Guvernul a împrumutat de pe pieţele externe 3,25 miliarde de euro

 

Guvernul a împrumutat astăzi de pe piețele externe 3,25 miliarde de euro prin două emisiuni de obligațiuni, cu maturități pe 9 și 20 de ani. Suma este aproape de recordul stabilit în aprilie, când statul a atras 3,5 miliarde de euro, un record pentru o singură ieșire pe piețele externe.

Eurobondurile pe 9 ani, cu scadență în iulie 2030, au fost cotate în deschidere la rata midswap + 205 puncte de bază, iar cele pe 20 de ani, cu maturitate în aprilie 2042, la midswap + 280 de puncte de bază, potrivit Bloomberg, citat de Profit.ro.

Pe parcursul zilei, în contextul în care interesul din partea investitorilor a adus subscrieri de circa 9,5 miliarde de euro (5,75 pentru 9 ani și 3,75 pentru 20 de ani), costurile de împrumut au coborât la midswap + 180 de puncte de bază pentru titlurile pe 9 ani și la midswap + 260 puncte de bază pentru eurobondurile pe 20 de ani.

Aranjorii vânzării de eurobonduri sunt Erste, ING, JPMorgan, RBI și UniCredit. Ministerul Finanțelor a publicat spre finalul zilei, în Monitorul Oficial, un ordin de ministru care prevede „contractarea de către Ministerul Finanțelor a unor împrumuturi pe piețele externe de capital în cadrul Programului-cadru de emisiuni de titluri de stat „Medium Term Notes”, în sumă totală de până la 4 miliarde euro, prin lansarea a două serii noi de obligațiuni, cu maturități de 9 ani și 20 ani sau mai mult, împrumuturile fiind denumite în continuare emisiune.

Suma finală, precum și toți ceilalți termeni și condiții financiare urmează să fie stabilite la momentul lansării emisiunii, în funcție de condițiile de piață”.

Guvernul a anunţat împrumuturi de până la 7,4 miliarde de euro din pieţe externe în acest an

Pentru piața externă, statul a anunțat că vrea să împrumute 7-7,4 miliarde de euro de pe piața externă prin emisiuni de obligațiuni în acest an. Necesarul brut de finanțare pentru 2021 este de 130,8 miliarde lei. Necesarul se bazează pe un deficit bugetar stabilit la început de an la 79,9 miliarde lei (7,2% din PIB). Nevoia de împrumuturi a statului a explodat anul trecut, odată cu deficitul bugetar. Deficitul bugetar a fost de 26,9 miliarde lei (2,8% din PIB) în 2018, 48,3 miliarde lei (4,6% din PIB) în 2019 și de 101,9 miliarde lei (9,8% din PIB) în 2020.

Guvernul a împrumutat în aprilie 3,5  miliarde de euro, la prima ieșire a României pentru împrumuturi pe piața externă din acest an. Suma este cea mai mare atrasă de România până acum la o singură ieșire pe extern. Statul a atras 2 miliarde de euro printr-o emisiune de obligațiuni pe 12 ani și 1,5 miliarde euro printr-o emisiune separată pe 20 de ani. Anul trecut, statul a împrumutat de pe piețele externe 8,8 miliarde de euro și 3,3 miliarde de dolari, în contextul unui deficit bugetar record, de 102 miliarde de lei (9,8% din PIB).

Explozie urmată de incendiu la Combinatul Chimic Azomureş

 

O explozie urmată de incendiu s-a produs marţi noaptea la staţia de amoniac 3 din cadrul Combinatului Chimic Azomureş, un bărbat de aproximativ 50 de ani suferind o fractură de membru superior. 

În urma evenimentului a fost transmis un mesaj RO-ALERT de informare a populaţiei din zona limitrofă a operatorului. Potrivit ISU Mureş, explozia s-a produs în jurul orei 01,00. Incendiul a fost  localizat, fără pericol de extindere, şi s-a  intervenit pentru lichidare.

ISU Mureş a precizat că nu există niciun pericol pentru populaţie sau personalul operatorului, fiind activată grupa operativă pentru gestionarea evenimentului. Reprezentanţii Azomureş precizează, pe Facebook, că a fost identificată cauza evenimentului de către operatorii instalaţiei.

