Raluca Turcan anunță salariile care vor crește

 

Memorandumul care stabileşte principiile care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptat în şedinţe de Guvern, iar ministerele au la dispoziţie 30 de zile să transmită propunerile privind politica de salarizare în sistemul public, a declarat, joi, ministrul Muncii, Raluca Turcan, după şedinţa de Guvern.

"Astăzi, în şedinţa de Guvern, a fost aprobat memo-ul care stabileşte principiile care vor sta la baza reanalizării şi elaborării cadrului legal privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Acest memorandum a fost semnat de către toate ministerele şi reprezintă practic angajamentul pe care ministerele îl iau ca într-o perioadă de 30 de zile să prezinte propriile soluţii, propria viziune pentru familiile ocupaţionale pe care le coordonează, astfel încât să reaşezăm sistemul de salarizare pentru personalul plătit din fonduri publice. Există o intenţie clară de a provoca tensiuni sociale minţind că Guvernul şi Ministerul Muncii vor tăia veniturile oamenilor. Şi aceasta este o intoxicare şi, de obicei, prinde pentru că sunt mulţi oameni nelămuriţi, mulţi oameni îngrijoraţi de veniturile pe care le au. Dar în acelaşi timp să ştiţi că sunt foarte mulţi oameni convinşi că în această perioadă sunt şi oameni politici şi alţi amatori care din asta trăiesc, din intoxicare", a spus Raluca Turcan, potrivit agerpres.ro.

De asemenea, ea a menţionat că, în calitate de ministrul al Muncii şi membru al Guvernului, are datoria să lămurească orice "intoxicare apare în spaţiul public" şi va răspunde de fiecare dată cu condiţia să i se solicite un punct de vedere, "ceea ce de multe ori nu s-a întâmplat până în acest moment".

"Ca atare, în această conferinţă de presă vreau să afirm apăsat, aşa cum a făcut şi primul ministru, că prin memorandumul pe care l-am adoptat astăzi (joi, n.r.) nu punem bazele niciunei măsuri de scădere a veniturilor în România, ci dimpotrivă. Prin acest memoradum intenţionăm să creştem acele salarii care au fost mereu lăsate în urmă prin inechităţile legislaţiei adoptate în trecut. Şi, de asemenea, salarizarea în sectorul public va deveni unitară, predictibilă, echitabilă şi va fi de asemenea în corelaţie cu eficienţa instituţiilor publice. Acest guvern şi-a asumat încă de la începutul mandatului să demareze mai multe măsuri esenţiale nu doar pentru beneficiari, ci ne-am asumat o reformă a marilor sisteme publice, ceea ce înseamnă de fapt ca statul să fie pe de o parte capabil să susţină servicii publice de calitate, dar în acelaşi timp să garanteze şi egalitate sustenabilitate, predictibilitate şi echitate în salarizarea publică şi în sistemul de pensii", a afirmat Raluca Turcan.

Țurcan a precizat că există foarte multă patimă în spaţiul public atunci când se vorbeşte de pensii sau de salarizare sau chiar de beneficii sociale.

"Convingerea mea este că dincolo de orice interpretare în mandatul meu de ministru şi mandatul guvernului din care fac parte un lucru este simplu: este o datorie a noastră să aducem echitate şi în societatea românească, iar oamenii să ştie că legea şi instituţiile le protejează drepturile şi nu îi nedreptăţesc. Ne propunem aşadar să facem statul să funcţioneze corect şi nu haotic pentru că toate aceste inechităţi pe care şi dumneavoastră le-aţi semnalat, pe care mulţi dintre dumneavoastră le resimţiţi pe propria piele, au fost create într-un sistem care trebuie să reprezinte legea şi trebuie să asigure corectitudine pentru cetăţenii acestei ţări. Am fi de condamnat dacă nu am face nimic şi întotdeauna există şi varianta să nu faci nimic, dar ne-am propus să arătăm că se poate ca într-adevăr statul să funcţioneze şi eficient, să aibă şi servicii publice de calitate şi să-şi ajute oamenii şi să-i încurajeze să creadă că legea poate fi şi bună şi în avantajul lor", a spus Raluca Turcan.

Ministrul Muncii a menţionat că prin acest memorandum în 30 de zile ministerele de linie vor transmite propunerile privind politica de salarizare în sistemul public.

Raluca Turcan a explicat, în context, că sunt reanalizaţi coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională iar unele sporuri vor intra în salariile de bază.

"Principiile pe care le-am stabilit sunt simple şi nu conduc în niciun fel la afectarea veniturilor. Practic, reanalizăm coeficienţii de ierarhizare pentru fiecare familie ocupaţională de funcţii bugetare şi unele sporuri vor intra în salariile de bază. De asemenea, acele sporuri care pot fi acordate în sumă fixă vor fi date în sumă fixă. Sporurile care vor rămâne după includerea unora în salariile de bază nu vor depăşi 20% din salariul de bază plătit individual. Mai este un lucru extrem de important. Salariul în plată de bază să fie acelaşi pentru toată lumea. Este inadmisibil ca pe o lege să ai unii angajaţi în sistemul public plătiţi la nivelul de salarizare din 2019 şi alţii la un nivel de salarizare posibilă în anul 2022. Vom include de asemenea în grila de salarizare şi alte activităţi care în momentul de faţă nu sunt pe grila de salarizare în sistemul public şi care creează puternice inechităţi. Şi dau exemplu administraţiei publice locale. Acestea sunt principiile de bază ale acestui memorandum şi practic întăresc ideea că am intrat în linie dreaptă prin asumarea completă a tuturor ministerelor a reuşitei unei reforme în sistemul de salarizare pentru funcţionarii sau angajaţii plătiţi din fonduri publice", a mai declarat Raluca Turcan.

Ungaria consideră România unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai săi

 

Ungaria consideră că România este unul dintre cei mai importanţi parteneri economici ai săi şi are interesul consolidării cooperării dintre cele două state, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, vineri, la deschiderea forumului de afaceri româno-maghiar de la Budapesta.

Péter Szijjártó a subliniat că politicile economice ungare se bazează pe cote de impozitare scăzute: companiile de aici plătesc cel mai mic impozit pe profit, iar din punctul de vedere al investitorilor, impozitul pe venit este considerat, de asemenea, ca fiind unul competitiv.

Strategia guvernamentală de gestionare a crizelor se axează tot pe acest lucru, resursele fiind canalizate către investiţii, şi nu pe ajutoare sociale. Datorită acestui fapt, Ungaria a reuşit să gestioneze cu brio şomajul în masă, a adăugat ministrul.

1434 de companii au primit sprijin de la stat, iar în schimb, acestea s-au angajat să efectueze investiţii în valoare totală de 1676 de miliarde de forinţi (4,66 miliarde euro) şi să salveze 270 000 de locuri de muncă. Printre beneficiari s-au regăsit şi patru companii cu capital românesc, care au primit sprijin guvernamental în valoare totală de 2,7 milioane de euro, a explicat Péter Szijjártó.

Guvernul Ungariei încurajează şi investiţiile în România ale companiilor maghiare, iar Eximbank sprijină cooperările dintre societăţile române şi maghiare cu o linie de credit de 440 de milioane de euro. În baza datelor primite, companiile din Ungaria consideră că România reprezintă una dintre cele mai promiţătoare locuri în care să investeşti, a mai adăugat ministrul în cadrul forumului la care au participat 80 de companii maghiare şi 66 de companii româneşti, precizează Hirado.

sursa:https://www.dcnews.ro/ungaria-considera-romania-unul-dintre-cei-mai-importanti-parteneri-economici-ai-sai_813624.html

NOI locuri de muncă în România. Vlad Vameșu: Condițiile nu sunt cu nimic mai prejos decât cele din șantierele occidentale!

 

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii online „Upgrade Romania: INVESTIȚIILE, „COLACUL DE SALVARE” AL ECONOMIEI ?”, eveniment organizat de trustul DC Media Group, din care fac parte DCNewsTV, DCNews, DCMedical, DCBusiness, StiriDiaspora.ro, Spectacola.ro şi DefenseRomania.ro. 

Vă cautați un loc de muncă pe șantierele din România? Vlad Vameșu, președintele ARCA și președintele Alpenside, a făcut un anunț extrem de important. 

„Am dezvoltat, în cadrul Comisiei de Muncă și Educație, un proiect, împreună cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, și mai ales cu ANOFM. În momentul de față, e într-o versiune beta. Am identificat o fereastră de oportunitate dată de pandemie, pentru că, în această perioadă, în Europa multe șantiere, unde lucrează români, s-au închis. Ei au fost nevoiți să se întoarcă în țară și să se angajeze în șantierele românești. Nu am avut în ultimii ani o fereastră de oportunitate mai mare! Am dezvoltat împreună cu colegii mei o platformă online, care acum este în teste. Noi, dar și alte firme de construcții, care nu sunt neapărat membre în asociație, vom putea ridica nevoile de personal pe diferite specialități. De cealaltă parte, AJOFM-urile, prin structurile județene, pot introduce pe platformă candidații care își caută un loc de muncă pe șantierele din România”, a explicat Vlad Vameșu. 

