Transnistria își mobilizează rezerviștii pentru 3 luni de exerciții militare, în timp ce blindate rusești forfotesc în apropierea Aeroportului din Tiraspol

 

Administrația separatistă de la Tiraspol mobilizează rezerviștii, sub pretextul unor exerciții militare în cadrul așa-ziselor „forțe de menținere a păcii” din Transnistria. În paralel, s-a raportat o creștere a prezenței trupelor ruse în zona aeroportului din Tiraspol, la numai 13 kilometri distanță de granița cu Ucraina. 

Potrivit unui comunicat difuzat de agenția oficială a regimului de la Tiraspol, citată de Valeriu Cațer de la Gazeta de Chișinău, bărbații în vârstă de până la 55 de ani, apți pentru serviciul militar, sunt „invitați” să participe de la 1 iunie la un exercițiu militar care va dura trei luni, fiind plătiți cu circa 150 de USD pe lună.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că în cadrul GOTR s-a făcut săptămâna aceasta un control al stării contingentului.

Toate acestea se întâmplă pe fundalul unor acțiuni militare ale Kremlinului la frontiera de est a Ucrainei, care suscită îngrijorări privitoare la un posibil nou război în regiunea Donbas din estul separatist. 

Washingtonul și-a anunțat disponibilitatea de a apăra Japonia cu arme nucleare

 

Statele Unite și-au reafirmat hotărârea de a apăra Japonia cu arme nucleare în temeiul Tratatului din 1960 privind cooperarea reciprocă și asigurările de securitate, potrivit unei declarații publicate de Casa Albă în urma discuțiilor dintre liderii celor două țări.

Documentul este baza legislativă pentru alianța dintre Japonia și Statele Unite. Acordul prevede, în special, utilizarea de către Washington a armelor de distrugere în masă.

Declarația subliniază, de asemenea, că președintele SUA Joe Biden și premierul japonez Yoshihide Suga pledează în favoarea păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwanului.

„Subliniem importanța păcii și stabilității în întreaga strâmtoare Taiwan, solicităm o soluționare pașnică a conflictelor din strâmtoare”, se spune în document.

Conform calculelor făcute de Agenția japoneză Kyodo, este pentru prima dată după 52 de ani când apare o menționare directă a Taiwanului într-o declarație comună a liderilor celor două țări. Ultima dată, o astfel de formulare a fost utilizată într-un document apărut în urma negocierilor dintre premierul japonez Eisaku Sato și președintele american Richard Nixon în 1969.

De asemenea, liderii celor două țări și-au exprimat îngrijorarea cu privire la situația drepturilor omului din Hong Kong și din regiunea autonomă Uygur din Xinjiang din China.

În plus, politicienii au confirmat că al cincilea articol din Tratatul privind cooperarea reciprocă și asigurările de securitate se aplică și în cazul insulelor Senkaku, pe care le revendică China.

Biden și Suga, printre altele, s-au opus „oricărei acțiuni unilaterale care vizează schimbarea statu-quo-ului în Marea Chinei de Est”. Ei s-au opus din nou pretențiilor și acțiunilor ilegale ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Potrivit liderilor celor două state, situația din Marea Chinei de Sud ar trebui reglementată în conformitate cu dreptul internațional, iar libertatea de navigație ar trebui garantată în cadrul convenției ONU existente.

În declarație, Biden și Suga și-au reafirmat angajamentul față de denuclearizarea completă a RPDC. Aceștia au solicitat Coreei de Nord să își îndeplinească obligațiile care decurg din rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU. Politicienii au atins și subiectul Myanmar. Biden și Suga au condamnat cu tărie violența comisă de militari și poliție în Myanmar împotriva civililor.

ALERTĂ la frontierele României - Rusia trimite nave de război în Marea Neagră

 

Pe fondul tensiunilor reînnoite din estul Ucrainei, Rusia a trimis 15 nave de război în Marea Neagră pentru manevre, relatează sâmbătă DPA, potrivit AGERPRES.

Ele au trecut sâmbătă prin Strâmtoarea Kerci din Peninsula Crimeea, a anunţat marina, potrivit agenţiei de presă Interfax.

Nu s-a anunţat iniţial cât vor dura exerciţiile.

Statele Unite au anulat anterior desfăşurarea a două nave de război către Marea Neagră în urma plângerilor Rusiei, potrivit unor surse turce.

Vineri, Ministerul Apărării rus a anunţat că anumite zone maritime din Crimeea vor fi închise mai multe luni din cauza manevrelor. Cu toate acestea, transportul maritim în strâmtoare nu este afectat, a declarat ministerul.

Uniunea Europeană, NATO şi Ucraina au criticat acţiunile Rusiei. Un înalt oficial al UE a vorbit despre o "evoluţie extrem de îngrijorătoare".

Preocuparea internaţională creşte cu privire la escaladarea conflictului în estul Ucrainei din cauza desfăşurării trupelor ruseşti nu departe de frontiera ucraineană.

Între timp, şeful operaţiunilor militare ale Ucrainei, Serghei Naiev, a indicat că nu se aşteaptă la un nou război.

"Nu vedem nicio pregătire de atac acolo", a declarat el vineri noapte pentru televiziunea ucraineană. "De fapt, au fost înfiinţate spitale de campanie". Toate unităţile sunt în tabere, în zone de tragere, a spus el. "În limbaj militar, vorbim despre o demonstraţie de forţă", a adăugat el.

Între timp, un diplomat ucrainean a fost arestat în oraşul rus Sankt Petersburg. El a obţinut documente clasificate, ceea ce nu este compatibil cu statutul de diplomat, a anunţat serviciul federal de securitate FSB, citat de DPA.

Consulul Ucrainei la Sankt Petersburg a fost reținut de FSB

 

Potrivit FSB, consulul ucrainean a fost reținut în flagrant la Sankt Petersburg, în timp ce primea informații cu caracter clasificat în timpul unei întâlniri cu un cetățean al Federației Ruse.

„Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse l-a reținut pe 16 aprilie 2021 în orașul Sankt Petersburg pe diplomatul ucrainean - consulul general al Ucrainei la Sankt Petersburg Alexandr Sosoniuk. El a fost reținut în flagrant în timpul unei întâlniri cu un cetățean rus, când primea informații cu caracter secret conținute în bazele de date ale forțelor de ordine și ale FSB din Rusia”, se menționează în mesajul Serviciului Federal de Securitate. 

FSB a adăugat că „această activitate este incompatibilă cu statutul de lucrător diplomatic și este în mod clar ostilă față de Federația Rusă”.

„Se vor lua măsuri împotriva diplomatului străin în conformitate cu normele dreptului internațional”, a fost raportat”, menționează FSB. 

