au respins acuzaţiile privind instigarea la insurecţie, contestând şi constituţionalitatea procesului care urmează să înceapă marţi în Senatul SUA.

„Conducerea Partidului Democrat nu vrea să permită niciodată ca o «criză bună» să fie irosită, dar este incapabilă să înţeleagă că nu orice lucru poate fi atribuit de fiecare dată adversarilor politici, indiferent cât de mult vor să exploateze orice moment de incertitudine al poporului american. Este vorba de o încercare egoistă a liderilor democraţi din Camera Reprezentanţilor de a profita de pe urma sentimentelor de groază şi confuzie ale americanilor din întreg spectrul politic care au asistat la distrugerile provocate pe 6 ianuarie la Capitoliu de câteva sute de oameni”, afirmă avocaţii lui Donald Trump.

Avocaţii argumentează, conform agenţiei Reuters, că Donald Trump a vorbit „în sens figurat” când le-a cerut simpatizanţilor să „lupte” împotriva Congresului. „Din discurs lipsesc referiri ori încurajări în sensul insurecţiei, violenţelor, acţiunilor infracţionale sau violenţei fizice”, susţin avocaţii Bruce Castor, David Schoen şi Michael van der Veen.

Echipa apărării contestă constituţionalitatea procedurii inculpării în vederea demiterii, argumentând că în Constituţia SUA nu există prevederi privind „inculparea în vederea demiterii a unei persoane fizice care nu deţine funcţii oficiale”. Mandatul preşedintelui Donald Trump s-a încheiat pe 20 ianuarie.

Săptămâna trecută, avocaţii au argumentat că Senatul nu mai are jurisdicţie pentru judecarea acuzaţiilor formulate în cadrul procedurii demiterii preşedintelui, întrucât Donald Trump nu mai este preşedinte. „Prevederea constituţională necesită ca persoana să fie în funcţie, pentru a fi judecată în vederea demiterii”, susţin avocaţii.

În urmă cu două săptămâni, 45 dintre cei 50 de senatori republicani au cerut anularea procedurii, argumentând că mandatul preşedintelui Donald Trump s-a încheiat.

Mulţi experţi în drept constituţional cred că poate fi organizat un proces judiciar în Senat, în cadrul procedurii inculpării în vederea demiterii lansată de Camera Reprezentanţilor, chiar dacă un preşedinte şi-a încheiat mandatul, însă Constituţia SUA nu menţionează în mod specific acest lucru şi nicio instanţă judiciară nu a fost solicitată să se pronunţe asupra unui astfel de caz, notează agenţia Reuters. Donald Trump este primul preşedinte american vizat de două proceduri în vederea destituirii şi primul preşedinte care va fi judecat în Senat după expirarea mandatului.

Procesul Senatului SUA care îl vizează pe Donald Trump, inculpat pentru „instigare la insurecţie”, va începe marţi. Senatul va stabili prin majoritate de două-treimi dacă Donald Trump este sau nu vinovat. Sunt necesare voturile a 17 senatori republicani, alături de cele ale tuturor senatorilor democraţi, pentru eventuala condamnare a lui Donald Trump.

Camera Reprezentanţilor din SUA a aprobat inculparea lui Donald Trump pentru „instigare la insurecţie”, iar procedura continuă în Senat. Potrivit articolului de inculpare, „Donald Trump s-a implicat în delicte majore şi minore prin instigarea la acte de violenţă împotriva instituţiilor de guvernare din Statele Unite”. Preşedintele Donald Trump este acuzat că a pretins în mod repetat că a câştigat scrutinul prezidenţial şi a încurajat, prin discursul rostit pe 6 ianuarie în faţa simpatizanţilor adunaţi în zona Eclipse din centrul Washingtonului, acţiunile violente asupra Capitoliului, în timp ce Congresul valida victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial. „Preşedintele a periclitat în mod grav securitatea Statelor Unite şi a instituţiilor guvernamentale. A ameninţat integritatea sistemului democratic, a interferat asupra tranziţiei paşnice a puterii şi a pus în pericol o ramură coegală a sistemului de guvernare. Prin urmare, a trădat încrederea acordată în calitatea de preşedinte, afectând în mod evident poporul Statelor Unite. Prin acest comportament, Donald Trump a demonstrat că va rămâne o ameninţare pentru siguranţa naţională, pentru democraţie şi pentru Constituţie dacă i se va permite să rămână în funcţie; a acţionat într-o manieră incompatibilă în mod evident cu sistemul de autoguvernare şi cu statul de drept”, arată actul de inculpare, elaborat înainte de expirarea mandatului prezidenţial.