„Această fereastră de oportunitate va dispărea în curând și sperăm să demonstrăm că firmele românești au standarde importante și condițiile de muncă în România nu sunt cu nimic mai prejos de pe cele din șantierele occidentale!”, a subliniat acesta. 

Întrebat când va fi funcțională platforma la care a făcut referire, Vlad Vameșu a făcut următoarele precizări: „Estimăm că în maxim două luni va fi funcțională, dacă nu chiar mai repede.”

Declarațiile au fost făcute în cadrul dezbaterii online „Upgrade Romania: INVESTIȚIILE, „COLACUL DE SALVARE” AL ECONOMIEI?”, eveniment organizat de trustul DC Media Group, din care fac parte DCNewsTV, DCNews, DCMedical, DCBusiness, StiriDiaspora.ro, Spectacola.ro şi DefenseRomania.ro.

Upgrade Romania – INVESTIȚIILE, “COLACUL DE SALVARE” AL ECONOMIEI

sursa:https://www.dcnews.ro/noi-locuri-de-munca-in-romania-vlad-vamesu-conditiile-de-munca-nu-sunt-cu-nimic-mai-prejos-decat-cele-din-santierele-occidentale_813382.html

România, locul doi în Europa la producția de porumb

 

STĂM BINE CU MĂMĂLIGA, NU VOM MURI DE FOAME !

România s-a situat pe poziţia a doua în Uniunea Europeană (UE), după Franţa, în ceea ce priveşte producţia de porumb boabe realizată anul trecut, cu un total de 10,8 milioane de tone, deşi recolta s-a diminuat din cauza secetei cu aproape 40% faţă de anul 2019, potrivit datelor provizorii anunţate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În schimb, la suprafaţa cultivată cu porumb, România continuă să ocupe prima poziţie, cu peste 2,6 milioane de hectare (ha).

Astfel, în clasamentul privind producţiile de porumb boabe din UE, Franţa a raportat anul trecut o cantitate de 13,333 milioane de tone, România - 10,844 milioane de tone, Ungaria - 8,334 milioane de tone şi Italia - 6,793 milioane de tone.

Peste 2.000 de milioane de hectare cultivate

Potrivit sursei citate, suprafaţa cultivată cu porumb în România a depăşit 2,639 milioane ha anul trecut, în Franţa fiind cu aproape un milion mai mică, respectiv 1,664 milioane hectare, în Ungaria - 973.000 ha şi în Italia - 603.000 ha.

În 2018 şi 2019, România a fost "campioană" în rândul statelor membre în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia de porumb boabe realizată.

Anul trecut, România a exportat în spaţiul intra şi extra comunitar o cantitate de 5,71 milioane de tone de porumb boabe, adică jumătate din producţia obţinută, având şi cele mai mari încasări în topul produselor agroalimentare livrate pe piaţa externă, respectiv 1,08 miliarde de euro, conform datelor transmise de Ministerul Agriculturii la solicitarea Agerpres.

Cantități mici de importuri

Pe de altă parte, în 2020 au fost efectuate şi importuri, dar în cantităţi mai mici, de 1,338 milioane de tone, în valoare de 321,3 milioane de euro.

Consumul intern de porumb se ridică la aproximativ 4,5 milioane de tone.

sursa:https://www.dcnews.ro/locul-2-pentru-romana-in-europa-cat-porumb-a-produs-tara-noastra_811906.html

Majoritatea persoanelor care lucrează de acasă, ''la fel de productive'' ca la birou

 

Cea mai mare parte a salariaţilor canadieni aflaţi în telemuncă estimează că sunt cel puţin la fel de productivi acasă ca şi la birou şi că ar prefera să lucreze în continuare de acasă cel puţin jumătate din timpul de lucru după terminarea pandemiei, a indicat joi un studiu oficial, potrivit AFP.

Aproape o treime (32%) dintre salariaţii canadieni, echivalentul a 3,1 milioane, au efectuat cea mai mare parte din orele de muncă de acasă în prima parte a anului, faţă de doar 4% în 2016, a precizat acest studiu al Institutului de Statistică din Canada.

Printre ei, 90% au declarat că sunt cel puţin la fel de productivi ca înainte. Mai mult de jumătate (58%) dintre noii telemuncitori au declarat că au realizat aproape aceeaşi cantitate de muncă, iar circa un sfert (32%), mai mult.

Restul de 10% au îndeplinit mai puţină muncă acasă decât la birou.

Per ansamblu, productivitatea în cazul telemuncii a fost mai ridicată în administraţia publică, în special în domeniul asistenţei medicale, decât în industriile producătoare de bunuri. Institutul de Statistică din Canada nu a constatat diferenţe semnificative între bărbaţi şi femei sau în funcţie de vârstă, de studii, de situaţia materială sau de profesia participanţilor. 

35% dintre toţi noii telemuncitori şi jumătate din personal, au declarat că au efectuat un număr mai mare de ore zilnic. Cu toate acestea, 3% au declarat că lucrează un număr mai mic de ore. Şi 80% dintre noii telemuncitori au precizat că ar prefera să muncească cel puţin jumătate din timpul de lucru de acasă după terminarea pandemiei.

Cei mai productivi la domiciliu vor să lucreze cea mai mare parte sau toate orele de acasă

Persoanele aflate în telemuncă şi care consideră că sunt mai productive la domiciliu decât la locul de muncă au indicat într-un procent mai mare că preferă să lucreze cea mai mare parte sau toate orele de acasă în comparaţie cu ceilalţi telemuncitori, se mai spune în studiu.

În schimb, majoritatea cadrelor didactice (54%) preferă să revină în clase pentru cea mai mare parte a timpului după terminarea pandemiei, un procent de trei ori mai mare în comparaţie cu ceilalţi telemuncitori.

Analiza a fost realizată plecând de la datele referitoare la populaţia activă în Canada în luna februarie. Studiul s-a limitat la salariaţii care muncesc pentru acelaşi angajator cel puţin din martie 2019 sau cel puţin cu un an înainte de întreruperea activităţilor economice, la jumătatea lui martie 2020, transmite Agerpres.

sursa:https://www.dcnews.ro/studiu-majoritatea-persoanelor-care-lucreaza-de-acasa-la-fel-de-productive-ca-la-birou_811823.html

O nouă premieră la Cluj: autobuze fără şofer

 

Autobuze autonome, fără şofer, vor ajunge în acest an, în premieră naţională, pe străzile din Cluj-Napoca.

Din această primăvară, autobuzele fără şofer vor circula numai în centrul Clujului, pe distanţe scurte şi vor transporta 10-12 călători. 

"Pentru partea că licitația pentru cumpărarea unor autobuze electrice autonome este gata de lansare, avem lansată licitaţia gata de lansare şi vom cumpăra câteva. 

Ne rezervăm dreptul de a cumpăra mai multe, dar ideea e de a achiziționa două, ca să vedem cum se vor integra în ecosistemul clujean", a spus primarul Emil Boc, potrivit zcj.ro.

La începutul anului trecut, Primăria a semnat un contract cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) pentru servicii de consultanță, valoarea contractului fiind de 135.000 de lei.

Este vorba despre autobuze de capacitate mică (10-12 locuri), vehicule care vor fi folosite pentru zona centrală unde nu ajung alte mijloace de transport.

Un vehicul autonom de genul acesta costă între 250.000 şi 350.000 de euro, iar astfel de modele există deja la Paris, Lyon sau Viena.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/autobuze-autonome-fara-sofer-cluj-597171.html

Drulă, susţine că greva de vineri dimineaţă de la Metrorex este "o acţiune ilegală" ce dă peste cap viaţa unui oraş întreg

 

”BRAMBUREALA” Capitalei este începută de U.S.R. Dl. Drulă nu vede realitatea din cauza MORMANELOR de GUNOAIE RIDICATE de D-na ”CUCOARNE” de la sectorul 1. (n.m.)

Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, susţine că greva de vineri dimineaţă de la Metrorex este "o acţiune ilegală" ce dă peste cap viaţa unui oraş întreg.

"O acțiune ilegală dă peste cap viața unui întreg oraș.

Drulă: Când interese mafiote sunt amenințate, o mână de oameni se agită pentru păstrarea unor privilegii și sinecuri

Faptul că sindicatul USLM blochează metroul bucureștean este o palmă dată întregii Românii.

Nu vorbim doar despre locuitorii Capitalei, care azi nu s-au putut deplasa cu trenurile Metrorex. Ci de toți contribuabilii care susțin prin subvenție de la bugetul național activitatea și, evident, salariile de la companie.