DOCUMENTUL care aruncă în aer Balcanii : Comisia Europeană a REDESENAT FRONTIERELE

 

Preşedintele sloven Borut Pahor a dezminţit vineri orice intenţie de redesenare a frontierelor fostei Iugoslavii, la o zi după publicarea în presă a unui proiect atribuit prim-ministrului Janez Jansa şi care îndeamnă la o disoluţie a Bosniei, transmite AFP.

'Nu am avut şi nu am niciun fel de cunoştinţă despre acest document', a declarat Borut Pahor într-o conferinţă de presă la Ljubljana, potrivit agerpres.ro.

La Sarajevo, serviciul de presă al membrului musulman al preşedinţiei colegiale tripartite a Bosniei, Sefik Dzaferovic, a transmis că acesta a discutat prin telefon cu premierul sloven Janez Jansa.

'În cursul discuţiei (...) Janez Jansa l-a informat pe Sefik Dzaferovic că un document ce ar putea fi legat de guvernul sloven şi care ar preconiza o redesenare a frontierelor în Balcani sau o încălcare a integrităţii teritoriale a Bosniei nu există', menţionează comunicatul.

'Slovenia susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Bosniei-Herţegovina', a precizat Jansa, conform comunicatului de la Sarajevo.

'Documentul oficios', postat joi pe site-ul necenzurirano.si şi pe care Jansa l-ar fi înmânat în februarie preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, propune revizuirea decupajului fostei Iugoslavii, teritoriu sfâşiat de conflicte sângeroase în anii 1990.

'Resping ferm orice modificare de frontiere (în regiune), pentru că nu cred că aceasta s-ar putea realiza în mod paşnic', a declarat preşedintele sloven, cerându-i premierului Jansa să dea explicaţii publice.

Acesta nu a reacţionat deocamdată decât pe Twitter, menţionând că nu s-a întâlnit cu Michel recent, dar neformulând o dezminţire oficială.

'Slovenia caută cu seriozitate o soluţie pentru dezvoltarea regiunii şi o perspectivă europeană pentru ţările din Balcanii de Vest', scrie controversatul premier conservator, care doreşte să organizeze un summit referitor la această zonă în cursul viitoarei preşedinţii slovene a Consiliului UE, care va începe în iulie.

Pistele schiţate în document (care nu poartă nicio semnătură) sunt: unificarea Albaniei cu Kosovo, reducerea Bosniei la un mic stat majoritar musulman, în vreme ce entitatea sârbă bosniacă Republica Srpska s-ar alipi Serbiei, şi teritorii populate majoritar de croaţi Croaţiei.

Potrivit site-ului menţionat, Budapesta ar putea să fi fost implicată în elaborarea acestui proiect. Solicitat de AFP, guvernul ungar nu a oferit un răspuns.

În regiune, reacţiile au fost contrastante.

Această situaţie a provocat o 'destabilizare gravă şi îngrijorare în ţara noastră', a regretat Sefik Dzaferovic, într-o scrisoare către Charles Michel. 'Orice nouă tentativă de redesenare a frontierelor ar pune în pericol ţara noastră şi regiunea', a avertizat el.

În schimb, omologul său sârb şi actual preşedinte în exerciţiu, Milorad Dodik, care evocă cu regularitatea secesiunea entităţii sârbe bosniace Republica Srpska, a reamintit că 'ideea nu este nouă'. 'Trebuie, cu siguranţă, să fie pusă pe masa discuţiilor opţiunea unei dezmembrări paşnice a Bosniei', a spus el, opinând că aceasta 'nu poate funcţiona' în formatul actual.

Președintele Franţei Emmanuel Macron a abordat chestiunea redeschiderii școlilor şi a anumitor locuri, în special a celor culturale

 

Emmanuel Macron a declarat joi seara, într-o videoconferință cu aproximativ 15 primari, că intenționează în continuare să redeschidă muzeele și terasele de la jumătatea lunii mai, după care va avea loc o redeschidere treptată, în etape, „la fiecare trei săptămâni dacă totul merge bine”, au declarat pentru AFP mai mulți participanți la această videoconferință.

Macron a confirmat, de asemenea, că școlile se vor redeschide la datele programate (26 aprilie pentru școli și 3 mai pentru colegii și licee).

Preşedintele „a fost foarte ferm în ceea ce privește redeschiderea școlilor”, a declarat Marie-Claude Jarrot, primarul oraşului Montceau-les-Mines, din departamentul Saône-et-Loire.

Emmanuel Macron, care a reunit apoi 12 miniștri prin videoconferință, nu s-a angajat ferm cu privire la data de 15 mai pentru redeschiderea locurilor culturale, dar a repetat că „prioritatea sunt muzeele și terasele”, a declarat primarul, potrivit Sputnik France. 

Președintele Republicii a sugerat că aceste redeschideri ar putea fi „teritorializate” în funcție de situația sanitară din diferitele regiuni.

Pentru redeschiderea restaurantelor, care va avea loc într-o a doua etapă, nu s-a oferit însă o dată precisă. Președintele „s-a arătat convins de strategia sa, dar a arătat precauţie cu privire la relaxare”, a declarat primarul Morgan Berger al oraşului Cognac, departamentul Charente.

De asemenea, purtătorul de cuvânt al guvernului, Gabriel Attal, a confirmat, pentru Les Echos, că „anumite locuri culturale și anumite terase se vor redeschide la mijlocul lunii mai”. „Acesta este termenul la care lucrăm”, în speranța unei scăderi a presiunii asupra spitalelor „poate încă de săptămâna viitoare”, în contextul în care Franța a depășit joi 100.000 de morți.

În ceea ce privește școlile, „pentru unii, întoarcerea la clasă s-ar putea face în grupuri înjumătăţite”, cu mai multe teste în școlile din regiunile cele mai afectate de epidemie şi vor putea fi oferite acolo şi teste rapide care pot fi făcute fără asistenţă medicală, a adăugat Gabriel Attal.

BBC : ”în jocul lui Putin, Biden a CLIPIT primul”

 

Statele Unite au renunțat la trimiterea a două distrugătoare în Marea Neagră, așa cum notificaseră Turcia la începutul acestei luni. Anularea acestei decizii a fost anunțată de Ankara, iar apoi a fost confirmată de surse oficiale de la Washington. Agenția de presă turcă Anadolu notează că Ankara nu a primit o solicitare pentru reprogramarea trecerii navelor americane prin strâmtori.

Este interesant că decizia americană de a nu mai trimite navele în Marea Neagră vine după ce Kremlinul a amenințat că distrugătoarele americane ar trebui să stea departe de Crimeea, „pentru binele lor”, și imediat după ce președintele Joe Biden l-a sunat pe omologul rus Vladimir Putin, căruia i-a propus să aibă o întâlnire față în față, într-o țară terță, în ”următoarele luni”.