Donald Trump a afirmat că declaraţiile pe care le-a făcut înaintea violenţelor produse la Capitoliu au fost corecte. „Mi-a fost analizat discursul şi fiecare cuvânt din fiecare paragraf, fiecare propoziţie şi toată lumea crede că a fost total adecvat”, a declarat Donald Trump.

Pe 6 ianuarie, înaintea violenţelor care au vizat Congresul, Donald Trump a rostit un discurs în faţa simpatizanţilor, în centrul Washingtonului. „Vom merge la Capitoliu şi vom scanda în faţa bravilor noştri senatori şi congresmeni, iar spre unii probabil nu vom scanda prea mult. Pentru că ţara nu poate fi luată înapoi prin acţiuni slabe. Trebuie să arătăm putere şi să fim puternici. Trebuie să cerem Congresului să facă ceea ce trebuie şi să numere doar voturile electorilor reprezentaţi legal”, a afirmat Donald Trump în discursul din 6 ianuarie. Donald Trump nu a recunoscut victoria lui Joseph Biden în scrutinul prezidenţial, denunţând presupuse fraude electorale. Violenţele produse pe 6 ianuarie la Capitoliu s-au soldat cu cinci morţi şi zeci de răniţi.

sursa:https://www.cotidianul.ro/senatul-incepe-procesul-impotriva-lui-trump/

2.08.2021

Africa de Sud oprește vaccinările cu AstraZeneca

 


Autoritățile din Africa de Sud au anunțat că au decis să oprească imunizările cu AstraZeneca.

Potrivit jurnaliștilor de la Reuters, vaccinul nu oferă decât o protecție minimă împotriva cazurilor ușoare și medii de infectare cu tulpina sud-africană a virusului.

Ministrul Sănătății din Africa de Sud a spus că Guvernul așteaptă sfaturi de la specialiști după ce testele făcute la Universitatea Witwatersrand au arătat rezultate dezamăgitoare în ceea ce privește efectele vaccinului AstraZeneca.

Autoritățile din Africa de sud intenționau să folosească doze AstraZeneca pentru imunizarea angajaților din sănătate. Până la urmă, aceștia vor fi vaccinați cu vaccinuri Johnson & Johnson și Pfizer, susțin jurnaliștii de la Reuters.

sursa:https://www.cotidianul.ro/africa-de-sud-opreste-vaccinarile-cu-astrazeneca/

2.07.2021

Efectele Brexit. Exporturile britanice în Europa s-au prăbușit în 2021

 


Volumul exporturilor dinspre Regatul Unit spre Uniunea Europeană a scăzut în mod simțitor, cu 68% în ianuarie 2021 față de ianuarie 2020, în urma Brexit și a efectelor sale dezastruoase asupra comerțului dintre cele două părți.

Scăderea dramatică a fost raportată de Asociația de Transport Rutier din Regatul Unit care a realizat un studiu asupra transporturilor internaționale în prima lună a anului. Într-o scrisoare datată cu 1 februarie, directorul executiv al asociației, Richard Burnett, l-a informat pe Michael Gove, responsabilul de coordonarea Cabinetului britanic, că a avertizat cu privire la situația exporturilor însă a fost ignorat.

Specific, el spune că a avertizat că există o nevoie urgentă pentru suplimentarea cu personal la vamă în contextul creșterii masive a birocrației în lumea post-Brexit. Numărul actual al angajaților în acest domeniu reprezintă o cincime din necesar, spune el.

Exporturile spre UE nu mai sunt rentabile

Burnett mai spune că pe lângă prăbușirea exporturilor, în jur de 65-75% dintre vehiculele europene care au intrat în țară s-au întors goale pentru că nu existau bunuri pe care acestea să le ducă pe continent, din cauza întârzierilor produse de partea britanică, dar și pentru că unele companii au renunțat la exporturile spre Europa din cauza birocrației și costurilor impuse de Brexit. Micile firme care au prosperat când UK era parte a Uniunii, spun acum că exporturile pe continent nu mai au niciun viitor din cauza costurilor masive. 

„Este extrem de frustrant că miniștrii și guvernul refuză să asculte ce spun reprezentanții industriilor și experții”, a spus el.