Cătălin Drulă: Oamenii onești care lucrează la metrou au venit în această dimineață să muncească în folosul călătorilor. Pentru ei am toată aprecierea.

Nu vă lăsați amăgiți: miza ocupării ilegale a unor șine de metrou nu o reprezintă binele angajaților.

Nu, miza o reprezintă afacerile oneroase cu închirierea de spații comerciale. E dincolo de orice bănuială având în vedere notificarea trimisă ieri pentru evacuarea spațiilor ocupate ilegal după expirarea contractului dintre Metrorex și firma sindicatului USLM în 2018.

O firmă, un sindicat vor neapărat să căpușeze Metrorex în liniște, în continuare.

Cu legea de partea noastră nu vom da înapoi", a scris ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, vineri, pe pagina de Facebook.

Decizia sindicaliştilor, după ce Metrorex a cerut eliberarea spaţiilor comerciale până pe 2 aprilie.

Mii de bucureşteni sunt revoltaţi, vineri, că nu pot ajunge la muncă din cauza protestelor sindicaliştilor. Aceştia nu sunt lăsaţi să intre şi stau afară, cu speranţa că trenurile o să pornească în curând.

Mai mult, intrările de la metrou care sunt folosite şi ca pasaje pietonale sunt închise, iar oamenii sunt nevoiţi să traverseze strada prin locuri nepermise. Alţii trebuie să ocolească întreaga Piaţa Victorie ca să ajungă unde au nevoie. 

Sindicaliştii de la metrou amenințau că 10 trenuri vor fi scoase din circulaţie de pe Magistrala 2, cea mai aglomerată a metroului bucureştean. 

Ameninţarea vine după ce conducerea Metrorex a cerut eliberarea spatiilor comerciale până pe 2 aprilie. 

Retragerea garniturilor ar însemna un interval mai mare între trenuri și implicit o aglomerație uriașă la orele de vârf.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/catalin-drula-greva-metrou-actiune-ilegala-597000.html

Primele roşii româneşti s-au copt deja în sere. La ce preț vor ajunge în magazine ?

 

Primele roşii româneşti s-au copt deja în sere. Cea mai timpurie recoltă vine din judeţul Constanţa. De acolo, de pe plantaţie, roşiile vor ajunge în pieţe şi supermarketuri cu preţul de 9,5 lei pe kilogram. 

La 34 de kilometri de orașul Constanţa, în localitatea Nicolae Bălcescu, pe o suprafaţă de aproape un hectar se cultivă roşii de diferite soiuri. Aici, tomatele nu cresc în pământ și nici nu sunt udate cu furtunul. Rădăcinile lor stau în saltele de vată minerală şi sunt irigate prin picurare computerizată, în funcţie de lumină şi umiditate.

Andrei Ianţoc, fermier: "Aceasta este o cultură hidroponică, este mai nouă în România. Salteaua este una din rocă minerală, e sută la sută ecologică, iar pe ea se plantează cuburile care vin cam la o înălţime de 24 cm".

Plantarea se face la mijlocul lunii decembrie şi primele legume apar în luna martie.

Andrei Ianţoc, fermier: "Noi culegem roşiile doar când sunt roşii. Nu le luam portocalii, pârguite sau cum sunt în alte părţi. De aia roşia este gustoasă, este proaspătă".

În seră, roşiile au muzică non-stop şi sunt îngrijite atent de 13 muncitori. În fiecare zi, fermierii palisează plantele, adică le leagă cu o aţă pentru a nu se rupe vârfurile.

După ce sunt culese, roşiile sunt etichetate şi trimise către pieţe şi supermarketuri. Un kilogram de tomate costă 9,5 lei, iar un kilogram de roşii cherry ajunge la 22 de lei. În fiecare lună, fermierii adună între 30 și 40 de tone de roşii.

sursa:https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/primele-rosii-romanesti-s-au-copt-deja-in-sere-la-ce-pret-vor-ajunge-in-magazine-si-in-piete-1469372

Inflația a crescut mai mult decât se anticipa

 

Rata anuală a inflației a crescut în ianuarie 2021 la 2,99 la sută, de la 2,06 la sută în decembrie 2020, și la 3,16 la sută în februarie, mult peste nivelul anticipat anterior, sub impactul tranzitoriu al liberalizării pieței energiei electrice pentru consumatorii casnici și ca efect al scumpirii combustibililor, pe fondul majorării cotației petrolului. Acestea au fost doar în mică măsură contrabalansate de influențele de sens opus venite de pe segmentele LFO și produse din tutun, precum și din decelerarea inflației de bază, se arată într-o informare a BNR după ședința Consiliului de administraţie al Băncii Centrale.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a continuat să descrească lent în acest interval, coborând în ianuarie și rămânând în februarie la 3,1 la sută, de la 3,3 la sută în decembrie 2020, în principal pe seama efectelor de bază dezinflaționiste asociate evoluției prețurilor unor produse alimentare procesate, precum și pe fondul influențelor modeste ale deficitului de cerere agregată. Dinamica componentei mai poartă încă amprenta presiunilor inflaționiste ale factorilor fundamentali din perioada pre-pandemie, reflectând și așteptările inflaționiste asociate, alături de influențe venite din dinamizarea consumului pe anumite segmente, dar și din perturbări pe partea ofertei și din costuri asociate pandemiei și măsurilor de prevenire a răspândirii infecției cu coronavirus.

Rata medie anuală a inflației IPC în luna februarie a rămas la nivelul lunii decembrie 2020, respectiv 2,6 la sută, în timp ce rata media anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum a continuat să scadă până la 2,1 la sută, de la 2,3 la sută în luna decembrie.

Consiliul de administrație al BNR a analizat și a aprobat Raportul asupra inflației, ediția martie 2021, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

Noul scenariu relevă o modificare a perspectivei inflației în raport cu proiecția precedentă, în condițiile în care traiectoria actualizată a ratei anuale prognozate a inflației este revizuită semnificativ în sens ascendent pe termen scurt și într-o mai mică măsură pe ultimul segment al orizontului proiecției. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să crească treptat pe parcursul anului 2021 până în proximitatea limitei de sus a intervalului țintei, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, pentru ca după o amplă corecție descendentă în debutul anului viitor, să urce din nou și să rămână ușor deasupra punctului central al țintei, pe fondul redeschiderii mai devreme a deviației pozitive a PIB și al creșterii ulterioare lente a acesteia.

Incertitudini și riscuri mari la adresa noii perspective decurg însă din mersul pandemiei și al măsurilor restrictive asociate – în condițiile extinderii celui de-al treilea val pandemic inclusiv pe plan intern –, precum și din dinamica vaccinării la scară mondială, dar mai ales la nivelul UE.

Alte surse majore de incertitudini și riscuri sunt conduita politicii fiscale, în contextul consolidării bugetare prezumate a se realiza gradual pe termen mediu, alături de absorbția fondurilor europene alocate României, dar și evoluțiile de pe piața muncii, sub influența situației sanitare și a măsurilor de sprijin guvernamental.

Relevante sunt, însă, și tendințele sincronizate de creștere a cotațiilor multor materii prime, precum și amplificarea recentă a volatilității pe piața financiară internațională, însoțită de creșterea generalizată a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, pe fondul așteptărilor inflaționiste ale investitorilor și al temerilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed.

Potrivit datelor statistice recente, activitatea economică a continuat să se redreseze într-un ritm deosebit de alert în trimestrul IV 2020 – superior celui previzionat și doar ușor încetinit în raport cu intervalul precedent –, reducându-și declinul în termeni anuali la -1,4 la sută, de la -5,6 la sută în trimestrul III, în condițiile unei creșteri trimestriale de 4,8 la sută, după majorarea cu 5,6 la sută din trimestrul anterior. Evoluția face probabilă restrângerea mult peste așteptări a deficitului de cerere agregată la finele anului 2020, implicând modificarea substanțială a perspectivei pe termen scurt și mediu a poziției ciclice a economiei. În același timp, contracția economică din anul 2020 s-a limitat la -3,9 la sută, iar în absența efectului specific al agriculturii – datorat condițiilor meteorologice nefavorabile –, aceasta ar fi fost de -3,3 la sută, printre cele mai mici din Europa.

Redresarea s-a datorat în totalitate cererii interne. Alături de variația stocurilor – al cărei impact expansionist l-a compensat în bună măsură pe cel puternic contracționist din trimestrul precedent –, un rol însemnat în impulsionarea absorbției interne l-a avut formarea brută de capital fix. Aceasta și-a accelerat considerabil creșterea în termeni anuali, pe fondul dinamizării puternice a construcțiilor noi, inclusiv cu aportul investițiilor publice și al programelor guvernamentale. În același timp, consumul privat și-a mărit doar marginal dinamica anuală negativă, în condițiile în care reaccentuarea contracției cumpărărilor populației – în principal pe seama comprimării serviciilor, în contextul reacutizării pandemiei –, a fost contrabalansată aproape integral, ca impact, de creșterea altor subcomponente, după scăderea considerabilă consemnată de acestea în trimestrul III.

