Emmanuel Macron, HUIDUIT de Ziua Franței

 

După pauza de anul trecut provocată de pandemia de COVID-19, Franța a reluat astăzi tradiţia paradei militare de Ziua Naţională, însă prudenţa continuă să fie prezentă într-un moment în care ţara încearcă să evite un al patrulea val epidemic cu foarte contagioasa variantă Delta a coronavirusului. 

În 2020, în plină explozie a pandemiei, defilarea de 14 Iulie a fost anulată pentru prima dată după Al Doilea Război Mondial, fiind înlocuită cu o ceremonie în format redus în Place de la Concorde. Anul acesta, pe celebrul bulevard parizian Champs-Elysées vor reveni militari, drapele şi blindate, dar accesul spectatorilor va fi limitat, cei prezenţi fiind obligaţi să prezinte un paşaport sanitar şi să poarte mască.

Asistenţa va fi redusă la 10.000 de persoane, faţă de 25.000 în vremuri normale. La parada de anul acesta vor participa 5.000 de militari, dintre care 4.300 infanterişti, dar şi 73 de avioane, 24 de elicoptere, 221 de vehicule şi 200 de cai ai Gărzii republicane. Preşedintele Emmanuel Macron va asista alături de şeful de Stat-Major al armatelor, generalul François Lecointre, căruia îi va lua locul peste o săptămână actualul şef de Stat-Major al armatei terestre, Thierry Burkhard, potrivit Agerpres.

Emmanuel Macron, huiduit

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a participat la parada militară şi le-a adus omagii poliţiştilor şi militarilor decedaţi în misiuni, spre marea nemulțumire a francezilor, care l-au huiduit și fluierat.

Prezent la parada organizată pe Bulevardul Champs-Élysées, în centrul Parisului, Emmanuel Macron a coborât de la tribună pentru a-i saluta pe tinerii adunaţi în Piaţa Concorde.

"Vă mulţumesc pentru acest 14 Iulie, felicitări tuturor şi mulţumesc pentru participare", a spus preşedintele Franţei.

UE pregăteşte interzicerea automobilelor pe benzină

 

Sfârşitul automobilelor pe benzină, o taxă pe kerosen în transportul aerian şi reforma sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), Bruxelles-ul urmează să prezinte miercuri un vast pachet legislativ care va permite atingerea obiectivelor climatice ale UE.

UE va prezenta miercuri un set de 12 propuneri care au drept obiectiv reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pe continent cu 55% la orizontul anului 2030, comparativ cu anul 1990. Printre propunerile Bruxelles-ului, care vor face obiectul negocierilor între eurodeputaţi şi statele membre, ar urma să se numere în special oprirea comercializării automobilelor care funcţionează pe benzină începând din 2035. De asemenea, potrivit unei propuneri legislative, planul prevede şi o taxă inedită pe kerosen pentru zborurile în interiorul UE, ceea ce ar putea alarma companiile aeriene, care se tem de o posibilă distorsionare a concurenţei în raport cu restul lumii.

Însă pilonul principal al planului este cea mai mare extindere a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care obligă poluatorii să cumpere certificate care să acopere emisiile lor de CO2, de la lansarea acestui sistem în 2005. Actualul sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) obligă centralele electrice, fabricile şi companiile aeriene cu zboruri în Europa să achiziţioneze certificate de acest fel tot mai costisitoare, creând astfel un stimulent financiar ca să polueze mai puţin. Potrivit surselor, oferta de certificate de poluare în sistemul ETS va suferi o diminuare. De asemenea, numărul de certificate care vor intra pe piaţa carbonului din UE în fiecare an va scădea şi el într-un ritm mai rapid.

„Este un pachet climatic istoric. Preţul emisiilor de CO2 va creşte la un nivel care va avea un impact major asupra modelelor economice ale industriilor„, care vor avea interesul de a adopta tehnologii curate, apreciază preşedintele Comisiei de Mediu din Parlamentul European, Pascal Canfin.

ALEGERI cruciale în R. Moldova

 

Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați azi la urne pentru a alege parlamentul în cadrul alegerilor anticipate. La ora 15:30 prezența la vot este de 33%. Peste 3.2 milioane de cetățeni moldoveni sunt așteptați să își exercite dreptul la vot

Peste 21% dintre alegătorii din Republica Moldova şi-au exprimat, până la ora 12.00, votul la alegerile parlamentare anticipate de duminică, a anunţat, într-un briefing de presă, preşedintele Comisie Electorale Centrală (CEC), Dorin Cimil.

Maia Sandu, declarații după vot: "Aceste alegeri sunt despre puterea oamenilor, nu despre puterea politicienilor şi vreau să îi încurajez pe oameni să creadă în puterea lor. Astăzi este o zi importantă, pentru că astăzi cetăţenii se pot elibera de hoţi, astăzi cetăţenii pot alege un parlament cinstit, un parlament care să lucreze în interesul tuturor cetăţenilor şi alegerile parlamentare sunt importante. Vreau să vă amintesc că Parlamentul administrează banii ţării, banii cetăţenilor şi de aceea trebuie să fim foarte atenţi atunci când decidem cui să încredinţăm banii ţării, Parlamentul este cel care votează legi şi de alegerea noastră, de alegerea cetăţenilor depinde ce fel de legi vor vota viitorii parlamentari. Noi putem să facem ordine în ţară. Eu pentru asta am votat, am votat pentru Parlament cinstit cu care să pot să lucrez, împreună cu Guvernul, cu Parlamentul pentru binele cetăţenilor şi îi îndemn şi pe cetăţeni să facă următorul pas, să curăţăm Parlamentul, să curăţăm celelalte instituţii ale statului, aşa încât să putem să ducem la bun sfârşit lucrurile pe care ni le-am propus. (...) De decizia de astăzi depinde cât de repede vom ajunge să construim o ţară bună pentru toţi aici, în Republica Moldova"