Trimiterea celor doua nave în Marea Neagra ar fi trebuit să demonstreze sprijinul american pentru regimul de la Kiev, care a tras un semnal de alarmă cum că Rusia masează trupe la frontieră, posibil în vederea unei invaziii, totul pe fondul escaladării conflictului din Donbas, unde nu mai este respectat armistițiul semnat în iulie 2020.

Se pare că administrația Biden a ales să nu mai transmită un „mesaj descurajator” pentru Rusia prin intermediul unor nave de razboi și să o facă prin sancțiunile anunțate pe 15 aprilie, printre care expulzarea a zece diplomati ruși și sancțiuni economice, motivate de atacuri cibernetice ale Rusiei și ingerințe electorale.

Dintre toate relatările zilei atrage atenția un articol critic la adresa administrației SUA publicat de BBC.

”Desfășurările militare au fost imposibil de ignorat: mii de militari ruși au fost mobilizați lângă granițele Ucrainei, iar navele americane care se îndreptau spre Marea Neagră au fost avertizate să nu se apropie de Crimeea, „pentru binele lor”. Pe măsură ce retorica ostilă și mișcările militare din jurul Ucrainei s-au intensificat, politicienii occidentali au început să se teamă de o invazie rusă în Ucraina și i-au cerut lui Putin să ”dezescaladeze”.

Rusia a refuzat: ministrul rus al Apărării a insistat că mișcările de trupe sunt o reacție la un exercițiile NATO „amenințătoare” din Europa. Apoi, Putin a fost căutat la telefon de la Casa Albă”.

BBC notează că Rusia are avantaj, câtă vreme summitul SUA-Rusia a fost propus de Joe Biden, nu de Vladimir Putin.

”Biden a clipit primul în acest joc al lui Putin”, spune pentru BBC ziaristul Konstantin EggertBBC, fost șef al BBC Moscova. ”Biden i-a propus lui Putin o întâlnire la câteva săptămâni după ce l-a numit „criminal”, notează BBC. ”Noua mișcare a lui Biden este acum subiect de dezbatere – prevenirea unui dezastru sau o concesie eronată. Însă câtă vreme urmează un summit, riscul unei acțiuni militare ruse se reduce cu siguranță”, scrie BBC. ”Dacă Putin ar recurge la o acțiune militara ar da dovadă de comportament nedemn de un om de stat, ar fi o palmă pe obrazul lui Biden. Cert este însă că Biden este cel care a sugerat întâlnirea, iar asta îi da lui Putin un avantaj”, spune Eggert, citat de BBC.

Având însă în vedere sancțiunile anunțate de SUA în cursul zile de 15 aprilie, expulzarea unor diplomați de la ambasada rusă la Washington și sancțiuni împotriva oficialilor și entităților ”implicate în ocuparea regiunii ucrainene Crimeea și în abuzuri împotriva drepturilor omului”, probabilitatea unui summit Putin-Biden în viitorul apropiat se reduce.

Rusia reacționează : Ambasadorul american a fost chemat la ordine de Moscova

 

Riposta Rusiei la sancţiunile impuse de Statele Unite este "inevitabilă", a comunicat, joi după-amiază, Administraţia Vladimir Putin, care l-a convocat pentru o "discuţie dură" pe ambasadorul american la Moscova, John Sullivan.

"Sancţiunile nu reflectă interesele cetăţenilor naţiunilor care sunt principalele puteri nucleare şi care poartă responsabilitatea destinului întregii lumi", a declarat Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, conform agenţiei RIA Novosti.

"Un astel de comportament agresiv va primi, fără dubiu, o ripostă determinată, reacţia la sancţiuni este inevitabilă. Washingtonul trebuie să conştientizeze că vor exista efecte ale degradării relaţiilor bilaterale. Statele Unite poartă întreaga responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă", a subliniat Maria Zaharova.

Ministerul rus de Externe l-a convocat pe ambasadorul SUA în Rusia, John Sullivan, pentru o "discuţie dură".

Guvernul american a anunţat joi o serie de sancţiuni financiare împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, drept răspuns la o serie de atacuri cibernetice şi la ingerinţe în alegerile prezidenţiale din 2020, acţiuni atribuite Moscovei, relatează AFP şi dpa.

Preşedintele SUA a semnat un decret care va permite pedepsirea din nou a Rusiei, de manieră să producă "consecinţe strategice şi economice (...) dacă ea continuă sau favorizează o escaladare a acţiunilor sale de destabilizare internaţională", a avertizat Casa Albă într-un comunicat.

În cadrul acestui decret, Trezoreria americană le-a interzis instituţiilor financiare americane să cumpere direct datorie emisă de Rusia după data de 14 iunie.

De asemenea, sunt sancţionate şase societăţi tehnologice ruse acuzate de susţinerea activităţilor cibernetice ale serviciilor de informaţii de la Moscova.

Este vorba despre o ripostă la giganticul atac cibernetic din 2020 care a utilizat drept vector SolarWinds, un editor american de software căruia i-a fost piratat un produs pentru introducerea unei vulnerabilităţi la utilizatorii săi, printre care mai multe agenţii federale americane. Administraţia Biden acuză acum oficial Rusia că este responsabilă de acest atac, după cum a lăsat deja să se înţeleagă.

În plus, Departamentul Trezoreriei sancţionează 32 de entităţi şi persoane acuzate că au încercat, în numele guvernului rus, "să influenţeze alegerile prezidenţiale din 2020 din SUA", potrivit Casei Albe.

De asemenea, în parteneriat cu Uniunea Europeană, Canada, Regatul Unit şi Australia, guvernul american impune sancţiuni împotriva a opt persoane şi entităţi "asociate ocupării şi represiunii de durată în Crimeea".

În ceea ce priveşte acuzaţiile privind prime oferite de Rusia talibanilor pentru a-i ataca pe soldaţii americani sau străini în Afganistan, Casa Albă rămâne pentru moment vagă, afirmând că această afacere este "gestionată prin canale diplomatice, militare şi de informaţii".

Biden, Merkel şi NATO îi cer lui Putin să reducă numărul trupelor

 

Preşedintele american Joe Biden şi cancelarul german Angela Merkel au convenit miercuri într-un interviu telefonic să solicite Rusiei să reducă numărul trupelor sale desfăşurate la graniţa cu Ucraina, pe măsură ce situaţia de pe teren se tensionează, informează AFP şi Reuters.

Moscova a masat zeci de mii de soldaţi la graniţa cu fosta republică sovietică care aspiră să adere la NATO, în contextul în care, de la începutul anului, violenţele au fost reluate în conflictul din estul Ucrainei dintre forţele de la Kiev şi separatiştii pro-ruşi.