Exportul net și-a cvasi-dublat însă aportul negativ la dinamica anuală a PIB, pe fondul creșterii ușor mai vizibile a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor de bunuri și servicii, antrenând și o reamplificare a deficitului balanței comerciale față de aceeași perioadă a anului trecut. În aceste condiții, dar și ca urmare accentuării deteriorării balanței veniturilor primare, pe seama fluxurilor de dividende distribuite, deficitul de cont curent și-a mărit avansul în termeni anuali, în pofida creșterii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Condițiile de pe piața financiară au continuat să se amelioreze ulterior reducerii ratei dobânzii de politică monetară din luna ianuarie 2021, resimțind însă mai târziu influențe venite din amplificarea volatilității pe piața financiară internațională – pe fondul așteptărilor inflaționiste și al temerilor investitorilor legate de perspectiva conduitei politicii monetare a Fed –, alături de cele decurgând din recentele evoluții macroeconomice interne mult peste așteptări relevate de datele statistice.

Astfel, principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit mersul pronunțat descendent până spre finele lunii ianuarie, iar apoi s-au stabilizat ușor deasupra ratei dobânzii de politică monetară, pentru ca în primele zile din martie să cunoască o vizibilă ajustare ascendentă, în contextul înăspririi condițiilor lichidității. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat în lei au înregistrat noi scăderi consistente în ianuarie – până la un nou minim istoric în cazul maturității de 10 ani –, care s-au corectat însă parțial sau integral în a doua parte a lunii februarie. Ratele dobânzilor la principalele categorii de credite noi ale clienților nebancari au continuat, la rândul lor, să descrească în intervalul decembrie 2020 – ianuarie 2021, ori s-au consolidat la valorile joase atinse anterior.

Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a păstrat relativa stabilitate până la finele lunii februarie, inclusiv pe fondul diferențialului ratelor dobânzilor, pentru ca ulterior să consemneze o ușoară ajustare ascendentă, mai modestă decât cele evidențiate în regiune.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat și-a accentuat ascensiunea în luna decembrie 2020, până la 5,5 la sută, de la 4,6 la sută în noiembrie, în condițiile creșterii la un maxim istoric a fluxului de credite în monedă națională, iar în ianuarie 2021 s-a diminuat ușor, la 5,1 la sută. Componenta în lei a continuat să și accelereze creșterea în ambele luni, până la 8,8 la sută în ianuarie 2021, de la 8 la sută în noiembrie 2020, în contextul redresării activității economice, precum și ca efect al programelor guvernamentale și trendului descendent al ratelor dobânzilor, ponderea sa în total urcând, astfel, în ianuarie la 69,6 la sută (recordul perioadei post-ianuarie 1996).

În ședința de astăzi, 15 martie 2021, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an; totodată, a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

sursa:https://www.cotidianul.ro/inflatia-a-crescut-mai-mult-decat-se-anticipa/

Cine să-l mai oprească ?

 

Noi vești proaste pentru cei care trebuie să facă plăți în euro. Este vorba despre curs.

Euro a atins miercuri al șaselea maxim istoric la rînd pe piața din România, la 4,8863, de la 4,8849 lei marți.

Dolarul american a crescut foarte ușor la 4,1084 lei, de la 4,1036 lei, iar francul elvețian a crescut ușor la 4,4146 lei. Gramul de aur a urcat la 226,1467, de la 224,7611 lei.

Știrea inițială

Euro a atins marți al cincilea maxim istoric la rînd pe piața din România, la 4,8849 lei, de la 4,8838 lei luni. Precedenta valoare de top a fost vineri, la 4,8831 lei/euro.

Dolarul american a scăzut ușor la 4,1036 lei, de la 4,1118 lei, iar francul elvețian a crescut foarte ușor la 4,4070 lei. Gramul de aur a urcat ușor 224,7611 lei, de la 223,9171 lei.

Pe piața valutară, euro era cotat, marți la prânz, între 4,8864 și 4,8847 lei.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cine-sa-l-mai-opreasca-2/

Dacă Iașiul nu va primi finanțare prin PNRR, nu are nici o șansă de a fi legat la viitoarea autostradă A7 până în 2026

 

Iașiul riscă să devină singurul oraș mare din România care nu va primi finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul prin care România poate atrage aproape 30 de miliarde de euro de la UE, pentru o centură la profil de autostradă, sau pentru A8, autostrada care va lega Moldova de Transilvania.

”Transilvania și Bucureștiul vor atrage cei mai mulți bani prin PNRR. Cluj, Oradea, Arad, Sibiu, Brașov, Bacău, Constanța, Craiova și București sunt orașele din România care au sau vor avea variante ocolitoare la profil de autostradă, iar orașele din Transilvania, București, Craiova și Constanța vor fi conectate la rețeaua de autostrăzi care fac conexiunea cu cele mai importante culoare de transport europene. Spre Moldova se va începe execuția autostrăzii A7 din Muntenia cu tronsonul Ploiești – Buzău, iar până la Pașcani se va ajunge în teorie undeva în 2026, dacă se va prinde în PNRR. Suceava, Botoșani și Vaslui nu vor fi legate de A7 prin drum expres mai devreme de 2035. Șoseaua Nordului nu se va construi până în 2030 și nu se știe după… Iașul este singurul oraș mare din România care nu va primi finanțare prin PNRR pentru o centură la profil de autostradă, sau pentru A8”, susține Cătălin Urtoi, reprezentant al asociației „Împreună pentru A8”, fost consilier onorific al lui Lucian Bode pe vremea când acesta ocupa postul de ministru al Transporturilor.

Dacă Iașiul nu va primi finanțare prin PNRR, nu are nici o șansă de a fi legat la viitoarea autostradă A7 până în 2026. Fără o centură de Nord, viitorul Spital Regional de Urgență și Aeroportul vor rămâne două investiții izolate, iar circulația prin cartiere spre aceste obiective va fi un calvar pentru ieșeni, susține Urtoi. Potrivit acestuia, pe tronsonul de autostradă Tg. Mureș-Tg. Neamț, de pe A8,

se află în lucru un studiu de fezabilitate subfinanțat și cu șanse mari de a intra în blocaj. A fost o licitație organizată pe vremea PSD-ului, cu o valoare trecută la mișto și cu adjudecare în bătaie de joc. Firma din Spania dă semne de neputință”, a mai spus Urtoi. Proiectantul este compania Ingenieriaa Especializada Obra Civil e Industrial SA. Recent, ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă a declarat într-un interviu acordat HotNews.ro că autostrada A8 peste Carpații Orientali este „cel mai greu proiect de infrastructură al României”, dar că vrea ca în anul 2021 să fie pornită investiția și să fie scoase la licitațiile de execuție capetele cu documentația finalizată dinspre Tg. Mureș și Tg. Neamț. Totuși, la proiectarea sectorului Târgu Mureș – Târgu Neamț ”există o incapacitate constatată, de-a lungul timpului, la firma de proiectare. Din acest motiv am luat decizia să monitorizăm permanent acest prestator de servicii. Astfel, în fiecare zi de luni, la sediul ministerului analizăm stadiul evoluției serviciilor de proiectare pe acest proiect”, potrivit Marianei Ioniță, directorul general CNAIR. ”În August 2020, fostul Ministru al Transporturilor, Lucian Bode (PNL), a refuzat să sancționeze intarzierile pe acest tronson, acordând firmei spaniole încă un răgaz de șase luni (25 Iulie 2021), iar acum această firmă gâfâie. Pe tronsonul Tg.Neamt – Iași – Ungheni avem o licitație de studiu de fezabolitate + Proiect cu multe semne de întrebare. Un caiet de sarcini prost pregătit în 2020 sub conducerea PNL și preluat de actuala conducere USR PLUS”, a mai adăugat Urtoi.