Igor Dodon, declarații după vot: "Este o zi importantă, nu doar din considerentul că alegem Parlamentul Republicii Moldova. De votul de astăzi contează cine va fi la guvernare în următoarea perioadă. Va fi o guvernare responsabilă, profesionistă, care se gândeşte la ţară, sau va fi o guvernare care va da ţara pe mâini străine. (...) În cei 30 de ani de independenţă, aproape două treimi din această perioadă au fost la guvernare partidele de dreapta. Partidele de dreapta au avut majoritate parlamentară şi nu ştiu cu ce s-a soldat acest lucru, şi în anii '90, şi din 2009 încoace"”

Voronin, declarații după vot: "Eu în primul rând doresc ca aceşti 12 ani de stagnare a Republicii Moldova, de umilinţă a poporului ţării noastre să se termine cu ziua de astăzi. Aş mai dori ca dezvoltarea ţării să fie direcţionată în primul rând pe interesele noastre naţionale, interesele şi cerinţele fiecărui cetăţean al Republicii Moldova şi mai departe aş mai dori ca noi să fim în rând cu ţările civilizate, la toate capitolele, la democraţie, la libertate, pe dimensiunea europeană, în relaţie de prietenie cu toate ţările, începând de la vecinii noştri tradiţionali şi geografici, cu toate ţările care au şi ele interes, dar şi noi suntem cointeresaţi în dezvoltarea acestor relaţii. Aş dori ca noul Parlament să conştientizeze situaţia de astăzi, să se ridice la nivelul responsabilităţii, la realizarea acelor promisiuni care au fost multe, multe aduse în faţa cetăţenilor în această campanie electorală. Să dea Dumnezeu să avem şi noi un Parlament care în primul rând să se gândească la cetăţeni", a declarat liderul comunist, citat de Agerpres.

Republica Moldova organizează astăzi alegeri parlamentare anticipate, în contextul dizolvării, în luna aprilie, a celui de-al zecelea legislativ, ca urmare a faptului că nu a reuşit să formeze un guvern în termenul constituţional.

Bătălia pare să se dea între două forțe politice majore, una pro-europeană iar cealaltă anti-europeană cu o agendă dură pro-rusă.

Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), partidul fondat de Maia Sandu este principalul favorit în sondaje. Pentru prima oară în istoria țării un partid de dreapta ar putea forma majoritatea în Parlament. 

Totul depinde de prezența la vot și de diaspora.

De partea cealaltă următorul favorit este Blocului Electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor, alianță formată între comuniștii conduși de Vladimir Voronin și socialiștii lui Igor Dodon, cândva aflați la cuțite.

Liderii Coreea de Nord și China denunță ostilitatea străină și consolidează relațiile de cooperare

 

Liderii celor două ţări au denunţat la unison ameninţarea străină şi au dat asigurări că vor continua să fructifice cooperarea transfrontalieră.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că relaţia cu vecinii chinezi este vitală în faţa forţelor străine ostile. Liderul chinez Xi Jinping a promis că va aduce cooperarea „într-o nouă etapă”.

China este singurul aliat major al Coreei de Nord de când cele două state au semnat tratatul în 1961. Sancţiunile internaţionale impuse Phenianului pentru programele de arme nucleare şi rachete balistice au făcut Coreea de Nord mai dependentă ca niciodată de Beijing pentru comerţ şi alte beneficii, relatează Reuters, citat de Mediafax.

„În ciuda situaţiei internaţionale complicate fără precedent din ultimii ani, încrederea tovarăşească şi prietenia militantă dintre RPDC şi China se întăresc zi de zi", a declarat Kim în timpul discursului adresat omologului său chinez.

Coreea de Nord anunța recent că nu vrea să aibă contacte cu SUA

Administraţia Coreei de Nord nu analizează nicio posibilitate de a avea contacte cu Statele Unite, a afirmat recent ministrul de Externe de la Phenian, Ri Son Gwon, citat de agenţia Reuters.

"Nici măcar nu analizăm posibilitatea vreunui contact cu Statele Unite, cu atât mai puţin să avem vreun contact, întrucât nu ne-ar duce nicăieri, ar fi doar pierderea timpului preţios", a declarat Ri Son Gwon, conform unui comunicat difuzat de agenţia de presă oficială din Coreea de Nord, KCNA.