La Washington, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarat că preşedintele Joe Biden a vorbit marţi cu omologul rus Vladimir Putin pentru a sublinia consecinţele activităţilor Rusiei şi căruia i-a propus un summit într-o ţară terţă în viitorul apropiat.

Două nave de război americane urmează să sosească în Marea Neagră la sfârşitul acestei săptămâni. În cursul dimineţii de miercuri, ministrul german al apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, a acuzat Rusia de provocări în dosarul ucrainean, indicând totodată că acest dosar este urmărit 'cu îngrijorare'.

'Vom face totul pentru a ne asigura că lucrurile nu degenerează', a adăugat ea, salutând Kievul pentru reacţie sa măsurată până în prezent. Miniştrii apărării din statele membre NATO au abordat subiectul tensiunilor cu Rusia în dosarul ucrainean în cadrul unei întâlniri prin videoconferinţă cu şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, aflat în vizită la sediul Alianţei din Bruxelles.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a cerut Rusiei să îşi retragă trupele din apropierea graniţei cu Ucraina. 'Aliaţii (NATO) susţin pe deplin suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei', a declarat Stoltenberg după discuţiile cu miniştrii de externe şi ai apărării din statele membre NATO. 'Facem apel la Rusia să dezescaladeze imediat, să stopeze tiparul provocărilor agresive şi să îşi respecte angajamentele internaţionale', a adăugat Stoltenberg.

Rusia a transferat două armate şi trei unităţi aeropurtate la granița de vest, ca reacţie la activităţile ameninţătoare ale NATO

 

Rusia a anunţat marţi transferul a două armate şi trei unităţi aeropurtate la frontiera de vest a Federaţiei pentru efectuarea unor ”exerciţii”, ca reacţie la activităţile ”ameninţătoare” ale NATO, relatează agenţiile de presă EFE şi AFP, în timp ce Kievul acuză Moscova de comasări de trupe la frontiera ruso-ucraineană, scrie Agerpres.ro.

”Ca răspuns la activităţile militare ale Alianţei care ameninţă Rusia, noi am luat măsuri adecvate”, a declarat ministrul rus al apărării Serghei Şoigu, în cadrul unei reuniuni la Severomorsk, în regiunea Murmansk, pe coasta Mării Barents, potrivit agenţiei de presă Interfax.

În decurs de trei săptămâni, în cadrul unor exerciţii surpriză pentru unităţile din districtele militare Vest şi Sud, 'două armate şi trei unităţi aeropurtate au fost desfăşurate în zonele de antrenament şi de luptă la frontiera occidentală a Federaţiei Ruse', a declarat Şoigu la Severomorsk, unde se află baza Flotei ruse a Nordului.

Generalul Şoigu nu a precizat locul exact de desfăşurare a acestor trupe, nici numărul lor exact, dar a apreciat că aceste forţe au arătat 'pregătirea şi capacitatea lor de a asigura securitatea militară a ţării'.

Ucraina a alertat comunitatea internaţională în ultimele săptămâni cu privire la creşterea prezenţei militare ruse în apropiere de frontiera sa şi în Crimeea anexată, pe lângă intensificarea încălcării armistiţiului în Donbas, unde din 2014 forţe proguvernamentale se confruntă cu rebeli separatişti proruşi, sprijiniţi de Moscova.

Kievul a estimat, potrivit biroului de presă al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la aproximativ 80.000 numărul de militari ruşi la frontiera de est a Ucrainei şi în Crimeea, în timp ce şeful Statului Major general, Ruslan Homceak, a declarat pentru CNN că Rusia a mobilizat 50.000 de militari.

Rusia susţine, în schimb, că poate să-şi transfere trupele şi echipamentele militare pe teritoriul său atunci când doreşte şi fără să anunţe pe nimeni, acuzând în acelaşi timp Ucraina de escaladarea situaţiei în Donbas.

Mai mult, ministrul rus al apărării a declarat marţi că SUA şi NATO îşi desfăşoară trupe în apropiere de frontierele ruse, concentrându-şi potenţialul de luptă în regiunea Mării Negre şi a Mării Baltice.

SUA au comunicat vinerea trecută Turciei, prin canale diplomatice, că va trimite două nave de război în Marea Neagră în conformitate cu Convenţia de la Montreux (1936), care conferă Turciei controlul asupra strâmtorilor Bosfor şi Dardanele.

Potrivit lui Şoigu, NATO şi SUA ar intenţiona să desfăşoare 40.000 de soldaţi şi 15.000 de echipamente militare, inclusiv aviaţie strategică, la frontierele europene ale Rusiei, conform agenţiei oficiale TASS.

'În prezent, trupe americane sunt transferate din zonele continentale ale Americii de Nord peste Atlantic în Europa. Există o mişcare de trupe în Europa către graniţele ruse. Principalele lor forţe sunt concentrate în Marea Neagră şi regiunea Mării Baltice', a afirmat ministrul Şoigu la o reuniune cu înalţi responsabili ai armatei ruse la Severomorsk.

Serghei Şoigu a afirmat că 'SUA îşi consolidează prezenţa militară în Polonia şi ţările baltice', iar 'intensitatea zborurilor de recunoaştere aeriană s-a dublat faţă de anul trecut, în timp ce activităţile de recunoaştere maritimă au crescut cu 50%'.

'În fiecare an, în Europa, Alianţa desfăşoară până la 40 de evenimente majore de formare operaţională, cu un accent clar antirusesc. În primăvara acestui an, forţele armate combinate ale NATO au început cel mai ambiţios exerciţiu din ultimii 30 de ani, Defender Europe - 2021', a adăugat ministrul rus.

Denunţând o întărire militară 'considerabilă' şi 'nejustificată' a Rusiei, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, l-a primit la Bruxelles pe ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba.

Ucraina se teme că Kremlinul nu caută decât un pretext pentru a o ataca, în timp ce s-au intensificat confruntările dintre armata ucraineană şi rebelii separatişti, după ce acestea practic se opriseră după armistiţiul încheiat în vara anului 2020.

Biden este cu adevărat președinte ?

 

Senatorul republican de Texas John Cornyn se întreabă dacă Joe Biden este cu adevărat președintele Statelor Unite, plecând de la observația că are o prezență publică mult mai redusă decât predecesorii săi și, atunci, când o face, este evident că folosește teleprompterul.

”Președintele nu oferă interviuri televiziunilor. Mesajele sale pe Twitter sunt limitate și, atunci când apar, sunt inimaginabil de convenționale. Comentariile publice sunt cel mai adesea gata pregătite. Biden a optat pentru mai puține interviuri cu presa de mainstream și cu reporterii”, a scris Cornyn pe Twitter. Senatorul a încheiat cu o întrebare: ”Răspunde cu adevarat de guvernare ?”.