Experții în comerț spun că motivul pentru scăderea abruptă a exporturilor este o combinație între efectele Brexit și ale pandemiei. Mulți se tem, însă, că ce-i mai rău nici măcar nu a venit încă – „Ce mă îngrijorează este că între aprilie și iulie am putea să ne confruntăm cu o furtună perfectă”, spune Shane Brennan, director executiv la Cold Chain Federation, o asociație a companiilor care transportă și depozitează congelate.

„Vom avea o economie care încearcă să iasă din lockdown în timp ce Regatul Unit impune un număr mare de controale de import asupra comercianților europeni, care ar putea să fie la fel de nepregătiți precum cei din Europa. În același timp, un lanț de livrare care este extrem de reticent în a oferi servicii către UK. Adevărata criză Brexit despre care am avertizat și pe care am prezis-o ar putea să își arate fața abia atunci”, a adăugat el, potrivit Deschide.md.

sursa:https://www.dcnews.ro/efectele-brexit-exporturile-britanice-in-europa-s-au-prabusit-in-2021-iar-expertii-avertizeaza-ca-ar-putea-fi-doar-varful-icebergului_800309.html

Timpul se termină pentru americani

 


Mohammad Javad Zarif, ministrul iranian de Externe, a cerut Washingtonului să acționeze rapid pentru a reveni la acordul nuclear din 2015, subliniind că legislația adoptată de parlament obligă guvernul să-și întărească poziția nucleară dacă sancțiunile SUA nu vor fi ușurate până pe 21 februarie. Totodată, ministrul de Externe s-a referit și la alegerile din Iran din iunie. Dacă va fi ales un președinte puternic, acest lucru ar putea periclita în continuare acordul.

"Timpul se termină pentru americani, atât din cauza proiectului de lege parlamentar, cât și a atmosferei electorale care va urma Anului Nou iranian", a spus Zarif într-un interviu pentru ziarul Hamshahri. Noul an al Iranului începe pe 21 martie. Parlamentul, dominat de persoanele puternice, a adoptat legislația care stabilea un termen de două luni pentru relaxarea sancțiunilor, precizează Reuters.

Administrația președintelui Joe Biden caută modalități de a restabili acordul nuclear pe care Iranul l-a semnat cu puterile mondiale, dar a fost abandonat în 2018 de fostul președinte Donald Trump, care a restabilit sancțiunile. Luna trecută, Iranul a reluat îmbogățirea uraniului la 20% - un nivel pe care l-a atins înainte de acord.

sursa:https://www.dcnews.ro/principalul-diplomat-iranian-ii-cere-lui-joe-biden-sa-revina-la-acordul-nuclear-timpul-se-termina-pentru-americani_800289.html

2.06.2021

Greta Thunberg este vizată de o anchetă a poliției din New Delhi, pentru „conspirație criminală”

 


Este un fapt rarisim ca ziare precum The New York Times, The Washington Post sau posturi precum BBC și CNN să critice liberalizarea prețurilor și privatizarea. Le promovează peste tot in lume, în lungi analize și interviuri. Ei bine, acum presa occidentală critică liberalizarea în India. Iar ONG-iștii se ocupă cu mobilizarea ”străzii”.

Greta Thunberg, militanta ecologistă ajunsă acum la vârsta majoratului, a vrut să-și spună opinia despre protestele agricultorilor indieni, însă a publicat din greșeală un ghid despre acțiunile pe care trebuie să le întreprindă militanții pentru a agita ”strada”. Pe 3 februarie, suedeza a încercat să se implice în protestele din India și a publicat un ghid care detalia o listă de ”mesaje sugerate” privind manifestațiile din India. Este vorba despre mesajele pe Twitter pe care activiștii trebuie să le posteze, să le redistribuie, inclusiv menționând numele celebrităților care i-au îndemnat pe indieni la proteste până în acest moment, amintind și de protestele prevăzute în fața ambasedelor Indiei din anumite țări, pentru ca ele să adune cât mai mulți participanți.

Cât o privește pe Greta Thunberg, nu este pentru prima dată când platformele sociale o „trădează”. În urmă cu o lună, un bug Facebook a făcut vizibil pentru scurt timp cine sunt adevărații autori ai mesajelor de pe această platformă. În cazul Gretei Thunberg, autorii celor mai multe mesaje postate în numele ei erau tatăl său, Svante Thunberg, și militantul ecologist Indian Adarsh Prathap (care a fost și membru în comisia pentru schimbări climatice a ONU). Acum, Greta Thunberg este vizată de o anchetă a poliției din New Delhi, pentru „conspirație criminală”, acuzată că face parte dintr-o conspirație împotriva puterii legitime din India.