Reacţia intervine în contextul în care Administraţia Joseph Biden a exprimat speranţa că va primi un răspuns favorabil din partea Coreei de Nord la oferta de lansare a negocierilor pe tema programului nuclear. Sung Kim, emisarul special al Washingtonului pentru Coreea de Nord, s-a deplasat la Seul, pentru discuţii cu oficiali sud-coreeni şi japonezi despre abordarea diplomatică faţă de regimul de la Phenian. "Continuăm să sperăm că Republica Populară Democrată Coreea (numele oficial al Coreei de Nord - n.red.) va răspunde pozitiv la demersurile noastre şi la propunerea de a organiza o reuniune oriunde, fără condiţii prealabile", a declarat luni Sung Kim, după întâlnirea cu emisarii sud-coreean şi japonez, Noh Kyu-duk şi Takehiro Funakoshi. Totuşi, Sung Kim a atras atenţia că Administraţia Joseph Biden va continua să exercite presiuni asupra Coreei de Nord prin sancţiuni, din cauza programului nuclear al Phenianului.

Biden: Misiunea militară americană în Afganistan va fi încheiată la 31 august

 

Preşedintele american Joe Biden a anunţat joi că misiunea militară a Statelor Unite în Afganistan 'va fi încheiată la 31' august, dând asigurări că americanii 'şi-au atins obiectivele' în această ţară, şi anume lupta împotriva ameninţării teroriste, transmit Reuters şi AFP.

Statele Unite nu au intervenit în Afganistan acum 20 de ani 'pentru a construi o naţiune', a spus Biden, potrivit căruia aceasta este 'responsabilitatea' afganilor înşişi. Într-un discurs dedicat retragerii definitive a trupelor americane, preşedintele a dat asigurări că 'nu este inevitabil' ca Afganistanul să cadă în mâinile talibanilor.

'Nu este inevitabil', a răspuns el unei întrebări despre o posibilă victorie a talibanilor, care îşi intensifică ofensiva în Afganistan. Joe Biden a mai dat asigurări că autorităţile afgane au 'capacitatea' de a asigura continuitatea guvernării. Jurnaliştilor care l-au întrebat dacă serviciile americane de informaţii au prevăzut căderea guvernului afgan, Biden le-a răspuns categoric: 'Nu este adevărat'.

'Nu voi trimite o altă generaţie de americani să lupte în Afganistan'

El a menţionat totuşi că este 'foarte improbabil' că 'nu va exista decât un guvern unit în Afganistan care să controleze toată ţara'. În acelaşi timp, Joe Biden a promis că sprijinul american pentru poporul afgan va 'continua' în pofida retragerii trupelor.

'Nu voi trimite o altă generaţie de americani să lupte în Afganistan', a insistat el. 'Punem capăt celui mai lung război al Americii, dar vom onora pentru totdeauna curajul celor care au servit acolo', a adăugat preşedintele. El s-a adresat direct şi interpreţilor afgani ai armatei americane, care riscă represalii pentru ajutorul dat forţelor străine.

'Există un loc pentru voi'

'Există un loc pentru voi' în SUA, le-a promis Biden. Armata americană a anunţat marţi că a încheiat în proporţie de 'peste 90%' retragerea finală din Afganistan, la aproape 20 de ani de la debutul intervenţiei sale militare, alături de NATO, în urma atentatelor de la 11 septembrie 2001. Săptămâna trecută, forţele americane şi ale NATO s-au retras de la baza aeriană Bagram, cea mai mare din Afganistan, situată la 50 km nord de Kabul şi care a fost centrul nevralgic al operaţiunilor purtate în această ţară, notează Agerpres.

Vladimir Putin, a felicitat toți rușii de Ziua Familiei, a Dragostei și a Fidelității

 

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a felicitat pe ruși de Ziua Familiei, a Dragostei și a Fidelității, menționând că susținerea familiei reprezintă principalul sprijin în viață și o componentă a succesului.

“Astăzi în Rusia marcăm Ziua Familiei, Dragostei și Fidelității. Vă felicit pe voi și apropiații voștri cu această sărbătoare minunată. Să păstrați neapărat căldura și afecțiunea în relațiile voastre. Păstrați tradițiile, valorile care au fost apreciate întotdeauna în mod deosebit în țara noastră, în toate perioadele istorice, pentru că susținerea din partea rudelor, persoanelor apropiate, a prietenilor reprezintă principalul sprijin în viață și o componentă a oricărui succes”, a spus Putin la o întrevedere cu finaliștii concursului național “Marea Schimbare”.

Președintele a subliniat că rudele întotdeauna cred în copii și știu cu siguranță că aceștia vor reuși în viață.

Atac cu rachete asupra soldaţilor americani din Irak

 

Paisprezece rachete lansate miercuri în Irak au vizat baza militară Ain al-Assad, unde sunt găzduiţi soldaţi americani, a anunţat pe Twitter colonelul Wayne Marotto, purtător de cuvânt al coaliţiei internaţionale antiteroriste din această ţară.

„În jurul orei locale 12.30, baza aeriană Ain Al-Assad, din Irak, a fost atacată de 14 rachete. Ele au căzut peste bază şi în perimetrul său. Au fost activate sistemele de apărare. Conform informaţiilor preliminare, trei persoane au fost rănite uşor”, a scris colonelul Marotto, citat de Al Arabiya.

Este cel mai recent dintr-o serie de atacuri devenite aproape zilnice împotriva intereselor americane în Irak. Baza Ain al-Assad, în vestul deşertic al provinciei Anbar, a fost deja ţinta a trei rachete luni, iar câteva ore mai târziu Ambasada SUA la Bagdad a fost ameninţată de o dronă, care a fost doborâtă.

Marţi seară, un atac cu drone-capcană a fost comis asupra Aeroportului Internaţional Erbil, în Kurdistanul irakian (nord), care găzduieşte de asemenea o bază a coaliţiei internaţionale.