Nu se înregistrează emisii de amoniac la nivelul platformei sau în afara ei. (...) Nu există pericol pentru comunitate, arată sursa citată. Potrivit reprezentanţilor combinatului, în timpul manevrelor de pornire a uneia dintre instalaţiile de producere a amoniacului de pe platforma Azomureş a avut loc un incendiu.

O persoana a fost rănită, a primit îngrijiri medicale la faţa locului şi este în afara oricărui pericol. Situaţia este acum sub control, este monitorizată de autorităţi, instalaţia unde a avut loc incendiul fiind oprită complet, mai arată sursa citată, potrivit Agerpres.

INCENDIU la Rafinăria Petromidia. 5 persoane rănite și un decedat

 

Directorul general al Rompetrol Rafinare a declarat că incendiul izbucnit la Petromidia a generat alte trei focare și că, la prima vedere, a fost o conductă care s-a fisurat. 

De la ce a pornit incendiul la Rafinăria Petromidia. Directorul general al Rompetrol Rafinare, Felix Crudu-Tesloveanu, a anunțat care a fost cauza izbucnirii incendiului de la Petromidia.

“Din păcate, la instalaţia de hidrofinare benzină, în jurul orei 12.30, apărut un incendiu. Flacăra, suflul propagat a generat încă trei focare. Din nefericire, unul dintre colegi, care opera în zonă a fost prins de suflul acestei explozii. În timpul intervenţiilor s-au făcut eforturi disperate de a-l găsi, au intrat echipaţi cu echipamente speciale de protecţie împotriva focului. Într-un final am reuşit să îl găsim, din păcate nu s-a mai putut face nimic. (…) A fost afară pe o platformă în care sunt diverse echipamente industriale. Pe platformă în momentul respectiv erau cinci persoane, în zonă. Toate cele cinci au fost rănite, doi mai uşor, unul mediu şi unul sever”, a explicat directorul companiei.

Felix Crudu-Tesloveanu a mai precizat că incidentul a apărut după ce o conductă s-a fisurat.

“La prima vedere, dar o să investigăm cu autorităţile şi cu experţii, a fost o conductă care s-a fisurat, nu cunoaştem detalii, a apărut flacără, în zonă, specific, motorină, se aprinde imediat, temperaturi foarte mari. (…) În momentul în care avem situaţii de genul ăsta se intervine cu plan de urgenţă, se opresc toate instalaţiile, se deschid toate aerisirile, se depresurizează, se deschid toate liniile de stingere incendii. Imediat cum a apărut incendiul, în camera de comandă şi operatorii din instalaţiile respectiv intervin conform instrucţiunilor de lucru pentru situaţii de urgenţă. Deci se opreşte tot”, a mai precizat directorul general al Rompetrol Rafinare.

Reamintim că un incendiu violent a izbucnit în cursul zilei de vineri la rafinăria Petromidia Năvodari! Focul și fumul puternic se puteau observa și de pe plaja din Mamaia, dar și din localitățile din împrejurimi. Cinci persoane au fost rănite. Un alt angajat care iniţial a fost dat dispărut, a fost găsit mort. Autorităţile au activat plan roşu de intervenţie, iar autorităţi au transmis mesaje prin intermediul sistemului Ro-Alert.

Urmează o nouă criză imobiliară ? Prețurile pentru apartamentele din București au crescut și cu 25% într-o lună

 

Urmează o nouă criză imobiliară. Analiza a fost realizată de economica.net,  pe baza datelor statistice ale portalului Anunțul.ro. Proprietarii au cerut în iunie mai mult pe locuințele scoase la vânzare decât în luna mai.

Sunt şi zone în care prețurile au înregistrat scăderi, dar destul de mici. În analiză au fost luate doar apartamentele de două camere. Cele mai mari creșteri de preț înregistrate în luna iunie față de mai au fost observate în zonele Universitate-Kogălniceanu, unde majorarea este de 25%, Victoriei-Romană, cu o creștere de 22,5%, Grivița-Gara de Nord cu 21%, și Mai – Domenii, unde creșterea a fost de 20%. Prețul mediu cerut pentru un apartament de două camere la Universitate-Kogălniceanu este de 106.700 de euro, în timp ce în zona Grivița-Gara de Nord, prețul mediu cerut în iunie a fost de aproape 68.000 de euro.