Cel mai scump proiect de infrastructură din România, Autostrada A8, care leagă Ungheni de Tg. Mureș, via Iași și Tg. Neamț, ar putea fi gata de abia în 2030 însă există destul de multe rezerve din partea oficialilor de la Ministerul Transporturilor. „Tehnic e fezabil finalizarea până în 2030, dar e cel mai greu proiect de infrastructură al României – de două ori mai greu decât Sibiu – Pitești. Aici eu am mai susținut că poate ar trebui să vedem, pe zonele foarte grele, cum putem găsi niște soluții care să fie mai ușor implementabile, mai rapid de construit, mai în buget, mai ieftine, dar care să ne ducă la același rezultat. Adică un drum neîntrerupt, care nu trece prin localități, un drum care conectează rapid Moldova de Transilvania”, este de părere Drulă. Conform acestuia, A8 se află în diferite etape de implementare, iar pe sectorul cel mai greu, pe zona montană, e în drulare o revizuire de studiului de fezabilitate care are probleme. Drulă a anunțat că vrea ca până la finalul anului să liciteze la proiectare și execuție capetele de la Tg. Mureș și Tg. Neamț, iar pe zona montană „să vedem cum putem găsi niște soluții care să fie mai ușor implementabile, mai rapid de construit”. Colegul său de partid, Iulian Bulai, a dezvăluit, după o întâlnire cu ministrul Drulă, că la A8 contractele de completare SF au fost subfinanțate până acum. ”Proiect neglijat și sabotat până acum. Mai devreme de 2024 nu estimăm să se înceapă șantierul pe segmentul Tg. Neamț – Iași. Reparăm și urgentăm acest proiect”, a notat pe pagina sa de Facebook Iulian Bulai.

Autostrada A8, Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași – Ungheni, de aproximativ 311 kilometri, ar putea costa 36 miliarde de lei.

Pe A8, șoseaua rapidă care pleacă de la Ungheni, trece prin Iași, ajunge la Tg. Neamț și apoi taie Carpații spre Tg. Mureș, contractul de revizuire a studiului de fezabilitate pe cei peste 200 de kilometri dintre Tg. Mureș și Tg. Neamț a început în mai 2019 și ar fi trebuit să fie gata în ianuarie 2021, însă este departe de finalizare. ”Studiile geotehnice de teren au fost realizate doar pe sectoarele ușoare, nefiind atacate zonele grele de munte.

Aproape un sfert din nevoile de investiții în infrastructura de transport a României va fi acoperit cu sumele venite din la Uniunea Europeană prin mecanismul de Redresare și Reziliență. Infrastructura din țara noastră are nevoie de 70 de miliarde de euro, în zona rutieră, feroviară și de metrou, iar portofoliul investițional al domeniului Transport durabil care îndeplinește criteriile de eligibilitate este de aproximativ 16,309 miliarde de euro. În sectorul rutier se urmărește dezvoltarea și modernizarea rețelei rutiere naționale de autostrăzi și drumuri situate pe rețeaua primară și secundară a României dublate de măsuri de creștere a siguranței rutiere, protejare a mediului și adaptare la schimbările climatice inclusiv prin realizarea/concesionarea zonelor de parcare și staționare a vehiculelor (aproximativ 8,42 miliarde euro cu TVA, pentru care se estimează aproximativ 655,4 km de autostradă și 636,2 km de drum expres și drumuri de legătură la rețeaua primară). Autostrăzile ce se vor construi cu bani europeni vor fi: sectorul de 13 km rămas din Lugoj-Deva, Centura Nord București (49,6 km), Ploiești-Buzău (65 km), Buzău-Focșani (72 km), Focșani-Bacău (109,3 km), Băcău-Pașcani plus legătura la Piatra Neamț (81,2 km), Pașcani-Suceava-Siret (101.5 km), Transilvania, cu Meseș P. Sălaj-Nușfalău plus pachet conectivitate Cluj (Gilău-Apahida) (170,7 km).

sursa:https://www.cotidianul.ro/strigat-de-disperare-din-moldova-iasiul-va-fi-izolat/

Lege pentru ruperea acordurilor petroliere cu țări/companii „indezirabile“

 

Guvernul poate aproba denunțarea unilaterală a unui acord petrolier din motive de securitate națională. 

O lege aprobată astăzi prevede, nici mai mult nici mai puțin că ,Autoritatea competentă poate refuza, din motive de securitate națională, concesionarea și executarea de operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare a unui zăcământ petrolier de către persoane juridice care sunt efectiv controlate de țări terțe Uniunii Europene sau de resortisanți ai țărilor terțe Uniunii Europene“.

„Le mulțumesc colegilor deputați pentru că au adoptat cu unanimitate de voturi, 311 pentru, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.27/2020 pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004.

De ce este important? Prin aceste modificări am întărit siguranța națională. Astfel că am transpus în legislația noastră prevederile Directivei nr. 94/22/CE, de la art. 2, alin. (2) ”statele membre pot refuza, din motive de siguranță națională, să permită accesul la exercitarea acestor activități oricărei entități care este efectiv controlată de țări terțe sau de resortisanți ai țărilor terțe”.

De asemenea, «în cazul acordurilor petroliere în vigoare, la propunerea autorității competente, din motive de siguranță națională, prin hotărâre a Guvernului se poate aproba denunțarea unilaterală a acordului petrolier»”, scrie și ministrul Energiei pe pagina sa de FB.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.27/2020 pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004 prevede:

„Art. I – Legea petrolului nr.238/2004, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea la, nr. 535 din 15 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

După art.3 se introduce un nou articol, art. 3 1 , având următorul cuprins:

„Art. 3 1

Autoritatea competentă poate refuza, din motive de securitate națională, concesionarea și executarea de operațiuni petroliere de explorare, dezvoltare și exploatare a unui zăcământ petrolier de către persoane juridice care sunt efectiv controlate de țări terțe Uniunii Europene sau de resortisanți ai țărilor terțe Uniunii Europene.

În cazul acordurilor petroliere în vigoare, la propunerea autorității competente, din motive de securitate națională, prin hotărâre a Guvernului se poate aproba denunțarea unilaterala a acordului petrolier.’ ‘

La art. 34 alineatele (1) și (2) se modifica si se introduc două noi alineate, alin. (5) și (6) cu următorul cuprins:

„(1) Titularul unui acord petrolier poate transfera altei persoane juridice drepturile dobândite și obligațiile asumate, numai după aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității competente.

(2) Orice transfer făcut fără aprobarea, prin hotărâre a Guvernului, este lovit de nulitate.

În situația în care are loc o operațiune de preluare a controlului titularului unui acord petrolier sau are loc o schimbare în structura acționariatului cu drept de control asupra titularului, noile condiții se notifică autorității competente în vederea aprobării prin hotărâre de Guvern, cu respectarea alin. (2) al art. 3 1 , a mențineri valabilității, a modificării sau a denunțării unilaterale a acordului petrolier, la propunerea autorității competente.

Nerespectarea prevederilor de la alin.(l) și (5) are ca efect pierderea calității de titular de acord petrolier a persoanei juridice române sau străine în cauză, în situația în care acordul petrolier are mai mulți titulari, iar în situația în care acordul petrolier are un singur titular, acesta încetează de drept”.

Art. II. – Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare cel mai târziu la data de 28 februarie 2020.

Prezenta ordonanță de urgență transpune ultimul paragraf al art. 2 alin. (2) din Directiva nr. 94/22/CE privind condițiile de acordare și folosire a autorizațiilor de prospectare, explorare și extracție a hidrocarburilor, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. L 164 din 30 iunie 1994″

sursa:https://www.cotidianul.ro/lege-pentru-ruperea-acordurilor-petroliere-cu-tari-companii-indezirabile/

Producătorii de pâine din România se pregatesc de scumpiri

 

.Creşterea preţului vine după scumpirea făinei, a uleiului, a curentului şi a carburanţilor.

Patronii din panificație anunță că franzela de 300 de grame se va scumpi si va ajunge până la 1,5 lei bucata de la 1,2-1,3 lei în prezent, cât plătește acum omul pe ea în magazine.

Evoluția crescătoare a prețului se datorează în principal scumpirii materiei prime principale : făina.

De la 1 ron la 1,30 ron preț actual, scumpire rezultată în urma slabei recolte de grâu în 2020.

De asemenea și celelalte materii prime au înregistrat creșteri substanțiale: drojdia +20%, uleiul de palmier +50%.

Scumpiri s-au produs și la energia electrică, gazele naturale, motorină, benzină etc.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/paine-franzela-300-de-grame-595557.html

După ce Comisia Europeană a atenționat România să combată exploatarea forestieră ilegală și a activat procedura de infrigement împotriva țării noastre, ies la iveală noi și noi dovezi despre jaful dement din domeniul forestier

 

La circa un an după ce Comisia Europeană a atenționat România să combată exploatarea forestieră ilegală și a activat procedura de infrigement împotriva țării noastre, ies la iveală noi și noi dovezi despre jaful dement din domeniul forestier. 

Încă de la începutul anului trecut jurnaliștii au atenționat opinia publică asupra faptului că hoții de lemn nu mai au nicio limită și că, cel puțin în județele Gorj, Dolj, Olt, și Râmnicu Vâlcea și Mehedinți atacul asupra fondurilor forestiere public și privat este coordonat chiar de cei plătiți să combată acest tip de infracțiuni : șefii și angajații ocoalelor silvice, pădurarii, polițiștii, șefi din cadrul Gărzii Forestiere sau angajații Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor numiți în funcții “pe sprânceană”, tocmai pentru a închide ochii și pentru a ascunde rapoartele dezastruoase din teren. În ultimile luni, un val de adrese, sesizări și plângeri au ajuns la comisiile de disciplină din domeniu și la ministerul de resort.