Ghidul pentru incitare la proteste pe care l-a publicat accidental Thunberg a fost redactat de organizația ”Poetic Justice Foundation”, din Canada. Este o organizație care promovează o mișcare a indienilor sikh, care vor să creeze un stat separat în Punjab. Site-ul acestei fundații nu spune nicio vorbă despre sursele de finanțare sau despre programele pe care le desfășoară.

Thunberg susține protestele din India, deși legile împotriva cărora s-au revoltat fermierii indieni conțin masuri de protecție a mediului destul de importante.

Cât privește dubla măsură cu care este judecată liberalizarea, trebuie spus că legile agrare din India sunt promovate în același fel ca și liberalizările din Europa de Est: se arată că ele vor moderniza agricultura, vor proteja mediul, vor spori competiția și producția, vor crește calitatea. Oamenii se tem însă de una dintre măsurile majore – eliminarea piețelor de stat pentru comercializarea produselor agricole, o măsură care a salvat India de la foamete în anii 1960. Dacă legile intră în vigoare, vor apărea piețe nereglementate care vor concura cu cele existente, însă vor oferi condiții mult mai avantajoase pentru compărător și îl vor ruina pe micul fermier. Pe aceste piețe vor putea intra mari corporații, iar fermierii se tem că, în timp, vor ajunge la mila acestora din urmă.

Noua administrație Biden semnalează că îi va susține pe protestatari, deși reformele propuse de guvernul Indian sunt pe placul Statelor Unite. SUA au criticat guvernul Indiei pentru că a întrerupt serviciile de internet, încercând să pună capăt protestelor. Sunt mișcări care pot duce la ruperea punților dintre SUA și India, un aliat extrem de important, dacă Joe Biden va dori să continue politica lui Donald Trump pentru îndiguirea Chinei.

Se poate ca noua administrație SUA să fie deranjată de orientarea politica a premierului Narendra Modi. Modi este un politician naționalist, care a avut o relație foarte apropiată cu Donald Trump, care a „furat” puterea din mâinile partidului Congresul Național Indian (partid dominat de familia Gandhi), în 2014.  A câștigat un al doilea mandat mizând pe tensiunile cu Pakistanul (a anulat autonomia Kashmirului indian și a împărțit teritoriul cu pricina în două state), a introdus o lege care îi poate lăsa fără cetățenie pe indienii musulmani și s-a lansat într-o riscantă disputa de frontieră cu China, în Himalaya. Presa indiană proguvernamentală a criticat deja atitudinea administrației Biden și a comparat protestele din India cu cele care au dus la invadarea clădirii Capitoliului, la Washington, subliniind dubla măsură a guvernului SUA. Unii analiști speculează că în spatele susținerii paradoxale a unor proteste antiliberalizare se află o strategie de reducere a popularității lui Narendra Modi, pentru a impiedica realegerea sa. Până la urmă, Modi este primul premier din afara Congresului Național Indian care a avut două mandate. Cu siguranță, liderul opoziției, Rahul Gandhi, nu este străin de această strategie.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cum-se-mobilizeaza-strada/

2.05.2021

Americanii sunt dezamăgiți de tancurile lor

 


Pentagonul trage un semnal de alarmă: celebrele tancuri Abrams, principala forță de atac a armatei americane, nu sunt pregătite pentru un conflict armat cu Rusia.

S-a dovedit că ultima modificare a tancului Abrams nu este potrivită pentru operațiunile militare în Europa de Est. Ce problemă are acest vehicul – în materialul Sputnik.

Prea grele

M1 Abrams se află în serviciul Armatei SUA de peste 40 de ani. Din 1980, au fost produse peste zece mii de tancuri, iar aproximativ șase mii sunt încă în funcțiune. Tancurile "Abrams" au luptat în Irak, Afganistan, Yemen și și-au demonstrat eficacitatea în luptă – blindajul a fost suficient pentru a rezista focului mijloacelor anti-tanc ale inamicului, iar puterea armei a fost suficientă pentru a distruge cu încredere orice țintă.