Scăderea cea mai mare la apartamentele din București s-a înregistrat în luna iunie în zona Pantelimon, unde cerințele proprietarilor s-au redus. Un apartament cu două camere a avut un preț mai mic cu 9,7% în iunie față de luna mai. Un apartament cu două camere în Pantelimon a avut în luna iunie un preț mediu de 59.304 euro, similar cu luna ianuarie a acestui an.

O scădere similară s-a înregistrat și în cazul locuințelor din zona Vitan, de 9,2%. Față de luna ianuarie, scăderea este și mai mare, de aproape 16%.Cu aproape 4% s-au redus prețurile la apartament în zona Iancului-Mihai Bravu, iar cele din zona Tineretului-Timpuri Noi s-au redus și ele cu 3%.

Totodată, prețurile de vânzare ale locuințelor ANL vor scădea în acest an la nivelul celor din 2019, potrivit unei modificări legislative inițiate de ministerul Dezvoltării și adoptate joi de Guvern. Mai exact este vorba de o Ordonanță de urgență care modifică legea ANL, stabilind că prețul de vânzare a locuințelor pornește nu de la costul construirii unui nou imobil, ci de la costul de construcție al imobilului în cauză, redusă cu amortizarea, chiria plătită, cu o pondere conformă gradului de indice al localităților.,

„Anul trecut, din cauza formulei existente până în prezent, la sfârșitul lunii iulie 2020 a avut loc o creștere cu 60-70% a prețurilor de vânzare a apartamentelor destinate tinerilor. Reglementarea aflată în vigoare vorbea de o valoare de înlocuire care se aplica – era un mecanism care avea in vedere prețul de construcție al imobilelor din anul anterior vânzării. Drept urmare în 2020 a intervenit efectul OUG 114 cu creșterea prețurilor materialelor de construcții, respectiv creșterea finanțării resursei umane din domeniul construcțiilor, și acest lucru s-a evidențiat în această creștere a prețurilor.

Ceea ce am propus noi a fost o întreagă regândire a mecanismului de determinare a prețurilor de vânzare a locuințelor, astfel încât pe baza acestui mecanism prețurile să revină acolo unde au fost în 2019.

Mecanismul pe care noi l-am propus și Guvernul l-a aprobat are în vedere prețul de construcție al imobilului respectiv al apartamentului pe care-l ocupa tinerii, din care se scade amortizarea, adică nivelul chiriei aplicate pentru că este un venit care deja s-a încasat de-a lungul timpului. Se aplică apoi un coeficient de indice al localităților pentru că nu poate fi același preț în București și într-un oraș din provincie și de asemenea se aplică și o inflație la acest mecanism.”, a declarat joi ministrul Cseke Attila la finalul ședinței de Guvern.

Bucureştiul riscă să rămână fără transport public

 

Sindicaliştii din domeniul transportului public din Bucureşti vin cu un avertisment pentru primarul Nicuşor Dan. Aceştia spun că tăierea celor 300 de milioane de lei din bugetul transportului public local pune în pericol calitatea şi continuitatea acestui serviciu.

Bucureştiul riscă să rămână fără transport public. De acest serviciu depind milioane de cetăţeni din Bucureşti şi din Ilfov. Mai mult decât atât, creşterea salariilor angajaţilor STB a fost suspendată, iar acest lucru i-ar putea face pe şoferii profesionişti să-şi caute de muncă în altă parte, avertizează sindicaliştii. Patru milioane de bucureşteni şi ilfoveni riscă să rămână fără transport public, din cauza subfinanţării serviciului. Oamenii se plâng deja de scăderea calității transportului public.

Autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele întârzie, iar mijloacele de transport sunt murdare, iar asta este doar începutul, spun sindicaliştii, potrivit antena3.ro.