În total, 49 de atacuri au vizat interesele americane de la începutul anului în Irak, unde sunt desfăşuraţi 2.500 de soldaţi americani în cadrul coaliţiei antiteroriste internaţionale. Noua utilizare de drone este o provocare pentru coaliţie, deoarece aceste dispozitive zburătoare pot scăpa de bateriile de apărare C-RAM, instalate de armata americană pentru protejarea trupelor sale.

Aceste noi atacuri survin la o săptămână după atacuri americane asupra unor poziţii ale Forţelor Populare de Mobilizare – o puternică grupare paramilitară pro-iraniană în Irak şi Siria – care au ucis zece combatanţi.

Forţele Populare de Mobilizare salută cu regularitate lansarea de rachete şi de drone-capcană, însă nu au revendicat niciodată vreun atac.

Moscova : Există șansa normalizării relațiilor dintre Rusia şi SUA

 

Există șansa normalizării relațiilor dintre Rusia şi SUA și nu trebuie ratată, a declarat viceministrul rus de Externe Sergei Riabkov, adăugând că Moscova este pregătită să facă eforturi în acest sens.

„Șansa nu doar că există, dar este mai mare decât credeau mulți înainte de summit-ul (SUA-Rusia) și va fi un lucru şi mai de neiertat dacă o vom rata acum”, a spus Riabkov într-un interviu pentru revista Mezhdunarodnaia Zhizn, publicat marți.

Rusia a început imediat să pună în aplicare acordurile care au fost încheiate în timpul summitului de la Geneva, a adăugat Riabkov.

Acesta a menționat, de asemenea, că Moscova nu exclude un dialog cu Statele Unite cu privire la ultimul sistem de armament al Rusiei dacă va include și discuții despre armele hipersonice americane și alte chestiuni.

„Cred că nu se poate fără să vorbim despre ele [sistemele de arme rusești], dar, în egală măsură, americanii trebuie să aibă în vedere faptul că vom vorbi despre o serie întreagă de sisteme ale lor care ne deranjează ... Este vorba de perspectivele privind apariția rachetelor cu rază intermediară și scurtă ale SUA în Europa și în regiunea Asia-Pacific, e vorba de spațiu, de [armele] hipersonice americane, precum şi de sistemele SUA cu instalaţii convenționale, [discuţii pentru] rezolvarea unor probleme strategice și o serie de alte aspecte”, a spus diplomatul rus, citat de Sputnik News. 

Relaţiile dintre cele două țări s-au deteriorat în ultimii ani, ceea ce a condus ulterior la retragerea SUA din Tratatul INF și din Tratatul „Cer Deschis”, în ciuda solicitărilor din partea Moscovei și a Europei de a fi salvate aceste acorduri.

Totuşi, au apărut şanse de îmbunătăţire a relațiilor SUA-Rusia după summitul din 16 iunie organizat la Geneva, când președinții Vladimir Putin și Joe Biden au convenit să lanseze consultări privind stabilitatea strategică și reducerea riscului de conflict între cele două puteri nucleare dominante ale lumii.

O grupare de pedofili din Germania, condamnați la ani grei fără mărturia victimelor

 

Un tribunal din Germania a găsit vinovați membrii unui cerc de pedofili pentru mai multe capete de acuzare pentru abuz al minorilor, transmite BBC. Principalul pârât, un bărbat de 28 de ani identificat după numele Adrian V., va petrece nu mai puțin de 14 ani după gratii. Trei alți bărbați au primit sentințe dure, între 10 și 12 ani de închisoare, în timp ce mama lui Adrian V. a fost condamnată la rândul său la cinci ani pentru complicitate și îndemnare la abuz.        

Judecătorul care a preluat procesul a descris acțiunile grupării drept „înfiorătoare” și „foarte oribile”. Printre acuzațiile aduse bărbaților se numără și faptul că au drogat un grup de băieți și i-au ținut într-o clădire dintr-un parc din Münster mai multe zile. Apoi, aceștia au urcat pe dark web imaginile cu isprava lor. Una dintre victimele lui Adrian V. a fost fiul partenerei sale, acum în vârstă de 11 ani.     

Principalul abuzator va fi arestat preventiv înainte de ispășirea pedepsei 

Adrian V. a fost găsit vinovat pentru 29 de capete de acuzare. Acesta va fi ținut în arest preventiv până când sentința sa va fi completată de judecători fiindcă există riscul să recidiveze. Se crede că bărbatul și-a dat întâlnire online cu alți pârâți, cu vârste între 31 și 43 de ani, care se află în alte părți ale Germaniei.

Judecătorul Matthias Pheiler a spus că procesul „a arătat clar cum acționau pedofilii: înșală, mint, manipulează persoanele” din jurul victimelor. Acesta a adăugat că este ușurat că victimele nu sunt nevoite să depună mărturie fiindcă instrumentarea cazului a fost suficient de  bună.

Statul Renania de Nord-Westfalia, regiunea unde au avut loc abuzurile, a fost zguduit de mai multe scandaluri recente, incluzând incidentul în care sute de copii au fost abuzați de niște bărbați într-un sit de camping. Ministrul Justiției al Germaniei, Christine Lambrecht, a anunțat planuri pentru creșterea sentințelor celor condamnați pentru abuzul minorilor încă de luna trecută.