Tancurile "Abrams" au fost modernizate de mai multe ori. Blindajul a fost întărit treptat, au fost introduse noi soluții și echipamentul de la bord a fost îmbunătățit. Cu toate acestea, tancul devenea vizibil mai greoi. Greutatea ultimei modificări M1A2 SEP V3, care este livrată armatei începând cu vara trecută, se apropie de 68 de tone, ceea ce este comparabil cu tancul greu german "Tiger-II" din cel de-al Doilea Război Mondial. Potrivit experților Pentagonului, acest lucru face exploatarea lui mai dificilă.

"Programul de modernizare a tancurilor Abrams M1A2 SEP V3 este discutabil", se spune într-un raport recent al Departamentului american de testare operațională și evaluare (Operational test and evaluation). "Creșterea semnificativă a greutății vehiculului reduce mobilitatea lui. Tancurile M1A2 SEP V3 nu rezistă podurilor tactice, nu pot fi transportate de vehiculele militare de reparație și evacuare și nici de vehiculele de transport grele ale armatei".

Problema gabaritelor

Toate acestea, potrivit analiștilor americani, limitează capacitățile tancurilor "Abrams" în Europa, în special pe flancul estic. Experții subliniază că podurile și drumurile locale nu sunt proiectate pentru astfel de vehicule grele. În cazul unui război pe scară largă cu Rusia, grupurile de luptă ale brigăzilor de tancuri vor trebui să parcurgă rapid spații vaste. Și anume logistica vehiculelor blindate poate deveni principalul obstacol pentru strategii Pentagonului.

Tancurile "Abrams" au acum o greutate inferioară doar față de tancul german Leopard 2A7 (68,5 tone). Astfel, este puțin probabil ca cele mai puternice două state ale Alianței Atlanticului de Nord din punct de vedere militar să poată desfășura acțiuni ofensive active în cazul unui război cu Rusia.

Planurile de consolidare a infrastructurii de transport în țările est-europene ale NATO au fost anunțate încă în 2017. Secretarul general al organizației, Jens Stoltenberg, a declarat că cerințele pentru drumuri și poduri trebuie revizuite.

Anterior, mass-media occidentală a raportat despre problemele apărute în urma desfășurării forțelor suplimentare. Deci, în timpul transferului vehiculelor blindate grele americane în Polonia, unele vehicule de luptă pur și simplu nu se încadrau în gări datorită gabaritelor. În orașul polonez Kowalewo Pomorskie, în apropiere spre platformă, mai multe tancuri au fost aproape distruse, după ce au fost prinse în suporturile structurii din beton armat.

În plus, ar putea exista dificultăți în timpul transferului tancurilor "Abrams" din Statele Unite. Cel mai capabil avion american de transport militar, C-5, poate lua la bord doar un singur tanc modernizat. Notăm că cerințele pentru greutatea vehiculelelor rusești sunt mult mai mari: cel mai nou T-90M cântărește doar 48 de tone, iar promițătorul T-14 "Armata" – în jur de 55 de tone.

A treia modificare

M1A2 SEP V3 a devenit mai greu datorită mai multor îmbunătățiri și corectări. Sistemul auxiliar de propulsie este acum acoperit de blindaje și se află în pupă – acest lucru a fost făcut pentru a crește protecția vehiculului împotriva focului mitralierelor de calibru mare la distanță scurtă, precum și a tunurilor automate de calibru mic.

Modificările tancului M1A2 SEP V3 au apărut după războiul din Irak. Ostilitățile au arătat că vehiculele blindate în zonele urbane sunt extrem de vulnerabile la bombardamentele de la etajele superioare ale clădirilor. Sunt foarte periculoase dispozitivele explozive improvizate instalate pe marginea drumului.

Prin urmare, a fost crescută semnificativ grosimea blindajului frontal, iar rezistența vehiculului la explozia minelor a fost îmbunătățită. Complexul israelian de protecție activă Trophy este capabil să doboare orice muniție subsonică care se apropie de vehicul. Dar greutatea tancului a crescut considerabil.

Versiunile anterioare nu erau dotate cu muniții HESH. Se considera că acestea vor fi înlocuite de obuzele cu patroane sau multi-țintă, dar practica nu a confirmat acest lucru. Ca rezultat, V3 a primit o nouă muniție M1147, echipată cu un detonabil programabil și folosită ca șrapnel, cu un proiectil perforant sau exploziv.