Documentele interne care au ajuns în posesia noastră vorbesc despre mușamalizarea furturilor, despre intimidarea angajaților corecți, despre trafic de influență, abuz în funcție și corupție la toate nivelurile. Astfel, prin intervenția directă a unor angajați ai Direcțiilor Silvice, ocoalelor silvice și ai Gărzii Forestiere, au fost compromise mii de hectare de pădure și fond cinegetic din județele pomenite mai sus. Sursele noastre din cadrul acestor instituții care ar trebui să administreze fondurile silvice și cinegetice afirmă că s-a ajuns până acolo încât, pentru a acoperi furturile de pădure, au fost falsificate până și hărțile din componența Amenajamentelor silvice. Nu se știe deocamdată dacă Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor ( MMAP) a sesizat organele de anchetă după ce a luat la cunoștință de activitatea bandelor de jefuitori din subordine. Nu se știe ce fac instituțiile de forță ale țarii (Parchetul General, SRI, Ministerul de Interne) și oengeurile specializate în conservarea habitatelor naturale distruse de jefuitori.

Noi ne facem datoria să publicăm o parte dintre aceste documente fără precedent, în speranța că organele în drept vor salva ce a mai rămas din plămânul verde al țării.

La Bolboși s-a furat pădurea, zi și noapte

Prima decadă a lunii februrie 2021 a adus o cantitate importantă de precipitații în județul Gorj. În comuna Bolboși, în apropierea localității Mătăsari, la circa 500 de metri de primărie, peste drum de târgul de animale, un drum forestier improvizat de hoții de lemne intră adânc în pădurea ocolului Silvic Motru. Covorul de frunze maronii s-a așternut ca un covor peste rădăcinile arborilor deși și drepți ca niște zăbrele. Solul mustește de apă. Ici-colo, din lăstăriș, țășnesc speriate câteva căprioare și un stârc cu ciocul lung. Printre frunzele putrede, încurajată de picăturile de apă, aproape insesizabilă, își croiește drum o salamandră. Creatura neagră ca abanosul are pete de culoarea portocaliu aprins, integrându-se perfect în mediul înconjurător.

Brusc, după circa doi km de pădure deasă, în inima codrului, cineva a ras copacii, lăsând în urmă numeroase cioturi de diferite dimensiuni și maldăre de ramuri  încă înfrunzite. Hoții au fost interesați numai de buștenii groși. Pădurea de pe proprietatea doamnei Anghelescu Victoria, dată în pază ocolului susmenționat, dispare văzând cu ochii.

Ghidul nostru spune că, lunar, mii de metri cubi de stejar și fag din proprietate privată au fost scoase ilegal din circuitul forestier și au fost vânduți ca lemn de foc. Aici au furat zi și noapte numeroase echipe de hoți sub protecția pădurarilor, șefilor de post și a șefilor ocolului silvic. Copacii sunt ciopârțiți si sunt vânduți ca lemn de foc. În urmă rămân doar cioturile groase și maldăre de crengi subțiri. Imaginile și filmările de la fața locului sunt grăitoare. Potecile folosite de hoți brăzdează pădurea din șosea până în pășune. Surse din interior afirmă că pădurarii gorjeni nu mai sunt interesați de producție. După ce le-au fost afectate salariile unii dintre aceștia ar fi ajuns să trăiască numai din furturi. Sunt protejați și încurajați de superiorii lor. În cazul în care vreun angajat mai zelos constată ilegalitățile și îndrăznește să raporteze superiorilor, aceștia îl pun la punct imediat, după dictonul “rufele murdare se spală în familie”. Dacă deșteptul insistă cu rapoartele este hăituit, vânat și executat în ședințe publice, după cu veți vedea în continuare.

“Verificările se vor face prin sondaj”

Sesizarea nr. 605 depusă la data de 18.05.2020 de dr.ing. Dinucă Nicolae Cătălin, șef serviciu în cadrul Gărzii Forestiere Județene Mehedinți – Gorj la Garda Forestieră Râmnicu Vâlcea, în atenția Inspectorului Șef Poenaru Gheorghe, consilierului de etică, ing. Barcan Ilie și a responsabilului resurse umane  jr. Spiridon Gabriela semnalează numerose încălcări ale legii  comise de șefii Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea, cuantificând cu precizie infracțiunile silvice și prejudiciile pe care aceștia le acoperă.Vă prezentăm un fragment din sesizarea depusă pe circuit intern de Dinucă:

“Vă aduc la cunoștință că nu scriam aceste rânduri dacă nu se repeta comportamentul domnului director Eugen Simionescu, după cum urmează :

În data de 02.11.2018 domnul director Simionescu Eugen s-a prezentat la sediul Gărzii Forestiere Județene Mehedinți Gorj și a întocmit un proces verbal ( atașat la prezenta ), prin care se meționează faptul că ,, verificările se vor efectua prin sondaj ”, privind eliberarea acordurilor la agenții economici în vederea utilizării documentelor cu regim special, conform Ord. 836 / 2014, adică verificările să nu se mai facă integral cum se făceau până atunci.

Având în vedere adresa  M.M.A.P nr. 138726 / 30.03.2020 înregistrată la Garda Forestieră Rm – Vâlcea sub nr. 5598 / 30.03.2020, referitor la nerespectarea prevederilor legale privind proveniența materialelor lemnoase s-au materializat  de către reprezentanții Gărzii Forestiere Județene Mehedinți – Gorj următoarele rezultate :

758 m.c. volum confiscat valoric , cu o valoare de 143.892 lei si valoare proceselor verbale de contravenție de  156.272 lei, județul Gorj cu 377 m.c. confiscați valoric și o valoare de 77.498 lei și județul Mehedinți cu 381 m.c. confiscați valoric și o valoare de 66.394  lei.

Înainte de a se semna procesul verbal în care se specifica ,, verificările se vor efectua prin sondaj ”, se confisca foarte mult material lemnos din punct de vedere  valoric de către reprezentanții Gărzii Forestiere Județene Mehedinți Gorj la controlul agenților economici, referitor la nerespectarea prevederilor legale privind proveniența materialelor lemnoase.

Ce interese are domnul Director Simionescu să se facă ,, verificările prin sondaj ”.

Domnul Director Simionescu Eugen vrea cât mai mult compromiterea controlului în Garda Forestieră Rm. Vâlcea.

Cine are interes ca verificările să se facă superficial, de mântuială ?

În contextul în care eram în control periodic la Ocolul Silvic Motru ne-a precizat verbal ,, să nu mai punem  ocolul Silvic Motru să preia suprafețe de fond forestier, care nu au serviciu silvic asigurat ”. Menționez faptul că la începutul controlului periodic de la Ocolul Silvic Motru s-au făcut presiuni din partea conducerii Direcției Silvice Gorj să nu să preia în vederea asigurării serviciului silvic acestor suprafețe, dar subsemnatul a făcut echipe mixte, cu delegații  Ocolului și delegații Garzii Forestiere Județene Mehedinți – Gorj  pentru a prelua aceste suprafețe.

Domnul Director Simionescu Eugen este beneficiar dacă nu se iau în pază aceste suprafețe de fond forestier ?

Care este interesul Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea, ca structură teritoritală a  autoritătii publice centrale pentru silvicultură ?

Cine are interes ca suprafețele de fond forestier retrocedate conform legilor fondului funciar , care nu au contract cu o structură silvică să nu aibă asigurată paza ? Cine plătește masa lemnoasă tăiată ilegal ?“.

Una peste alta, în ultima perioadă, Dinucă a raportat către conducerea Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea, prejudicii în valoare de 7.554.331,35 lei, numai pe raza Direcțiilor Silvice Gorj și Mehedinți ( ocoalele sivice Cărbunești, respectiv Șimian). Vom reveni și cu alte cifre, raportate de lucrătorii silvici, relevante în ecuația jafului din păduri.

Jigniri, amenințări și tentative de intimidare

Cătălin Dinucă nu s-a mulțumit să pună doar niște întrebări jenante șefilor săi din conducerea Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea, aflați în relații personale ” mai mult decât părtinitoare” cu personalul RNP Romsilva  – Direcția Silvică Gorj și al RNP Romsilva  – Direcția Silvică Mehedinți care au dus la “neglijențe, abuzuri, și inacțiuni” .