Publicația ”Politico” scrie că directorul adjunct pentru comunicare de la Casa Albă, Kate Brener, spune că strategia de comunicare a administrației Biden se „bazează pe inovație în spațiul digital, inundând această zonă și presa regională și folosind în mod eficient presa națională tradițională”.

”El este președintele, are multe de făcut. Avem oameni care vorbesc în fiecare zi cu publicații diferite, pentru a amplifica mesajul președintelui”, a spus Brener. ”Încercăm să nu ne lăsăm limitați în acțiunea de comunicare de programul strict al președintelui”.

Biden a fost criticat în luna martie pentru că i-a lăsat pe americani să aștepte prima sa conferință de presa vreme de 64 de zile. Donald Trump a organizat prima conferință de presă după 27 de zile.

sursa:https://www.cotidianul.ro/biden-este-cu-adevarat-presedi

Statele Unite avertizează Rusia şi China, dn cauza crizelor din Ucraina şi Taiwan

 

Administraţia Joseph Biden a avertizat, duminică, Rusia şi China că vor apărea riscuri majore dacă vor exista intervenţii militare în Ucraina, respectiv în Taiwan, informează site-ul Politico.com preluat de Mediafax.

"Exact în momentul în care vorbim acum, vă pot spune că am preocupări reale referitoare la acţiunile Rusiei în apropierea frontierelor Ucrainei. Există mai multe forţe militare ruse mobilizate în apropierea frontierelor Ucrainei decât s-a mai întâmplat până acum începând din 2014, când a invadat Rusia prima dată. De aceea, suntem în contact strâns, în strânsă coordonare cu aliaţii şi partenerii noştri din Europa", a afirmat duminică Antony Blinken, secretarul de Stat american, într-un interviu acordat postului NBC News.

"Preşedintele Joseph Biden a fost foarte clar din acest punct de vedere: dacă Rusia acţionează iraţional sau agresiv, vor fi costuri, vor fi consecinţe", a atras atenţia Antony Blinken.

Administraţia Vladimir Putin a avertizat, vineri, asupra riscurilor izbucnirii unui război de amploare în Ucraina, iar, în contextul amplificării tensiunilor, Statele Unite intenţionează să trimită două nave militare în Marea Neagră.

Secretarul de Stat american a lansat un avertisment dur şi la adresa Chinei, în contextul tensiunilor din Taiwan. "Noi avem un angajament faţă de Taiwan, în cadrul Acordului privind Relaţiile cu Taiwanul, un angajament bilateral care există de mulţi ani, pentru a ne asigura că Taiwanul are abilitatea de a se apăra şi pentru a menţine pacea şi securitatea în vestul Pacificului. Noi menţinem aceste angajamente. Şi vă pot spune că ar fi o greşeală gravă să încerce cineva modificarea actualei situaţii", a subliniat Antony Blinken.

Statele Unite au trimis, miercuri, un distrugător în Strâmtoarea Taiwan, iar China a anunţat că a monitorizat atent manevrele navei americane. Armata chineză efectuează manevre navale şi aeriene la vest şi la est de coastele Taiwanului, în contextul amplificării tensiunilor în jurul teritoriului separatist susţinut de Statele Unite.

Administraţia Joseph Biden este îngrijorată că Beijingul ar putea recurge la preluarea controlului asupra Taiwanului, în contextul în care preşedintele Chinei, Xi Jinping, pare din ce în ce mai dispus să asume riscuri pentru a lăsa o moştenire politică importantă. "China pare să se îndrepte de la o perioadă în care s-a mulţumit cu statutul Taiwanului spre o perioadă în care liderii chinezi sunt din ce în ce mai nerăbdători şi mai pregătiţi să testeze limitele şi să cocheteze cu ideea unificării", a afirmat recent un oficial de rang înalt de la Washington, citat de cotidianul Financial Times.

Oficialul american a subliniat că Administraţia Joseph Biden a ajuns la această concluzie după analizarea comportamentului Chinei din ultimele două luni. "În contextul în care ne pregătim pentru o perioadă în care Xi Jinping probabil va intra în al treilea mandat, există preocupări că percepe progresele semnificative în privinţa Taiwanului ca fiind importante pentru legitimitatea şi moştenirea sa politică. Pare a fi pregătit să asume mai multe riscuri", a subliniat oficialul american, sub protecţia anonimatului.

sursa:https://www.dcnews.ro/statele-unite-avertizeaza-rusia-si-china-dn-cauza-crizelor-crizelor-din-ucraina-si-taiwan_813734.html

Prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a murit la vârsta de 99 de ani

 

Prinţul Philip, soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii, a încetat din viaţă la vârsta de 99 de ani, a anunţat vineri Palatul Buckingham. Philip, duce de Edinburgh, conte de Merioneth şi baron de Greenwich, cunoscut şi sub numele Philip Mountbatten, s-a născut pe 10 iunie 1921 în Corfu, Grecia, şi a deţinut titlul de prinţ al Greciei şi Danemarcei. El a fost soţul reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

Încă de acum câțiva ani, publicațiile internaționale au abordat subiectul „Ce se va întâmpla după moartea Prințului Philip?”.

Funeraliile prințului Philip 

Prințul Philip a insistat, cu toate că există în cazul său dreptul la funeralii de stat depline, că nu dorește „agitația” de a-i fi depus trupul neînsuflețit la Westminster Hall. 

Astfel, presa internațională scria că este probabil ca trupul prințului Philip să fie depus în Palatul St. James. Potrivit Daily Beast, publicul nu va avea acces în interior. 

Prințul Philip ar urma să fie îngropat în Grădinile Frogmore, în incinta Castelului Windsor.

Regina intră oficial într-o perioadă de doliu 

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii va intra oficial într-o perioadă de doliu de cel puțin opt zile. În aceste zile, legile nu vor primi consimțământul regal, iar afacerile de stat vor fi puse pe pauză din respect. 

Perioada de doliu va fi continuată, cel mai probabil, timp de 30 de zile. Apoi, Regina Elisabeta a II-a ar putea reveni pe deplin la îndatoririle publice, scria Mediafax în 2017.

sursa:https://www.dcnews.ro/ce-urmeaza-dupa-moartea-printului-philip-funeralii-regina-elisabeta-intra-oficial-in-doliu_813401.html

GERMANIA ANGELEI MERKEL, COMPARATĂ CU GERMANIA LUI HITLER

 

BRAVO UNGARIA ! SPRE DEOSEBIRE, ÎN ASTFEL DE SITUAȚII, GUVERNANȚII din ROMÂNIA  ”SE PUN CAPRĂ” de vreo 25 de ani.