Experiența istorică

În decembrie, Ministerul Apărării al SUA a anunțat un contract de 4,62 miliarde de dolari cu concernul General Dynamics Land Systems pentru modernizarea tancurilor Abrams până la nivelul M1A2 SEP V3. Lucrările trebuie să fie finalizate până în 2028. Aparent, generalii nu sunt stânjeniți de avertismentele analiștilor de la Washington. Sau intenționează să rezolve problema excesului de greutate prin crearea unor vehicule speciale.

După cum se știe, drumurile rusești au încurcat nu o singură dată invadatorilor străini. În toamna anului 1941, noroiul și particularitățile infrastructurii rutiere sovietice au încetinit serios mișcarea tancurilor forțelor Wehrmacht către Moscova. Ulterior, comandanții lui Hitler au atribuit înfrângerile drumurilor impracticabile.

"Dimineața mergeam destul de repede, apoi începea din nou chinul rutier", își amintea chirurgul militar german Hans Killian în cartea sa "În umbra victoriilor". "Drumurile erau complet blocate și pline de noroi, încă și artileria a bombardat ruta ofensivă. Pâlniile obuzelor explodate, a căror adâncime nu era cunoscută nimănui, erau umplute până la refuz cu noroi murdar. Trebuia să mergi încet și să fii mereu în alertă pentru a nu zbura într-una".

Comandanții Pentagonului ar trebui să-și amintească despre experiența nereușită a războaielor agresive a cuceritorilor anteriori. Deși Uniunea Sovietică nu mai există, Rusia este în continuare cea mai mare țară din lume cu un climat imprevizibil.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20210205/33497895/Drumurile-Rusiei-le-ucid-Americanii-sunt-dezamgii-de-tancurile-lor.html

Rusia expulzează trei diplomați ai UE

 


Rusia a expulzat trei diplomați din Germania, Suedia și Polonia pentru că s-au alăturat protestelor de susținere a opozantului Alexei Navalnîi, care a fost închis la începutul săptămânii.

Conform BBC, Ministerul de Externe rus a spus că cei trei au luat parte la „demonstrații ilegale” pe 23 ianuarie. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe suedez a negat participarea diplomatului său la vreun protest. 

Expulzarea celor trei diplomați ai Uniunii Europene a fost anunțată vineri, la doar câteva ore după ce șeful diplomației europene, Josep Borrell, și omologul său rus, Serghei Lavrov s-au întâlnit.

sursa:https://www.dcnews.ro/rusia-expulzeaza-trei-diplomati-ai-ue-imediat-dupa-intalnirea-dintre-seful-diplomatiei-europene-joseph-borrell-si-omologul-sau-serghei-lavrov_800116.html

Donald Trump, decizie în procesul de punere sub acuzare din Senat

 


Avocaţii lui Donald Trump au respins joi o cerere formulată de democraţi pentru ca acesta să depună mărturie în procesul său de punere sub acuzare în Senat de săptămâna viitoare, calificând invitaţia drept o simplă încercare de a atrage atenţia opiniei publice, transmite Reuters.

Democraţii din Camera Reprezentanţilor îl acuză pe Donald Trump că a incitat la insurecţie atunci când şi-a îndemnat susţinătorii să lupte împotriva înfrângerii sale electorale înainte ca aceştia să ia cu asalt Capitoliul pe 6 ianuarie, atac în care şi-au pierdut viaţa cinci persoane, inclusiv un ofiţer de poliţie.

'Preşedintele nu va depune mărturie într-o procedură neconstituţională', a declarat consilierului lui Trump, Jason Miller, pentru Reuters. Într-o scrisoare deschisă, avocaţii fostului preşedinte republican, Bruce Castor şi David Schoen, au calificat cererea drept o 'manevră publicitară'.

În această săptămână, echipa de avocaţi a fostului preşedinte a respins acuzaţia de punere sub acuzare şi a susţinut că declaraţiile lui Trump, conform cărora înfrângerea sa la alegerile din 3 noiembrie a fost rezultatul unei fraude pe scară largă, sunt protejate de primul amendament al Constituţiei americane.

Congresmanul democrat Jamie Raskin, care coordonează acţiunea de impeachment din Camera Reprezentanţilor, i-a cerut joi fostului preşedinte american Donald Trump ''să depună mărturie sub jurământ'' cu privire la ''atitudinea sa din ziua de 6 ianuarie', când susţinători ai săi au atacat Capitoliul.