Documentele aflate în posesia noastră dovedesc faptul că verificările și controalele amănunțite efectuate de acesta de-a lungul timpului (în ciuda sfaturilor mai mult sau mai puțin prietenoase venite de la superiorii săi, Inspectorului Șef Poenaru Gheorghe și  de la directorul   Eugen Simionescu ) au dus la confiscarea unor cantități importante de masă lemnoasă exploatată ilegal și la anchetarea făptașilor care nu o dată s-au ales cu dosare penale. Ca urmare, Dinucă a avut parte de numeroase amenințări, jigniri și tentative de intimidare chiar în fața colegilor săi și în prezența altor martori, în timpul ședințelor de lucru.

“În conformitate cu prevederile    O.U.G 57 / 2019,  O.M 456 / 2016, H.G 743 / 2015,  legii 571 / 2004 –   privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii,decizia nr. 127 / 01.08.2018  a Inspectorului Șef al Gărzii Forestiere Rm Vâlcea prin care se aprobă regulamentul de ordine interioară, dr.ing. Dinucă Nicolae Cătălin, șef serviciu în cadrul Gărzii Forestiere Județene Mehedinți – Gorj,vă aduc la cunștiință faptul că în data de  14.02.2020 ora 8: 15 a venit la sediul din Tg. Jiu, str. Aleea Petrești, nr. 5, domnul director ing. Simionescu Eugen, de la Direcția Implementare și Avizare, din cadrul Gărzii Forestiere Rm. Vâcea, care a participat la sedința pe care subsemnatul o ține sapămânal. În timpul sedinței am întocmit programul de lucru pentru fiecare coleg, în parte, iar la un moment dat domnul director Eugen Simionescu m-a făcut ,, Nesimțit ”, a țipat la mine, de față cu celalți colegi, m-a amenințat că îmi dă calificativul ,, Nesatifăcător ”, că ,, iau peste 7000 lei salariu ”, ,, să nu mai punem Direcția Silvică să ia suprafețe în pază, că nu suntem împingători de plan la Direcția Silvică ’’.

Jaf de proporții biblice în pădurile României

La aceste amenințări au fost prezenți : domnul consilier superior Budulan Cristian, domnul consilier superior Rogoveanu Iustinian, domnul consilier superior Cojan Aurel, domnul consilier superior Jianu Gheorghe, domnul consilier superior Cîrstoc Horațiu, domnul consilier superior Cicu Tiberiu. Domnii consilieri superiori Epure Gheorghe Doru și Brastaviceanu Mircea Eugen au trebuit să plece din ședință,  pe teren, conform delegațiilor, atunci când au început amenințările și jignirile. Domnul consilier superior Simionescu Nicu Gabriel a fost în delegație.

După ce s-a terminat ședința a sunat la poliție la domnul comisar Brâncuși ca să-l învoiească pe domnul consilier superior ing. Rogoveanu Iustinian, care avea delegație să meargă în acțiune cu IPJ Gorj, conform planului Scutul Pădurii împreună cu alți colegi.

Domnul Rogoveanu Iustinian a plecat de la sediu împreună cu domnul director Simionescu Eugen fără a da explicații. Domnul Rogoveanu lucrează ca șofer la Garda Forestieră Rm Vâlcea ?”, povestește Dinucă.

Toate aceste tentative de intimidare și alte abuzuri comise la adresa lui Cătălin Dinucă au fost confirmate în scris, ulterior, de numeroși martori prin următoarele note de relații atașate mai jos : 1449/03.12.2020, 1450/03.12.2020, 1451/03.12.2020, 1452/03.12.2020, 1453/03.12.2020.

Directorul Simionescu Eugen girează prejudicii de milioane de lei

Un exemplu elocvent de amestec brutal  al directorului implementare și avizare din cadrul Gărzii Forestire Rm Vâlcea, ing. Simionescu Eugen, în activitatea subordonaților corecți din cadrul Gărzii Forestiere și de încercare a acestuia de a mușamaliza prejudicii de milioane de lei, constatate în teren de echipele de control ale instituției, este descris în amănunt în referatul întocmit de Cătălin Dinucă în data de 18.05.2020, adresat conducerii Gărzii Forestiere Râmnicu Vâlcea.

“În data de 27.04.2020 domnul director Simionescu Eugen m-a sunat să vin în data de 28.04.2020 la orele 10: 00 la sediul central al Gărzii Forestiere Rm Vâlcea pentru a face o sedință de lucru cu reprezentanții Direcției Silvice Gorj și ocolului Silvic Peșteana, în vederea analizării raportului nr. 2573 / 11.02.2020 și a completării acestui raport prin alt raport aprobat. 28.04.2020 fără a se preciza ora pe delegație.

În data de 28.04.2020 împreună cu domnul consilier superior Budulan Cristian am plecat dis de dimineată spre Vâlcea, pe dânsul l-am lăsat la Ocolul Silvic Polovragi în vederea analizării situației suprafețelor neadministrate de către Ocolul Silvic Polovragi, ca ocol nominalizat în baza minutei nr. 2465 / 11.12.2019 încheiată de către subsemnatul cu Ocolul Silvic Polovragi. Am ajuns la sediul Gărzii Forestiere Rm. Vâlcea la orele 9: 20, am parcat mașina. După câteva clipe am intrat în sala de sedință a Gărzii forestiere Rm Vâlcea unde se aflau deja  reprezentanții Direcției Silvice Gorj : domnul director tehnic Păunescu Albinel, responsabilul pază și protecție din cadrul Direcției Silvice Gorj, ing. Deaconescu Lucian, șeful de ocol al Ocolului Silvic Peșteana ing. Cioc Cezar și colegii mei : domnul director implementare și avizare din cadrul Gărzii Forestire Rm Vâlcea ing. Simionescu Eugen, domnul director direcția control regim silvic și cinegetic  din cadrul Gărzii Forestire Rm. Vâlcea ing. Ștefan Gheorghe și domnul consilier juridic jr. Bulacu Constantin. Am început să prezint materialul conform raportelor întocmite de către colegii mei de la Garda Forestieră Județeană Mehedinți – Gorj.

Domnul director se rezuma la faptul că nu se încheiase actul de constatare pentru suprafața de 33,3 ha aducând acuze grave atât mie cât și domnului consilier superior Jianu Gheorghe și nu că pentru suprafața de fond forestier preluată de către Ocolul silvic Peșteana în punctul ,, Ciura ’’ , U.P III Valea Romantului , u.a 77 , s-a constatat un volum tăiat ilegal de 849,827 m.c , cu o valoare de 438.454,43 lei, 2050 cioate, conform actului de  control de fond înregistrat la ocolul Silvic Peșteana sub nr. 665 / 27.02.2020 și aprobat de către șeful de ocol, iar celălate suprafețe menționate în rapoarte nu erau preluate în pază.

I-am explicat că Ocolul Silvic Peșteana nu a întocmit situația justificativă conform Ord. MAP nr. 530 / 2019, că există 2900 ha neadministrate, unde este ocol nominalizat, pagube de zeci de mii de m.c., cu valori de milioane de lei, că marcările se fac defectuos la proprietari, fără a se respecta regimul silvic ( interesul economic primează interesului silvicultural ), iar la un moment dat domnul director direcția  implementare și avizare din cadrul Gărzii Forestire Rm. Vâlcea ing. Simionescu Eugen a început să țipe la mine, de față cu ceilalți participanți, să mă critice pe mine și pe domnul consilier superior Jianu Gheorghe.

Consider că domnul director Simionescu Eugen  a vrut să ma denigreze și să mă discrediteze  față de personalul silvic prezent la aceea întâlnire pentru a scădea puterea și prestigiul în județul Gorj și pentru a nu pune în aplicare măsurile dispuse în rapoartele aprobate în ceea ce privește Direcția Silvică Gorj, Ocolul Silvic Peșteana, cum de altfel s-a și întâmplat.”

Am atașat povestea ședinței respective, în întregime, precum și raportul nr. 2573/11.02.2020, ajuns pe masa Secretarului de Stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Gelu Puiu.

sursa:https://www.cotidianul.ro/jaf-de-proportii-biblice-in-padurile-romaniei-ii/

Amenzi uriașe pentru furnizorii de energie electrică

 

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat Hidroelectrica, E.ON, Electrica şi Enel cu peste două milioane de lei pentru nerespectarea reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei, potrivit unui comunicat al instituției.

In document se precizează că „au fost verificate următoarele aspecte:

modul de organizare şi funcționare a centrelor de telefonie (call-center);

respectarea obligației de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condițiile de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială;

respectarea obligației de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare.

ANRE a constatat nerespectări ale reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieței de energie electrică și a aplicat sancțiuni după cum urmează:

Furnizorul HIDROELECTRICA a fost sancționat cu amenda contravențională în valoare de 410.000 lei pentru:

nerespectarea în totalitate prevederilor legale privind modul de organizare şi funcționare a centrelor de telefonie (call-center);

nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condițiile de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială;

nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice;

Furnizorii ELECTRICA FURNIZARE și E.ON ENERGIE ROMANIA au fost sancționați fiecare cu amendă contravențională în valoare de 400.000 lei pentru:

nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condițiile de furnizare a energiei electrice pe piața concurențială;

nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice;

Furnizorii ENEL ENERGIE și ENEL ENERGIE MUNTENIA au fost sancționați fiecare cu amendă contravențională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice“.