Ungaria a luat atitudine după ce un cetățean maghiar a fost dat afară de la locul de muncă și etichetat drept "homofob" și "xenofob".

Este vorba despre Zsolt Petry, un antrenor cu portarii la clubul de fotbal Hertha Berlin, care a fost demis după ce l-a criticat pe conaționalul său, Peter Gulacsi, pentru faptul că susține căsătoriile gay. 

"Nu înțeleg cum poate susține homosexualii, travestiții și oamenii cu astfel de identități sexuale", a declarat antrenorul, demis de germani pe motiv că "afirmațiile lui Petry nu corespund valorilor clubului nostru".

De aici a pornit controversa și pornirea Ungariei de a compara Germania Angelei Merkel cu Germania lui Adolf Hitler

Ministerul de Externe de la Budapesta face demersuri pentru apărarea propriului cetățean

Gergely Gulyas, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a reacționat ferm, iar oficialii de la Budapesta îi atenționează pe nemți că încalcă valorile statului de drept și standardele democratice și că decizia concedierii cetățeanului maghiar amintește de Germania lui Adolf Hitler, potrivit Agerpres. 

"Exprimarea opiniei personale nu poate fi pedepsită în baza statului de drept. Un regim totalitar a început în Germania în secolul XX, nu am vrea să vedem încă unul în secolul XXI", a declarat Gulyas.

sursa:https://www.dcnews.ro/germania-angelei-merkel-comparata-cu-germania-lui-adolf-hitler-ungaria-revolta-dupa-demiterea-unui-antrenor-maghiar-pe-criterii-de-homofobie-si-xenofobie_813255.html

Ungaria începe relaxarea măsurilor după ce a vaccinat deja un sfert din populație

 

UN GUVERN RESPONSABIL, NORMAL LA CAP, AȘA PROCEDEAZĂ !

Ungaria şi-a vaccinat un sfert din populaţie şi începe relaxarea restricţiilor.

Sectoarele comercial şi al serviciilor vor începe să se redeschidă în Ungaria, după ce un sfert din populaţia de circa 10 milioane a acestei ţări a primit cel puţin prima doză de vaccin anti-COVID-19, a anunţat marţi premierul Viktor Orban, care doreşte să evite încă un an de recesiune economică, relatează agenţiile Reuters şi MTI, potrivit Agerpres.

Am atins astăzi un prag important. De un an trăim în condiţii ca în vreme de război, sub restricţii, interdicţii şi pierderi personale. Acest virus a pornit un război împotriva noastră şi singurele arme pe care le avem pentru a-l câştiga sunt vaccinurile (...) În ultima lună am crescut vaccinările de două ori şi jumătate, aşadar începând de mâine magazinele se pot redeschide şi serviciile pot fi reluate. Vor fi în continuare reguli antiepidemice, vă rog să le respectaţi, a transmis Viktor Orban într-un mesaj video pe Facebook.

El a mulţumit personalului medical pentru efortul său şi a promis continuarea vaccinării într-un ritm susţinut, cerându-le insistent cetăţenilor să se înregistreze pentru vaccinare. Ungaria poate fi, Ungaria va fi ţara europeană unde fiecare primeşte cel mai repede un vaccin. Pentru noi fiecare viaţă contează, a mai spus premierul ungar în acelaşi mesaj.

Relaxarea restricţiilor nu vizează acum şcolile

Relaxarea restricţiilor nu vizează acum şcolile, care se vor redeschide pe 17 aprilie. Hotelurile rămân însă închise, la fel şi restaurantele, care vor putea face numai livrări.

Ungaria a înregistrat săptămâna trecută un record de decese provocate de COVID-19, timp de câteva săptămâni având şi cea mai ridicată rată a deceselor în lume, iar medicii au avertizat că spitalele şi-au depăşit capacitatea, sugerând astfel că guvernul ar trebui să amâne redeschiderea.

Acesta din urmă semnalase la rândul său că sistemul sanitar se află sub o presiune extremă, deşi Ungaria este printre cele mai avansate ţări din UE în privinţa vaccinării, după ce a achiziţionat de asemenea vaccinuri din Rusia şi China, în completarea celor cumpărate prin mecanismul gestionat de Comisia Europeană.

Ungaria, departe de o rată a vaccinării care să permită redeschiderea"

Dintre cei circa 12.000 de pacienţi COVID-19 internaţi în spitalele ungare, aproximativ 1.400 sunt conectaţi la ventilatoare.

În opinia lui Janos Szlavik, medic la un spital COVID-19 din Budapesta, Ungaria este totuşi departe de o rată a vaccinării care să permită redeschiderea (...), imunitatea de turmă fiind undeva în jur de 6-7 milioane de persoane vaccinate.

La rândul său, şeful principalei şcoli de medicină din ţară, Bela Merkely, estimează la circa cinci milioane de persoane pragul vaccinării care ar însemna siguranţă pentru toată lumea. 

Ungaria a raportat săptămâna trecută un record de decese

Prim-ministrul Viktor Orban, care se confruntă cu alegeri peste un an, trebuie să găsească un echilibru între necesitatea unei carantine pentru a frâna creșterea numărului de cazuri COVID-19 și necesitatea de a redeschide economia, pentru a evita un al doilea an de recesiune profundă, notează alba24.ro. 

Ungaria a raportat săptămâna trecută un record de decese din cauza coronavirusului, iar medicii au arătat că sunt spitale care se umplu dincolo de capacitate, indicând că guvernul ar putea fi obligat să amâne redeschiderea.

Țara central-europeană a înregistrat cele mai multe decese săptămânale pe cap de locuitor din lume de câteva săptămâni, potrivit datelor Universității Johns Hopkins. Sistemul de îngrijire a sănătății din Ungaria a fost supus unui stres extrem, a spus guvernul, în ciuda vaccinării unei cincimi din populație într-una dintre cele mai rapide acțiuni de inoculare din Europa.

sursa:https://www.dcnews.ro/ungaria-incepe-relaxarea-masurilor-dupa-ce-a-vaccinat-deja-un-sfert-din-populatie_812764.html

Limba română studiată la Academia Națională din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei

 

Andri Cerniak, colonel și rector la Serviciului de Sercuritate al Ucrainei, a afirmat că, pe lângă cele 12 limbi străine studiate la centrul lingvistic al Academiei, se numără și limba română. "Printre acestea, se numără limbile de bază - germana, engleza și franceza, dar și limbi precum araba, chineza, persana, turca, maghiara, româna sau poloneza" , a spus Cerniak, potrivit românia-actualități.ro.