Vasile Petrariu, preşedintele executiv al Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti, spune că ei au cerut să aibă o discuţie, însă s-a refuzat acest lucru.

„Nu am primit niciun răspuns. Subfinanţarea, reducerea bugetului cu 300 de milioane de lei, va avea consecinţe nefaste şi pentru angajaţii STB şi pentru călători.

Primarul general a găsit de cuviinţă să repete ce s-a întâmplat la Metrorex. A atacat în instanţă două acte adiţionale care ne permiteau măriri de salarii.

„Domnule primar general al Capitalei, din dispoziția dumneavoastră, conducerea STB SA a atacat în instanță cele două acte adiționale la Contractul Colectiv de Muncă STB SA.

Salariații ar putea pierde circa 15% din venituri prin suspendarea celor două acte adiţionale, și a unor drepturi salariale precum plata orelor suplimentare, sporul pentru munca în zile de sărbătoare și pentru cea consecutivă.

Pierderile salariale vor genera exodul forței de muncă cu calificare specială, mai ales al conducătorilor de vehicule profesioniști, special calificați pentru a face transport public local de persoane.

Domnule primar al Municipiului Bucureşti, Nicuşor Dan, vă atrag atenţia că subfinanţarea cruntă, prin tăierea a nu mai puţin de 300 de milioane de lei din alocarea bugetară pentru transportul public local şi reducerea prestaţiei, periclitează nu doar calitatea, ci însăşi continuitatea serviciului de transport public. De asemenea, sindicaliştii explică faptul că prin îngheţarea creşterii etapizate a veniturilor salariaţilor, mulţi dintre angajaţi ar putea demisiona, iar mijloacele de transport în comun ar putea rămâne fără şoferi”, se arată în scrisoarea deschisă a Sindicatului Transportatorilor din Bucureşti.

Sindicaliştii avertizează că totul s-ar putea transforma într-o criză imposibilă de gestionat şi îi cer lui Nicuşor Dan să aleagă urgent calea dialogului pentru a găsi soluţii la acest probleme.

Prima comună din România care va avea metrou

 

Comuna Berceni va fi prima comună din România care va avea metrou. Consiliul General al Capitalei a validat solicitarea Primăriei Sectorului 4 iar noua linie ”Tudor Arghezi” va ajunge până în comuna Berceni.

Proiectul în valoare de 157 de milioane de lei va fi gata până în 2022, iar, conform acestuia, magistrala M2 de metrou va fi prelungită cu încă trei stații care vor ajunge până în comuna Berceni la viitoarea stație ”Tudor Arghezi”.

Proiectul a primit avizul Primăriei Capitalei și deocamdată nu se știe exact când noua linie va fi dată în folosință. La capătul actual al magistralei M2 deja se lucrează la o stație încă din luna ianuarie a acestui an.

Linia de metrou se va întinde pe o distanță de 1,6 kilometrii și va cuprinde trei stații noi, în prelungirea magistralei M2. 

”Vorbim despre un obiectiv fundamental pe care Sectorul 4 îl are în acest moment, adică acela de a configura total această zonă de sud, mai exact de a o transforma într-un atractiv punct de investiții și totodată de cel mai mare furnizor de locuri de muncă bine plătite”, declară Violeta Boerescu, purtător de cuvânt Primăria Sectorului 4, conform Ecopolitic.

Metroul din Drumul Taberei, zece stații în nouă ani

Magistrala de metrou Drumul Taberei are o capacitate maximă 100.000 de călători pe oră în ambele sensuri. 

Stațiile sunt dispuse la o distanță de aproximativ 600 de metri, spre deosebire de rețeaua veche, la care distanța dintre stații măsoară peste un kilometru.

Magistrala 5 de metrou, Secţiunea Râul Doamnei - Eroilor (PS Opera), inclusiv Valea Ialomiţei, are aproape 7 kilometri lungime şi este compusă din 10 staţii de metrou şi un depou (Râul Doamnei, Constantin Brâncuşi, Valea Ialomiţei, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Tudor Vladimirescu, Favorit, Orizont, Academia Militară, Eroilor 2). 