Ambasada SUA din Bagdad, atacată cu drone

 

De la începutul anului, 47 de atacuri au vizat obiective ale Statelor Unite în Irak, unde sunt staţionaţi 2.500 de soldaţi americani.

Americanii au doborât luni seara o dronă care viza ambasada SUA din Bagdad, au anunţat surse de securitate, la câteva ore după un alt atac cu rachetă asupra unei baze în care se aflau staţionaţi soldaţi americani în vestul Irakului, relatează AFP.

În noaptea de luni spre marţi, sistemele americane de apărare C-RAM au intrat în acţiune, trăgând salve. Potrivit unor surse de securitate irakiene, sistemele de apărare au interceptat un dispozitiv aflat în zbor, o nouă tehnică de atac preferată de susţinători ai Iranului în Orientul Mijlociu.

De la începutul anului, 47 de atacuri au vizat obiective ale Statelor Unite în Irak, unde sunt staţionaţi 2.500 de soldaţi americani în cadrul unei coaliţii internaţionale de luptă împotriva grupării jihadiste Stat Islamic.

Lupte reluate în Ucraina : doi morţi şi patru răniţi

 

Ucraina se află în conflict din 2014 cu separatiştii din regiunile Doneţk şi Lugansk, un război care a izbucnit la scurt timp după anexarea Peninsulei Crimeea.

Lupte reluate în Ucraina: Doi militari ucraineni au fost ucişi şi alţi patru răniţi de focuri de armă trase de către combatanţi separatişti pro-ruşi în regiunea Doneţk, estul Ucrainei, teatrul unui război din 2014, a declarat luni armata ucraineană, relatează AFP.

Serviciul de presă al armatei ucrainene în regiune a declarat pe Facebook că separatiştii au tras de şase ori în ultimele 24 de ore asupra poziţiilor forţelor de la Kiev, folosind mitraliere şi lansatoare de grenade.

Un medic militar în vârstă de 59 de ani a decedat din cauza rănilor, a precizat unitatea sa militară. Un soldat rănit a fost spitalizat, dar viaţa lui nu este în pericol, potrivit autorităţilor de la Kiev.

Luni seara, armata ucraineană a anunţat că un alt militar a fost ucis şi trei răniţi în cursul zilei.

Ucraina se află în conflict din 2014 cu separatiştii din regiunile Doneţk şi Lugansk, un război care a izbucnit la scurt timp după anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia şi care a făcut peste 13.000 de morţi.

Preşedintele tadjik a ordonat mobilizarea a 20.000 de rezervişti pentru a întări frontiera cu Afganistanul.

Vladimir Putin a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională

 

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, a aprobat noua Strategie de Securitate Naţională a ţării, care constată că "forţe distructive" interne şi externe încearcă să folosească actualele provocări pentru a destabiliza Rusia.

Documentul, de 43 de pagini, publicat sâmbătă pe portalul digital de informaţii guvernamentale, subliniază că sporirea infrastructurii militare a NATO în apropierea frontierelor ruse şi exerciţiile pentru posibila folosire a armelor nucleare împotriva Rusiei cresc ameninţările militare cu care se confruntă ţara. „Forţe distructive din exterior şi din interiorul ţării încearcă să folosească dificultăţile socio-economice obiective în Federaţia Rusă pentru a stimula procese sociale negative şi pentru a agrava conflicte interetnice şi interconfesionale”, se menţionează în textul semnat de Vladimir Putin.

Noua Strategie, care o înlocuieşte pe cea aprobată la 31 decembrie 2015, semnalează că dezvoltarea rapidă a tehnologiilor informaţiei şi comunicaţiilor este însoţită de posibilitatea sporirii ameninţărilor pentru siguranţa cetăţenilor, a societăţii şi a statului.

„Folosirea în Federaţia Rusă a tehnologiilor informaţiei şi a echipamentelor de telecomunicaţii străine creşte vulnerabilitatea resurselor informatice ruse, inclusiv instalaţiile de infrastructură critice”, se menţionează în documentul citat de Agerpres.

Pentru a face faţă acestei provocări, noua strategie îşi propune să sporească securitatea şi stabilitatea sistemului de alimentare cu energie, a sectorului rus de internet şi a altor infrastructuri, precum şi să blocheze controlul străin asupra funcţionării acestor sisteme.

În ceea ce priveşte securitatea economică, documentul subliniază nevoia de „a depăşi dependenţa critică a economiei ruse de importul de tehnologii şi echipamente” şi de a întări sistemul financiar al ţării şi suveranitatea sa. În acest scop, printre alte măsuri, noua strategie are în vedere reducerea folosirii dolarului american în comerţul cu străinătatea.

Noua strategie include şi un capitol referitor la „apărarea valorilor etico-spirituale tradiţionale ruse, a culturii şi memoriei istorice” şi acuză Statele Unite şi aliaţii lor că atentează la aceste valori. „Sabotajul informativo-psihologic şi ‘occidentalizarea’ culturii sporesc pericolul ca Federaţia Rusă să-şi piardă suveranitatea culturală”, avertizează documentul.

Preşedintele Belarusului, Aleksandr Lukaşenko a ordonat închiderea frontierei cu Ucraina

 

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ordonat vineri închiderea totală a frontierei cu Ucraina şi a anunţat destructurarea unor ''celule teroriste'' legate de Occident care intenţionau să realizeze o lovitură de stat în Belarus.