Potrivit rectorului, Serviciul de securitate al Ucrainei se confruntă cu diverse provocări, menționâd că Academia va recruta și alți specialiști care să cunoască diferite limbi. "Chiar și în principalele țări europene există structuri care sunt subordonate statului agresor (Rusia, n.r.). Spun acest lucru în calitate de persoană care a condus o unitate de combatere a agresiunii informaționale. Au existat cazuri în care resurse media bine cunoscute din Germania și țări din Europa de Est au fost controlate de Federația Rusă și au fost folosite pentru a lansa anumite campanii informaționale. Apoi, acestea au fost preluate de televiziunea Rossia-24 și de alte mass-media și au fost răspândite peste tot în lume", a afirmat Cerniak, citat de românia-actualități.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, l-a numit în 2019 în funcția de șef al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei pe Valeri Evdokimov, dar care a fost înlocuit după un an de Valeri Kondratiuk, fost atașat militar al Ambasadei ucrainene din SUA.

sursa:https://www.activenews.ro/stiri/Limba-romana-studiata-la-Academia-Nationala-din-cadrul-Serviciului-de-Securitate-al-Ucrainei-166100

A luat naștere cea mai puternică alianță conservatoare din UE

 

Premierul Ungariei Viktor Orban, Matteo Salvini liderul Ligii, cel mai puternic partid din Italia, și premierul Poloniei Mateusz Morawiecki au avut ieri o întâlnire crucială pentru viitorul politicii europene

BRUXELLES, 2 apr – Sputnik. La întâlnirea de ieri de la Budapestea, premierul Poloniei Mateusz Morawiecki,  premierul Ungariei Viktor Orban și Matteo Salvini liderul Ligii, cel mai puternic partid din Italia, au pus bazele unei alianţei conservatoare care va milita pentru o integrare europeană care respectă suveranitatea naţională, familia, creştinismul și valorile tradiţionale.

Deocamdată, alianța conservatoare nu duce la mișcări de trupe în Parlamentul European, acolo unde cele trei partide, reprezentate de cei trei lideri politici, se află în grupuri politice diferite: PiS-ul polonez este în scris la ECR (Grupul Reformiștilor și Conservatorilor), Liga este în Grupul Identitate și Democrație, iar Fidesz-ul maghiar este fără grup după ce a părăsit PPE.

Potrivit lui Viktor Orban este vorba însă doar de „primul pas al unui drum lung împreună”. „Am fost de acord să continuăm colaborarea. Ne vom întâlni în mai, fie la Roma, fie la Varşovia, data va depinde de pandemie”, a declarat Orban în cadrul unei conferinţe de presă comune.

Orban a arătat că în prezent, creştinii democraţi nu au o reprezentativitate corespunzătoare în Europa, așa încât cele trei forțe reunite la Budapesta lucrează pentru ca aceștia să aibă o voce, o reprezentativitate şi o pondere în politica europeană.

Premierul maghiar a mai declarat că au fost clarificate problemele cele mai importante pentru naţiunile lor şi că nu există niciun subiect în care să nu poată ajunge la înţelegere, nu există niciun aspect în care interesele naţiunilor ar intra în conflict.

Premierul a recunoscut că întâlnirea a avut loc acum pentru că Fidesz a decis să părăsească Partidul Popular European, iar acum cele trei partide îşi fac împreună planuri pentru viitor și discută împreună despre viitorul Europei.

El a reamintit că, în formularea lui Matteo Salvini, ei doresc o renaştere europeană şi vor depune eforturi comune în acest scop.

Orban a acuzat de altfel PPE că s-a angajat să colaboreze cu stânga europeană pe termen lung și a arătat semnificația simbolică a faptului că această cooperare este lansată în Joia Mare.

Valorile comune despre care au discutat cei trei lideri politici sunt libertatea, demnitatea, creştinismul, familia şi suveranitatea Naţională, Orban precizând că toți trei se opun imperiului european creat la Bruxelles, comunismului, migraţiei ilegale şi antisemitismului.

Cei trei lideri politici s-au declarat astfel în favoarea libertăţii, a valorilor europene tradiţionale, a demnităţii umane şi a unei politici europene care să aibă mai mult succes decât cea de azi.

Viktor Orbán l-a descris pe Mateusz Morawiecki ca unul din prietenii cei mai loiali ai Ungariei, iar pe Matteo Salvini l-a numit erou, deoarece a demonstrat, pe când făcea parte din guvernul italian, că migraţia ilegală pe mare poate fi oprită.

La rândul său, Matteo Salvini a vorbit despre un „drum care începe astăzi şi care va continua în mai multe etape în diferite capitale europene, extinzând grupul”.

„Ne prezentăm ca nucleul istoric şi fondator” al acestei alianţe, cu „obiectivul de a fi primii în Europa”, a adăugat Salvini, promiţând „speranţă” după „cea mai întunecată şi cea mai obscură perioadă de după război”.

Cât despre premierul polonez Mateusz Morawiecki, acesta a declarat că este vorba despre „reprezentarea unui spectru larg de opinii şi oameni” și că cei trei vor susține „o integrare europeană care respectă suveranitatea naţională, familia, creştinismul”, precum și apărarea valorilor tradiţionale.

Dacă s-ar uni, europarlamentarii celor trei partide ar constitui a doua forţă politică din Parlamentul European şi ar putea influenţa politica UE, anunțase anterior întâlnirii Matteo Salvini.

La începutul lunii martie, Matteo Salvini şi Viktor Orban au avut deja o convorbire video în care au discutat, printre altele, despre vaccinare, relansarea economiei după pandemie, migraţia şi politica privind familia, iar legătura dintre cei doi lideri politici este strânsă și de durată. De asemenea, Orban are o relație de colaborare apropiată cu premierul polonez în cadrul Grupului de la Vișegrad, cei doi susținându-se reciproc în bătăliile lor cu Bruxelles-ul.

Polonia și Ungaria se opun imigrației, distrugerii familiei tradiționale și dictatelor UE, iar pe aceeași linie a mers și Matteo Salvini când a fost vicepremierul Italiei, meciurile sale cu Bruxelles-ul pe tema impunerii de migranți fiind celebre.

sursa:https://m.ro.sputnik.md/International/20210402/34228503/A-luat-natere-cea-mai-puternic-alian-conservatoare-din-UE.html

Primi-miniştrii ungar, polonez şi italian au pus joi, la Budapesta, bazele unei alianţei conservatoare

 

Premierul ungar Viktor Orban a salutat, la încheierea întâlnirii, 'primul pas al unui drum lung împreună'. 'Am fost de acord să continuăm colaborarea. Ne vom întâlni în mai, fie la Roma, fie la Varşovia, data va depinde de pandemie', a declarat Orban în cadrul unei conferinţe de presă comune.