Valoarea proiectului de metrou Drumul Taberei-Eroilor depășește 3 miliarde de lei. Este cea mai importantă lucrare de infrastructură din București din ultimii 30 de ani.

Magistrala M5 va permite circulaţia trenurilor şi la un interval de 90 de secunde. 

Facturi mai mari la gaze şi curent. Preţurile cresc semnificativ de azi, 1 iulie!

 

Nu mai puţin de 4,5 milioane de consumatori casnici de electricitate și 2 milioane de consumatori casnici de gaze care nu au semnat contracte concurențiale vor achita începând de acum facturi semnificativ mai ridicate, în urma expirării termenului până la care beneficiau de vechiul preț de serviciu universal.

Facturi mai mari la gaze şi curent. De azi expiră termenul de aplicare a prevederilor ordinului emis de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) prin care au fost evitate scumpirile la energie electrică cu până la 26%, începând cu 1 ianuarie, ANRE obligând atunci furnizorii ca, până la finalul lunii iunie, să-și factureze clienții casnici care nu au semnat contracte concurențiale la cel mai atractiv preț din ofertele lor.

„Vorbim despre o medie a valorii facturii. În unele localități, mă aștept să fie o creștere mai mare, în altele, o creștere mai mică. Cred că cea mai mare creștere o vom vedea la Cluj, Brașov, Ploiești, Craiova, iar cea mai mică creștere cred că va fi la București. În simularea pe care am făcut-o, am luat un abonament normal, cineva care consumă în jur de 125 kW pe lună. La București, creșterea valorii este undeva în jur de 15 lei la factură, la Cluj este undeva de 90 de lei la factură”, a declarat la Digi24 Răzvan Nicolescu, fost ministru al energiei, în prezent președinte al Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice.

„Calculul îi vizează în special pe cei care, pe un deficit de informație, nu au trecut în piața concurențială”, a precizat Răzvan Nicolescu, estimând că numărul acestor consumatori este în jur de 3 milioane. „Ei sunt sub un tarif penalizator, se numește tariful pentru serviciu universal. Autoritățile nu le-au spus ce trebuie să facă, oamenii nu știu încă ce trebuie să facă – să meargă la furnizor, să ceară oferte, să semneze un contract -, n-au făcut acest lucru și vor plăti aceste penalități – și plătesc și în prezent un tarif mai mare”, spune Răzvan Nicolescu.

Comisia Europeană ar putea introduce, în 5-6 ani, o taxă pentru centralele de apartament pe gaz, pentru că sunt poluante. Nu este o veste bună pentru cei care au astfel de centrale, dar este un lucru despre care se discută la Bruxelles, cu atât mai mult cu cât o astfel de taxă există deja în mai multe țări din UE, spune Răzvan Nicolescu.

„În Germania, dacă nu greșesc, este o taxă de 1 euro pe MW oră. Unele state americane au interzis deja instalarea de noi boilere pe gaz”, a exemplificat fostul ministru.

„Există sisteme care sunt mai puțin poluante, deși folosesc tot gaz. Depinde cum va fi formulată această taxă. Ideea este că gazul este un combustibil poluant, este o realitate științifică, n-o putem nega. Sigur că poluează mult mai puțin decât cărbunele, de exemplu, dar este un combustibil poluant. Or, efortul și decizia Uniunii Europene de a lupta activ împotriva schimbărilor climatice este luată. Acum au alte priorități, au probleme cu centralele pe cărbuni, au alte lucruri, dar în 5-6 ani o astfel de taxă o să apară, se discută deja în mediul de la Bruxelles. Oamenii trebuie să știe la ce să se aștepte”, a subliniat Răzvan Nicolescu.

Ion Ţiriac investeşte, în nordul Bucureștiului, milioane de euro în imobiliare

 

Ion Ţiriac urmează să obţină avizarea pentru un proiect imobiliar de proporţii pe care-l pregăteşte în locul reprezentanțelor Țiriac Auto din zona Expoziției a Bucureștiului. Omul de afaceri urmează să investească peste 100 milioane de euro.