”O cantitate imensă de arme vine din Ucraina în Belarus. Iată de ce am ordonat forţelor de securitate a frontierei să închidă complet frontiera cu Ucraina”, a spus Lukaşenko.

Liderul de la Minsk a afirmat că autorităţile belaruse au destructurat ”celule teroriste latente” legate de Germania, Ucraina, SUA, Polonia şi Lituania, celule pe care le-a acuzat că planificau să ”înlăture prin violenţă regimul” din Belarus.

„O cantitate imensă de arme vine din Ucraina în Belarus. De aceea am ordonat forţelor de securitate de frontieră să închidă complet frontiera cu Ucraina”, a spus Lukaşenko, conform Agerpres.

Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe al Ucrainei, Oleh Nikolaenko, a declarat că statul nu s-a amestecat nici în afacerile interne ale Belarusului şi nici nu intenţionează să o facă în viitor.

„Partea ucraineană nu a primit o notificare oficială din partea Belarusului cu privire la închiderea frontierei. În primul rând poporul belarus va suferi după un asemenea pas”, a spus Nikolaenko.

Disputa dintre Belarus şi Occident s-a intensificat recent după aterizarea forţată şi ilegală a unui zbor Ryanair la Minsk, în Belarus, la 23 mai 2021, fapt care a pus în pericol siguranţa aviaţiei, şi cu reţinerea de către autorităţile belaruse a jurnalistului Roman Protasevici şi a prietenei sale, Sofia Sapega.

La 21 iunie, Uniunea Europeană a impus măsuri restrictive împotriva a 78 de persoane din Belarus şi a opt entităţi. Această decizie a fost luată având în vedere escaladarea încălcărilor grave ale drepturilor omului în Belarus şi actele violente de represiune îndreptate împotriva societăţii civile, a opoziţiei democratice şi a jurnaliştilor.

Şeful mafiei româneşti din Mexic se plânge de condiţiile din închisoarea de maximă securitate

 

Florian Tudor, zis "Rechinul", șeful mafiei românești din Mexic, se plânge că e maltratat și izolat în închisoarea de maximă securitate Altiplano. Acesta a fost arestat în urma desfăşurării mai multor activităţi ilegale, printre care clonare de carduri, informează cotidianul mexican La Razon.

Şeful mafiei româneşti din Mexic a câştigat milioane de dolari de pe urma afacerilor ilegale. Pe 22 iunie, Florian Tudor a depus un apel de neconstituționalitate împotriva „detenției în regim de izolare și a transferului involuntar” din închisoarea Nord, din Mexico City, la o închisoare din Almoloya de Juarez, statul Mexic, scrie Libertatea.

Doi judecători au respins cererea de protecție a lui Tudor, care se plânge de maltratare, izolare și transfer de la o închisoare la altă fără să fie consultat.

Închisoarea Altiplano, cunoscută sub numele de „Almoloya”, are cel mai înalt nivel de securitate din Mexic.

Construită între 1988 și 1990, închisoarea a primit primii deținuți în 1991. Datorită riscului crescând al unui atac asupra incintei, zidurile au fost întărite, fiind acum groase de un metru. Spațiul aerian a fost restricționat, la fel și comunicațiile, pe o rază de 10 km.

Închisoarea este păzită de personal puternic armat.

Florian Tudor a fost arestat pe 27 mai în birourile sale din Mexico City, fiind acuzat că ar fi liderul unei bande de criminali internaționali, specializați în fraude bancare cu carduri de credit și de debit. „Rechinul” şi banda sa au plasat dispozitive de clonare a cardurilor pe bancomate, apoi au retras sume importante de bani sau au făcut transferuri de bani în conturile organizației.

În acest fel, infractorii au reușit să adune o avere de peste 60 de milioane de dolari. Florian Tudor, supranumit „Rechinul”, investigat inclusiv de FBI pentru crearea unei rețele transnaționale de clonare de carduri, a fost arestat în Mexic în baza unei cereri de extrădare formulate de România.

Tribunalul București a emis pe 23 martie un mandat de arestare preventivă în lipsa pe numele lui pentru șantaj.

DIICOT  îl acuză pe Florian Tudor de constituirea unui grup infracțional organizat, instigare la tentativă de omor calificat și instigare la șantaj. Extradarea interlopului Florian Tudor a fost oprită de judecătorul administrativ, la sfârșitul lunii mai, după ce magistratul s-a declarat în incapacitate de a judeca acest caz.

Protest uriaș anti LOCKDOWN la Londra

 

Mii de protestatari mărșăluiesc prin Londra cerând încetarea restricțiilor de lockdown pe motiv de coronavirus. Weekendul va fi unul ocupat pentru poliția orașului, cu schimbări climatice și proteste anti-austeritate.

Decizia recentă a premierului Boris Johnson de a amâna pe mai târziu renunțarea la restricțiile COVID-19 în Regatul Unit a fost una nepopulară, iar mii de manifestanți au ieșit sâmbătă pe străzile Londrei pentru a-și arăta nemulțumirea. Începând de la Hyde Park, o mulțime de oameni au mărșăluit prin centrul capitalei britanice, cerând încetarea restricțiilor legate de coronavirus.

Estimarea numărului de oameni din mulțime este o știință inexactă, dar prezența a atins cu ușurință mii, dacă nu zeci de mii. Unele estimări plasează prezența în șase cifre.