ANRE va continua să deruleze acțiuni de control pe măsură ce ne vor fi sesizate și alte posibile încălcări ale reglementărilor incidente procesului de liberalizare și nu numai.

sursa:https://www.cotidianul.ro/amenzi-uriase-pentru-furnizorii-de-energie-electrica/

Minerii se așteptau ca să se verifice de ce s-au întârziat salariile, de ce nu au primit echipamente de lucru sau unelte pentru a scoate cărbunele din pământ. Dar nu acestea au fost aspectele verificate

 

Val de controale în Valea Jiului. La Mina Lupeni, unde au fost proteste de amploare în subteran, la care au luat parte sute de mineri, se află acum şi Corpul de control al Ministrului Energiei şi o echipă de la Complexul Energetic Hunedoara.

În Valea Jiului, sunt controale peste controale. Ministrul Energiei, Virgil Popescu și-a trimis corpul de Control la Complexului Energetic Hunedoara. De cealaltă parte, Complexul Energetic Hunedoara și-a trimis corpul de control la Exploatarea Minieră Lupeni.

Ultima echipă a coborât în subteran să verifice dacă toți minerii sunt la lucru. În ultimele zile, conducerea companiei acuză minerii că sunt pontați fictiv.

Minerii se așteptau că aceste echipe să verifice de ce s-au întârziat salariile, de ce nu au primit echipamente de lucru sau unelte pentru a scoate cărbunele din pământ. Dar nu acestea au fost aspectele verificate.

Și Ministrul Virgil Popescu și conducerea companiei vor să afle dacă există mineri pontați fictiv. Asta după ce au existat mai multe sesizări conform cărora unii mineri au fost angajați fictiv.

În timp ce echipa de la minister verifică documentele companiei, echipa de control trimisă de companie verifică galeriile din subteran pentru a face prezența minerilor aflați la lucru.

Concluziile celor două echipe vor fi comunicate în zilele care urmează.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/controale-mina-lupeni-valea-jiului-minerii-acuzati-pontati-fictiv-594934.html

Noi proteste, cu fumigene

 

Federatia Publisind  a organizat un protest luni de la ora 11.00. la Ministerul Muncii, ca reacție la intenția prim-ministrului Florin Câțu „de a inchide sindicatele pentru ca deranjează cu proteste”.

Publisind a protestat săptămâna aceasta la Cotroceni.

Și Federaţia „Solidaritatea Sanitară” protestează, luni şi marţi, la Parlament, în zilele în care sunt programate dezbaterea şi aprobarea în plen a bugetului de stat pe 2021, scopul fiind determinarea parlamentarilor să adopte amendamentele care conţin modificările ce corespund revendicărilor sindicaliştilor.

„Luni, 1 martie, şi marţi, 2 martie 2021, zilele în care în care va fi dezbătut în plen şi aprobat Bugetul, Federaţia ‘Solidaritatea Sanitară’ protestează la porţile Parlamentului, ‘asediind’ parlamentarii cu revendicările lucrătorilor din sănătate. Acţiunile de protest au ca scop determinarea parlamentarilor să adopte amendamentele la Buget care conţin modificările ce corespund revendicărilor noastre, pe primul loc aflându-se creşterea bugetului alocat sănătăţii şi alocarea sumelor necesare pentru respectarea drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate”, se arată într-un comunicat al federaţiei, transmis duminică.

Protestele vor fi desfăşurate în intervalul orar 11:00 – 13:30, în ambele zile, la două porţi simultan, respectiv poarta dinspre Bulevardul Naţiunile Unite şi cea dinspre Calea 13 Septembrie.

„Revendicările acestor acţiuni sunt cele anunţate în cadrul protestului pentru susţinerea respectării drepturilor legale şi morale ale lucrătorilor din sănătate, parlamentarii primind deja pe e-mail solicitările fiecăruia dintre cei aproape 18.000 de lucrători din sănătate care au semnat pentru acest protest. Revendicările Federaţiei ‘Solidaritatea Sanitară’ conţin solicitările de introducere a unor măsuri de protecţie a lucrătorilor din sănătate, cei 98 de profesionişti decedaţi până acum la datorie şi faptul că doar circa 44% dintre lucrători au fost vaccinaţi dovedind cu prisosinţă necesitatea satisfacerea revendicărilor noastre. Revendicările au în vedere şi eliminarea costului social al unei economii infime (circa 0,19% din total buget) generată de tăierea drepturilor salariale legale ale lucrătorilor din sănătate. Această economie costisitoare (din punct de vedere social) a fost prevăzută de art. 1 alin. 1 din OUG nr. 226/2020, ea vizând tăierea unui drept salarial (dreptul la creşterea salariului de bază pentru circa 35% dintre lucrătorii din sectorul public de sănătate; din care circa 71% sunt în prima linie a luptei împotriva COVID-19) scadent în anul 2021”, se menţionează în comunicat.

Federaţia „Solidaritatea Sanitară” solicită creşterea alocării bugetare pentru sănătate, dar şi respectarea drepturilor câştigate. Astfel, potrivit sindicaliştilor, intenţia Guvernului de a reduce veniturile salariale prin eliminarea indemnizaţie de hrană, reducerea unor sporuri şi eliminarea voucherelor de vacanţă arată că actuala putere se dovedeşte total indiferentă faţă de eforturile şi sacrificiile lucrătorilor din sănătate. În contextul în care profesioniştilor din sănătate le este interzisă demisia, iar protestele de tipul grevei sunt interzise, reducerea veniturilor salariale mută aceşti lucrători în zona muncii forţate, potrivit sindicaliștilor.

De asemenea, printre revendicările federaţiei se mai află adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru protecţia sănătăţii şi securităţii salariaţilor din sănătate (echipamente, circuite, resurse materiale şi umane etc.), astfel încât să determine o reducere semnificativă a numărului de salariaţi nou infectaţi SARS-CoV-2 şi, mai ales, decedaţi din cauza COVID-19.

„Alături de intervenţiile clasice pentru o astfel de strategie, ea trebuie să includă şi următoarele măsuri: elaborarea unei campanii adecvate de informare a salariaţilor din sănătate în privinţa vaccinării; stabilirea standardelor privind durata de utilizare a echipamentelor individuale de protecţie şi asigurarea acestora în cantitatea necesară şi la calitatea corespunzătoare; elaborarea unui normativ de personal adecvat tratamentului pacienţilor COVID-19; reducerea timpului de lucru continuu în echipament individual de protecţie la 3 ore; limitarea răspunderii profesionale la condiţiile create de ‘noua normalitate’; includerea COVID-19 ca boală profesională pentru lucrătorii din sănătate; respectarea dreptului legal la pensia de urmaş pentru copiii colegilor decedaţi la datorie; creşterea salariilor de bază pentru toate categoriile de lucrători începând cu 1 ianuarie 2021 la nivelul prevăzut de legea salarizării pentru anul 2022. Anularea reducerii salariilor de bază prevăzută de OUG nr. 226/2020”, se spune în document.

Sindicaliştii mai cer raportarea tuturor sporurilor lucrătorilor din sănătate la salariile de bază actuale şi acordarea tuturor sporurilor pentru condiţii de muncă la nivel maxim şi introducerea tuturor categoriilor de lucrători din sănătate în Anexa nr. 2 a legii 153/2017; acordarea stimulentului de risc pe întreaga durată a pandemiei pentru toţi salariaţii din sănătate; acordarea tuturor drepturilor salariale prevăzute de lege, respectiv sporul de până în 30%, sporul pentru combaterea epidemiei şi plata orelor suplimentare, pentru toţi lucrătorii care încă nu au beneficiat de ele; plata gărzilor cu tariful orar aferent normei de bază; reaşezarea asistentelor medicale în grila de salarizare în sensul creşterii locului pe care-l ocupă în ierarhia salarială, corespunzător locului pe care-l au în echipa medicală, respectiv contribuţiei la tratamentul şi îngrijirea pacienţilor; negocierea anexelor la Contractul Colectiv de Muncă sector Sănătate.

„Lucrătorii din sănătate trebuie să beneficieze de reducerea stagiului de cotizare (vârstei de ieşire la pensie) proporţional cu activitatea desfăşurată peste norma de bază. O reducere trebuie aplicată şi pentru condiţiile de muncă deosebit de periculoase”, mai explică Federaţia „Solidaritatea Sanitară”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/video-noi-proteste-cu-fumigene/