Miliardarul vrea să construiască 27 de tronsoane de clădiri de până la 20 de etaje și care va cuprinde locuințe, birouri, un mall și un hotel, în apropierea centrului expozițional Romexpo din Capitală.

Ansamblul ar urma să fie dezvoltat pe un teren format din trei loturi cu o suprafață ce totalizează de 6,9 hectare ce aparține companiei Auto Rom, unde Țiriac Auto are reprezentanțe și service-uri auto pentru Mercedes-Benz, Mitsubishi și Hyundai. Planul Urbanistic Zonal prezentat de grupul lui Ion Țiriac include şi componenta auto, pentru care este rezervată o clădire cu spații de prezentare, comercializare auto și service cu șapte stații, notează Profit.ro.

Arhitecții de la Studio 10M, care sunt autorii conceptelor arhitecturale ale Țiriac Tower și ale proiectului mixt pregătit de Țiriac în locul fabricii IFMA, au realizat și conceptul general al proiectului din Expoziției. În zona Expoziţiei, Ion Ţiriac vrea să ridice clădiri cu terase acoperite cu spațiu verde și turnuri de locuințe cu grădini verticale pe balcoane.

Pentru proiectul imobiliar din zona Expoziţiei dezvoltat de Ion Ţiriac, indicatorii urbanistici prevăd o suprafață desfășurată de peste 200.000 de metri pătrați, ceea ce se traduce printr-o investiție ce va depăși 100 de milioane de euro.

Proiectul imobiliar pe care vrea să-l dezvolte Ion Ţiriac se află şi în apropierea centrului Romexpo, unde există un scandal uriaş având ca miză un teren de sute de milioane de euro.

Pe 2 septembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege, prin care Camera de Comerţ beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în 2053, de un drept de folosinţă gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului expoziţional Romexpo.

Pe terenul respectiv urmează să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu şi Camera de Comerţ. Investiţia ar include un centru de conferinţe şi congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară, cel mai mare oceanariu din ţară şi un hotel de cinci stele.

Reactorul 2 al Centralei de la Cernavodă va fi oprit mai mult timp decât se preconiza

SN Nuclearelectrica SA anunţă extinderea duratei programului de oprire planificată a Unității 2 CNE Cernavodă, programată pentru resincronizare la Sistemului Energetic Național duminică, în scopul remedierii unor probleme punctuale la sistemul electric, în partea clasică a centralei, potrivit Mediafax.

„Problemele punctuale au fost identificate cu ocazia testelor pentru resincronizarea la Sistemul Energetic Național, după perioada de oprire planificată începută în data de 9 mai 2021 și se află în prezent în analiza și remediere”, transmite compania. Nuclearelectrica adaugă că va reveni cu informații privind resincronizarea la SEN a Unității 2 CNE Cernavodă după finalizarea lucrărilor: „precizăm faptul că lucrările nu impactează securitatea nucleară, personalul sau populația, acestea realizându-se cu respectarea procedurilor specifice centralei”.

Soarele artificial“ al Chinei a atins 120 de milioane de grade Celsius, un nou record mondial

China a atins o nouă etapă în experimentele umanității la aparatul de fuziune al Academiei Chineze de Științe. Vineri, aparatul de fuziune al Academiei Chineze de Științe a atins 120 de milioane de grade Celsius (216 milioane de grade Fahrenheit) și s-a agățat de acesta timp de 101 secunde. Ultima oară când EAST (Experimental Advanced Superconducting Tokamak sau HT-7U) s-a ținut de o spirală plasmatică atât de mult timp a fost în 2017, dar temperatura a atins doar 50 de milioane de ° C.

În 2018, reactorul a ținut gazul încălzit dincolo de nivelul de referință de 100 de milioane de grade, considerat crucial pentru generarea de energie, dar a putut susține plasma doar aproximativ 10 secunde. Acum, acesta a ținut plasma la o temperatură de opt ori mai mare decât a nucleului Soarelui de 15 milioane ° C pentru o perioadă extrem de lungă. Noul record a împins lumea din ce în ce mai mai aproape de această sursă de energie curată. "Descoperirea este un progres semnificativ, iar obiectivul final ar trebui să fie menținerea temperaturii la un nivel stabil pentru o lungă perioadă de timp", a declarat pentru Global Times fizicianul Li Miao, fizicianul Universității de Știință și Tehnologie din Sud.