Ministrul Sănătății din Marea Britanie, surprins în timp ce-și săruta pătimaș amanta

 

Ministrul Sănătății din Marea Britanie, Matt Hancock, este implicat într-un scandal teribil, după ce a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce săruta o consilieră pe nume Gina Coladangelo. Ministrul este căsătorit de 15 ani și este și tatăl a trei copii.

Fosta lobbyistă Coladangelo fusese angajată în poziţia de consilier anul trecut, chiar de către ministrul Sănătății.  Potrivit informațiilor oficiale, Coladangelo lucrează ca director neexecutiv la Ministerul Sănătăţii din septembrie 2020, însă nu a existat nicio evidență publică a numirii sale.

”Recunosc că am încălcat consemnele de distanţare socială în aceste circumstanţe”, a declarat Hancock într-un scurt comunicat.

”Am dezamăgit oameni şi îmi pare foarte rău. Rămân concentrat pe munca de a scoate ţara din pandemie şi aş fi recunoscător pentru respectarea vieţii private a familiei mele pe acest subiect personal”, a adăugat el.

”Prim-ministrul a acceptat scuzele ministrului sănătăţii şi consideră subiectul încheiat’” a reacţionat purtătorul de cuvânt al lui Boris Johnson, citat de Reuters. Întrebat de presă dacă premierul are încredere deplină în Hancock, purtătorul de cuvânt a răspuns ‘Da’, notează The Sun.

Macron : Rusia este un vecin important

 

Rusia este un vecin important cu care este necesar să se desfășoare un dialog strategic, a declarat președintele francez Emmanuel Macron, menționând că nu are nevoie de un summit UE pentru a se întâlni cu omologul său rus Vladimir Putin.

"Astăzi, construim în sfârșit începutul unei strategii față de Rusia ... Acesta este un vecin important cu care trebuie să purtăm un dialog strategic", a spus Macron într-o conferință de presă după summit-ul UE de la Bruxelles. Potrivit acestuia, în ultimii doi ani s-au înregistrat progrese în acest sens.

"Nu sunt deloc obsedat de summit-ul UE 27 (cu Rusia), deoarece trebuie să fie absolut echilibrat și unit. Vă spun sincer, nu am nevoie de un summit UE pentru a mă întâlni cu Vladimir Putin. L-am întâlnit de mai multe ori și îl voi vedea în continuare ", a subliniat președintele republicii.

Mai devreme, ziarul Financial Times, cu trimitere la surse diplomatice, a anunțat că Angela Merkel și Emmanuel Macron vor ca Uniunea Europeană să examineze chestiunea invitării președintelui Rusiei, Vladimir Putin la summit-ul UE.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat că inițiativa desfășurării summit-ului Rusia și UE aparține cancelarului Germaniei, Angela Merkel, fiind susținută de liderul francez, Emmanuel Macron, și urmează să fie pusă în discuție de Uniunea Europeană, fiind necesar să se clarifice dacă toți membrii UE sunt de acord cu întrevederea Rusia și UE.

Incidentul cu distrugătorul britanic - o provocare intenționată și bine pregătită

 

Kremlinul cataloghează incidentul cu distrugătorul britanic Defender în Marea Neagră ca fiind o provocare intenționată, a declarat Dmitri Peskov.

"Regretăm că aceasta a fost o provocare intenționată, intenionată și bine pregătită. Suntem cu siguranță îngrijorați de astfel de acțiuni ale navei britanice. Considerăm astfel de acțiuni inadmisibile și inadecvate dreptului internațional", a declarat Peskov reporterilor.

În același timp, el a subliniat că polițiștii de frontieră și Forțele Armate ale Rusiei vor continua să acționeze strict în conformitate cu legea și să adopte o poziție dură.

Miercuri, Ministerul Apărării a anunțat că forțele Flotei de la Marea Neagră au stopat violarea de către nava britanică a frontierei rusești. Distrugătorul nu a reacționat la avertizarea de utilizare a armelor, după care o navă rusească de pază a deschis un foc de avertizare, iar peste nouă minute, avionul Su-24m a lansat patru bombe pe ruta urmată de nava britanică. După aceea, Defender a părăsit apele teritoriale rusești. În Marea Britanie, incidentul a fost catalogat ca fiind pasaj inofensiv în „apele teritoriale ucrainene”.

După incident, Ministerul Apărării l-a convocat pe atașatul militar de pe lângă ambasada Marii Britanii.

INCIDENT RUSIA - NATO - Forţele ruse au tras focuri de avertisment asupra unui distrugător britanic în Marea Neagră

 

Bogdan Chirieac a analizat incidentul militar din Marea Neagră, unde o navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta a intrat în apele ruseşti.

"Acest incident nu va avea nicio influenţă asupra României acum. Dar nu cred că s-a întâmplat în istorie ca URSS sau Federaţia Rusă să deschidă focul asupra unei nave NATO. Avem de-a face cu un fapt unic. Ne aflăm în Europa, în Marea Neagră, în secolul XXI, iar când Rusia deschide focul asupra unei nave britanice, înseamnă că lucrurile merg din rău în mai rău, la modul propriu. Nu e un fapt normal. 