Alături de el, Matteo Salvini, liderul formaţiunii italiene de extremă dreaptă Liga, a vorbit despre un 'drum care începe astăzi şi care va continua în mai multe etape în diferite capitale europene, extinzând grupul'.

'Ne prezentăm ca nucleul istoric şi fondator' al acestei alianţe, cu 'obiectivul de a fi primii în Europa', a adăugat Salvini, promiţând 'speranţă' după 'cea mai întunecată şi cea mai obscură perioadă de după război'.

Potrivit premierului polonez Mateusz Morawiecki, este vorba despre 'reprezentarea unui spectru larg de opinii şi oameni'. Acesta a susţinut 'o integrare europeană (...) care respectă suveranitatea naţională, familia, creştinismul', apărarea valorilor 'tradiţionale'.

Aceasta a fost prima întâlnire după ce partidul premierului Viktor Orban, Fidesz, a întors spatele Partidului Popular European (PPE, dreapta). Cei trei lideri au în comun opoziţia faţă de Comisia Europeană cu privire la statul de drept şi respectarea dreptului la azil, dar şi neapartenenţa la PPE.

Dacă cei 12 europarlamentari Fidesz nu sunt afiliaţi niciunui grup, europarlamentarii lui Salvini şi cei ai lui Morawiecki fac parte din două grupuri parlamentare diferite la Strasbourg. Partidul polonez PiS face parte din Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, iar Liga lui Salvini din grupul Identitate şi Democraţie. Dacă s-ar uni, europarlamentarii acestor trei partide ar constitui a doua forţă politică din Parlamentul European şi ar putea influenţa politica UE, a subliniat marţi Matteo Salvini cu prilejul anunţului privind reuniunea de joi de la Budapesta.

'Nu este nerealist ca aceste partide să formeze un grup în Parlamentul European', a comentat pentru AFP Daniele Albertazzi, politolog la Universitatea din Birmingham, subliniind în acelaşi timp diferenţele de poziţionare a celor trei formaţiuni politice pe mai multe subiecte. Tentativele de coagulare a forţele politice naţionaliste şi de extremă dreapta din Parlamentul European au eşuat până acum. La scurt timp după reuniunea de la Budapesta, liderul PPE, polonez Donald Tusk, a scris pe Twitter: 'Rusia îşi mobilizează forţele în jurul Ucrainei. (...) La Budapesta, Morawiecki organizează un bloc politic pro-Putin cu Orban şi Salvini. Nu este o păcăleală de 1 aprilie', notează Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/ue-ungaria-polonia-si-italia-au-pus-la-budapesta-bazele-unei-aliante-conservatoare_811846.html

Kremlinul a comentat raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului

 

Kremlinul a comentat raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului și a declarat că nu este de acord cu tezele prezentate despre Rusia.

Kremlinul nu este de acord cu tezele despre Rusia prezentate în raportul anual al Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Marți, Departamentul de Stat al SUA și-a prezentat raportul anual privind drepturile omului, în care a criticat în mod tradițional Rusia printre alte țări. Anul acesta, criticile aduse de Departamentului de Stat s-au încadrat în peste 100 de pagini, iar o simplă listare a revendicărilor împotriva Rusiei a ocupat mai mult de o pagină. În special, Departamentul de Stat spune că cetățenii ruși „nu își pot schimba guvernul în mod pașnic prin alegeri libere și corecte” și că sunt extrem de limitați în ceea ce privește drepturile politice.

Departamentul de Stat susține că disidența, minoritățile religioase, etnice și sexuale sunt persecutate în Rusia, iar corupția este răspândită și infracțiunile nu sunt investigate. Crimeea și Cecenia au fost selectate printre regiunile rusești criticate. În plus, Departamentul de Stat critică legile anti-extremiste și legea privind agenții străini, cărora le atribuie suprimarea libertății de exprimare.

"Desigur, nu suntem de acord cu acest lucru. Tratăm acest lucru în consecință", a declarat Peskov reporterilor la întrebarea dacă Kremlinul a citit raportul și dacă este de acord cu acesta.

"Acest document cu regularitate constantă reproduce teze foarte similare practic în fiecare an. În funcție de perioada în care se află relațiile noastre bilaterale, severitatea acestor fraze fie crește, fie scade", a adăugat secretarul de presă al liderului rus.

sursa:https://m.ro.sputnik.md/Rusia/20210331/34200534/Kremlinul-a-comentat-raportul-Departamentului-de-Stat-al-SUA-privind-drepturile-omului.html

NATO: Avioane de război ruseşti interceptate în apropierea teritoriului său, într-un număr neobișnuit

 

'Avioane de vânătoare NATO au acţionat luni de 10 ori pentru a urmări bombardiere şi avioane de luptă ruseşti în cursul unui vârf neobişnuit de zboruri peste Atlanticul de Nord, Marea Nordului, Marea Neagră şi Marea Baltică', a declarat Organizaţia într-un comunicat.

'În total, avioanele NATO au interceptat şase grupuri diferite de avioane militare ruseşti lângă spaţiul aerian al Alianţei în mai puţin de şase ore', a precizat documentul. Avioanele ruseşti identificate includeau bombardiere supersonice Tupolev Tu-160 Blackjack şi bombardiere Tupolev Tu-95 cu rază lungă de acţiune, potrivit Alianţei. Piloţi din Norvegia, Marea Britanie, Belgia, Turcia, România, Bulgaria şi Italia au efectuat manevre de interceptare.

'Aeronavele ruseşti interceptate luni NU au pătruns niciodată în spaţiul aerian al Alianţei, iar interceptările au fost efectuate în condiţii de siguranţă şi de rutină', a adăugat documentul. 'Protejarea integrităţii spaţiului aerian al membrilor Alianţei este o sarcină pe timp de pace care contribuie la apărarea colectivă a NATO', potrivit sursei. În comunicat se subliniază că 'aeronavele militare ruseşti nu transmit frecvent un cod transponder care să indice poziţia şi altitudinea lor, nu înregistrează un plan de zbor sau nu comunică cu controlorii de trafic aerian, reprezentând un risc potenţial pentru avioanele civile'.

Avioanele de vânătoare din ţările NATO efectuează sute de misiuni în fiecare an pentru a identifica şi monitoriza aeronave ruseşti care se află în spaţiul aerian internaţional. Generalul de brigadă Andrew Hansen, şef adjunctul şefului operaţiunilor Comandamentului Aerian Aliat din Ramstein (Germania), a menţionat că aceste operaţiuni demonstrează 'disponibilitatea şi capacitatea forţelor NATO de a monitoriza cerul aliat 24 de ore pe zi, 7 zile din săptămână şi 365 zile din anului', informează Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/nato-avioane-de-razboi-rusesti-interceptate-in-apropierea-teritoriului-sau-intr-un-numar-neobisnuit_811294.html