'Dacă refuzaţi această invitaţie, ne rezervăm absolut toate drepturile, inclusiv dreptul de a stabili la proces că refuzul de a depune mărturie susţine o concluzie defavorabilă puternică privind acţiunile (şi inacţiunea) dvs. de pe 6 ianuarie 2021', a scris Raskin. Pentru a susţine acuzaţia de condamnare a fostului preşedinte Trump este nevoie de votul unei majorităţi de două treimi în Senatul american, care are 100 de membri. Aceasta înseamnă că este nevoie ca 17 republicani să se alăture taberei celor 50 de senatori democraţi. Procesul de destituire a lui Donald Trump din Senat este programat să înceapă marţi, porivit Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/donald-trump-decizie-in-procesul-de-punere-sub-acuzare-din-senat_799985.html

Statele Unite pregătesc sancţiuni punctuale după lovitura de stat

 


Administraţia Joseph Biden pregăteşte sancţiuni punctuale ca reacţie la lovitura de stat din Myanmar, a declarat, joi după-amiază, Jake Sullivan, consilier prezidenţial pentru Securitate Naţională.

Administraţia de la Wasgington şi Congresul vor colabora pentru "o serie de sancţiuni ca reacţie la lovitura de stat" din Myanmar. "De asemenea, vom colabora cu aliaţii şi partenerii din lume", a afirmat Jake Sullivan, conform agenţiei Reuters.

"Analizăm posibilitatea unei noi ordonanţe executive şi ne gândim la sancţiuni punctuale specifice, care să vizeze persoane şi entităţi controlate de armată şi care îmbogăţesc armata", a subliniat Jake Sullivan, consilierul pentru Securitate Naţională al preşedintelui SUA, Joseph Biden.

Preşedintele american, Joseph Biden, a anunţat că va susţine "democraţia", avertizând că ar putea reinstitui gradual sancţiunile asupra Myanmarului. Liderul de la Casa Albă a cerut Armatei din Myanmar să cedeze puterea şi să elibereze liderii politici deţinuţi.

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite a exprimat "preocupare profundă" privind criza din Myanmar, cerând eliberarea imediată a deţinuţilor politici.

Armata din Myanmar a preluat cu forţa puterea, după arestarea consilierului de stat Aung San Suu Kyi, premier de facto, şi a preşedintelui Win Myint. Luni dimineaţă, Armata din Myanmar a anunţat preluarea puterii de către comandantul militar Min Aung Hlaing, denunţând "fraude electorale" în scrutinul parlamentar desfăşurat în noiembrie 2020. Militarii patrulează în capitala Myanmarului, Naypyidaw, şi în cel mai mare oraş al ţării, Yangon.

Formaţiunea susţinută de Armată, Partidul pentru Solidaritatea şi Dezvoltarea Uniunii (USDP, dreapta, naţionalism budhist), a înregistrat un rezultat slab în scrutinul parlamentar din noiembrie, câştigat de partidul Liga Naţională pentru Democraţie (NLD, centru-stânga, populist), condus de Aung San Suu Kyi. Lovitura de stat intervine în contextul în care noua legislatură urma să înceapă săptămâna aceasta, iar Parlamentul ar fi trebuit să valideze rezultatul scrutinului legislativ şi să aprobe noul guvern.

Aung San Suu Kyi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, a fost premier al Myanmarului din 2016.

sursa:https://www.dcnews.ro/myanmar-statele-unite-pregatesc-sanctiuni-punctuale-dupa-lovitura-de-stat_799987.html

2.03.2021

Reacție din Rusia la declarațiile Pentagonului despre un război nuclear cu Rusia

 


Senatorul rus Alexei Pușkov a comentat pe Twitter o declarație a amiralului american Charles Richard, în care admite posibilitatea unui conflict nuclear cu Rusia sau China.

Pușkov a cerut Pentagonului să se gândească la modul de prevenire a unui conflict nuclear și nu la modul în care Statele Unite „îl pot provoca folosind arme convenționale”.

În plus, Washingtonul, potrivit senatorului rus, încă nu înțelege ce este un război nuclear.

„Să privească măcar filme - spre exemplu „The Day After”. E nevoie de o alfabetizare nucleară”, a rezumat el.

Anterior, șeful Comandamentului strategic american, amiralul Charles Richard, a recunoscut posibilitatea unui război nuclear cu Rusia sau China. Anterior, de la prăbușirea Uniunii Sovietice, Pentagonul nu luase în considerare probabilitatea unei ciocniri militare directe cu o putere nucleară, a spus el. Acum, după cum a subliniat Richard, situația s-a schimbat.