Că avioanele NATO şi ale Rusiei se intersectează zilnic deasupra Mării Negre, au loc interceptări şi de o parte, şi de alta e una. Dar să deschizi focul, acesta e un fapt deosebit de grav. Sigur, nimeni nu trebuie să se sperie, ruşii nu vor ataca România, nici NATO nu va ataca Rusia, dar gândiţi-vă că Vladimir Putin a fost la summit la Geneva, a discutat cu Joe Biden, după care o navă rusească deschide focul asupra unei nave britanice", subliniază analistul politic Bogdan Chirieac, într-o intervenţie la România TV.

Chirieac: Nivelul de tensiune şi îngrijorare este foarte ridicat la nivel internaţional

"În cazul de faţă nu s-a folosit un canal diplomatic. Între Moscova şi Londra dura câteva clipe să spună: 'o navă de-a voastră a intrat în apele noastre teritoriale'. Sau o navă rusească putea să-i însoţească, ori avionul rusesc putea să zboare pe deasupra navei respective. Totul se opreşte atunci când se deschide focul. Acesta este ultimul stadiu în afară de a trimite racheta direct în corpul navei respective. Fapt care ar putea să provoace un conflict despre care nimeni nu ar putea să spună  cum se va termina.

Asta înseamnă o agresivitate fără precedent a Rusiei, un semnal că este foarte obosită de prezenţa NATO tot mai puternică în Marea Neagră - deşi Marea Neagră nu aparţine, totuşi, Federaţiei Ruse, sunt mai multe ţări riverane acolo, iar NATO e prezentă în Turcia, Bulgaria şi România. Deşi pentru ţara noastră nu sunt consecinţe imediate, nivelul de tensiune şi îngrijorare este foarte ridicat acum la nivel internaţional", a atras atenţia Bogdan Chirieac.

Forţele ruse au tras focuri de avertisment asupra unui distrugător britanic în Marea Neagră

O navă militară rusă a tras focuri de avertisment asupra distrugătorului HMS Defender al Marinei Regale britanice după ce acesta a intrat în apele ruseşti din Marea Neagră, iar un avion rusesc a lansat bombe în calea sa, a declarat miercuri Ministerul rus al Apărării, citat de TASS. Defender a părăsit apele ruseşti la scurt timp, după ce înaintase până la 3 kilometri în interiorul acestora, a adăugat ministerul rus.

Distrugătorul a fost avertizat că va fi folosit armamentul dacă trece graniţa Federaţiei Ruse. El nu a reacţionat la avertisment, mai menţionează acelaşi minister.

De asemenea potrivit acestuia, un avion rus de bombardament a lansat în calea distrugătorului britanic patru bombe înalt explozive cu fragmentaţie, ca avertisment. Incidentul a avut loc în partea de nord-vest a Mării Negre. Distrugătorul a pătruns în apele teritoriale ruse în apropierea capului Fiolent, la sud de peninsula Crimeea anexată de Rusia.

Ministerul britanic al Apărării încă nu a transmis o reacţie, relatează Agerpres.

India se teme de un atac armat al Chinei. India și China au cea mai lungă frontieră din lume

 

Guvernul de la Beijing a masat trupe la graniţa celor două tări.

Zonele în care sunt masați militarii chinezi și suplimentarea trupelor trimise de China la granița comună dau motive de îngrijorare în rândul conducătorilor din India.

Ministrul indian de Externe, Subrahmanyam Jaishankar este îngrijorat de evoluția  relaţiilor  bilaterale cu China. Poziţionarea trupelor chineze în zonele disputate ale frontierei cu India, în Himalaya, ca şi refuzul de reducere a efectivelor militare constituie o problemă, afirmă acesta.

„Problema este dacă Administraţia Chinei va respecta angajamentele asumate în comun, de a nu permite acumularea semnificativă a efectivelor militare în zona frontierei”, a declarat Subrahmanyam Jaishankar într-un interviu acordat agenţiei Bloomberg.

Declaraţiile survin după confruntările militare produse în urmă cu câteva luni într-o zonă disputată a frontierei comune. Violenţele s-au soldat cu moartea a 20 de militari indieni şi a cel puţin patru militari chinezi, scrie Stiripesurse.ro.

În contextul amplificării tensiunilor cu Beijingul, Guvernul Indiei a intensificat relaţiile cu organizaţia QUAD, din care mai fac parte Statele Unite, Australia şi Japonia.

Subrahmanyam Jaishankar a participat recent la reuniunea Grupului statelor puternic industrializate (G7). Ministrul a semnalat intenţia Indiei de a contribui la construirea unor reţele internaţionale de aprovizionare sigure şi de a suplimenta propriile capacităţi de producţie.

India și China au cea mai lungă frontieră din lume

India și China împart cea mai lungă și disputată frontieră din lume. Ambele state revendică zone mari din teritoriul celuilalt. Și ambele state aruncă vina pentru escaladarea tensiunilor pe vecin.

Autoritățile indiene acuză trupele chineze că au desfășurat un cort militar pe partea indiană a graniței, că au îndiguit un râu, au adus utilaje și că au așteptat înconjurați de sârmă ghimpată pentru a lansa o ambuscadă.

În noaptea de luni, a izbucnit un incident în care 20 de soldați indieni au murit iar 76 au fost răniți. Acesta fost cel mai violent act care a avut loc între cele două țări în ultimii 45 de ani. Autoritățile chineze nu au precizat dacă printre militarii săi au fost victime.