Amiralul a mai menționat că o criză regională cu China sau Rusia ar putea ajunge la un conflict cu utilizarea armelor nucleare dacă aceste țări se simt amenințate de o înfrângere într-un conflict cu utilizarea armelor convenționale.

În timp ce Statele Unite s-au concentrat asupra luptei împotriva terorismului, Rusia și China, a spus el, au aruncat o provocare puternică normelor internaționale. Acest lucru, spune Richard, nu ar trebui să rămână fără răspuns.

sursa:https://ro.sputnik.md/International/20210203/33475576/Reactie-din-Rusia-la-declaratiile-Pentagonului-despre-un-razboi-nuclear-cu-Rusia.html

Vladimir Putin: libertatea de exprimare online trebuie apărată împotriva giganţilor social media

 


Președintele Rusiei a avertizat că giganții din sfera rețelelor de socializare iau decizii cu privire la ceea ce se publică și la ce să cenzureze în propriul lor interes, fără a ține cont de consecințele mai ample ale acțiunii lor.

Adresându-se marți câștigătorilor competiției „Profesorul anului” din Rusia, Vladimir Putin a spus că „aceste platforme sunt, desigur, în primul rând afaceri (…). Şi care este principalul interes al unei companii? Obținerea de profit”, a afirmat Putin.

„Nu le pasă dacă un conținut sau altul cauzează prejudicii unor persoane către care este îndreptat. La urma urmei, aceste companii moderne din domeniul IT încep să exercite un control tot mai mare asupra conștiinței oamenilor”, a subliniat președintele Rusiei, citat de RT. 

Putin a adăugat că uneori are loc restricționarea accesului la anumite tipuri de mesaje, spunând că „trebuie să ne gândim la asta și să reacționăm”. Dar, a avertizat preşedintele, „nu trebuie să luăm decizii care ar limita libertățile umane - libertatea de alegere și libertatea de exprimare”.

Comentariile sale vin la câteva săptămâni după ce fostul său omolog, fostul președinte american Donald Trump, s-a confruntat cu suspendări sau cu interzicerea conturilor sale pe site-urile de socializare, inclusiv Facebook, Twitter și Instagram. Măsurile giganţilor tehnologici americani de a restricționa postările lui Trump au venit în urma protestului de la clădirea Capitolului din Washington.

La acea vreme, oficialii ruși și-au exprimat îngrijorarea cu privire la precedentul creat de giganţii din Silicon Valley. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zakharova, a declarat că evenimentele au dus la „o «explozie nucleară» în spațiul cibernetic”: „A fost o lovitură la adresa valorilor democratice profesate de Occident”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Fondatorul rus al rețelei sociale VKontakte și al serviciului de mesagerie Telegram, Pavel Durov, a avertizat, de asemenea, că situația are consecințe potențiale asupra libertăţii de exprimare. „Duopolul Apple-Google” reprezintă o amenințare la adresa liberei exprimări, deoarece poate „restricționa total aplicațiile pe care le utilizați”. Comentariile sale păreau să facă referire la interzicerea aplicației Parler din magazinul iOS al Apple, după ce susţinătorii lui Trump au migrat în masă la acest serviciu.

sursa:https://ro.sputnik.md/Rusia/20210203/33479701/Putin-libertatea-de-exprimare-online-trebuie-aprata-impotriva-gigantilor-social-media.html

Doi români au jefuit casele vedetelor din Ibiza

 


Doi români au jefuit casele mai multor vedete din insula Ibiza. Printre cei prăduiți se află și cântărețul James Blunt.

Doi români au fost reținuți de polițiștii spanioli, fiind acuzați că au jefuit casele vedetelor din Ibiza. Valoarea obiectelor furate din locuințe este estimată la 300.000 de euro. 

În urma descinderii într-un depozit unde erau păstrate obiectele furate, forțele de ordine au descoperit de la zeci de sticle de vin de colecție la tablouri, statuete și alte obiecte de artă, conform Periodico de Ibiza.

Românii făceau parte din gruparea de spărgători care au jefuit și casa lui James Blunt din Santa Gertrudis, pe 14 ianuarie. Lui James Blunt, hoții i-au furat hainele de scenă, mai multe bijuterii de familie, un ceas și o baionetă din Al Doilea Război Mondial.

sursa:https://www.dcnews.ro/doi-romani-au-jefuit-casele-vedetelor-din-ibiza-printre-cei-pradati-se-afla-si-james-blunt_799614.html