Cîţu : ”Crește puternic puterea de cumpărare a românilor!”

 

"INS a anunțat :

'Aprilie 2021 comparativ cu Aprilie 2020 Comparativ cu luna aprilie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,9%.' Așa arată o revenire în forță a unei economii după cea mai mare criza economică din ultima sută de ani.

Dar și mai important INS a anunță o creștere semnificativa a puterii de cumpărare cu 8.4%.

'Câştigul salarial în raport cu evoluţia preţurilor de consum Indicele câştigului salarial real a fost 108,4% pentru luna aprilie 2021 față de aceeaşi perioadă a anului precedent.'

Acest lucru înseamnă că veniturile românilor cresc cu adevărat, nu doar pe hârtie. Cu un venit mai mare se pot cumpăra, pe bune, mai multe lucruri. Asta înseamnă guvernare liberală, putere de cumpărare mai mare pentru toți românii. Am luat cele mai bune măsuri pentru economie şi se vede.

Reformă in toate cotloanele statului şi investim. Suntem abia la început", transmite premierul Florin Cîţu într-un mesaj publicat, sâmbătă dimineaţa, pe Facebook.

Premierul Florin Cîţu a arătat, vineri, citând un studiu recent al PricewaterhouseCoopers, că încrederea managerilor companiilor din România în perspectivele de creştere a ţării noastre a atins un nivel record în ultimul deceniu, de când este realizat acest raport, adăugând că acest lucru arată că soluţiile adoptate de Guvern începând de anul trecut şi transferul resurselor către investiţii au condus la această stare.

"Astăzi am primit şi un studiu (...) care arată clar că România merge în direcţia bună. Este un studiu făcut de PricewaterhouseCoopers şi aş vrea să vă citesc doar un singur lucru. El este public, este vorba despre un interviu pe care această companie îl ia directorilor, managerilor companiilor din România şi astăzi, în acest moment, încrederea executivilor sau a acestor manageri în perspectivele de creştere a României a atins un nivel record în ultimul deceniu, de când este realizat acest raport. Deci, este de trei ori mai mare procentual numărul celor optimişti faţă de ediţia din 2020. Deci, suntem doar la un an după pandemie, de abia am ieşit din pandemie şi optimismul acestor manageri este la nivel record, cel mai mare din ultimii zece ani, ceea ce înseamnă că soluţiile pe care le-am propus anul trecut şi faptul că am spus că transferăm resurse spre investiţii, pentru a produce mai mult, ca după aceea toată lumea să se bucure de rezultatele investiţiilor, au dat încredere acestor manageri", a declarat Florin Cîţu într-o conferinţă de presă la Zalău, potrivit Agerpres.

Președintele Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete, printre acestea și OUG-urile emise de Guvern prin intermediul cărora se acordă ajutoare sectorului HORECA

 

Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 10/2021 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19, precum și privind unele măsuri fiscale (PL-x 135/24.03.2021);

Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 224/2020 privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții de turism, a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID 19, precum și privind unele măsuri fiscale (PL-x 114/08.03.2021);

Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 176/2020 pentru modificarea art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 157/2020 privind acordarea unui ajutor financiar sub formă de voucher pentru încurajarea și sprijinirea copiilor în practicarea sportului de performanță (PL-x 16/01.02.2021);

Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 197/2020 privind unele măsuri în domeniul asistenței medicale pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 (PL-x 36/01.02.2021);

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea Tudorie Stănică din Ministerul Apărării Naționale;

Decret pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Tratatului între România și Regatul Hașemit al Iordaniei privind extrădarea, semnat la Amman la 4 aprilie 2021.

Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut în anul 2020 cu 35% faţă de 2019, la 17,9 miliarde de lei, în comparaţie cu 27,5 miliarde de lei în 2019, ca urmare a pandemiei, relevă o analiză Termene.ro realizată pe baza situaţiilor financiare raportate de companiile din România.

”Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut în anul 2020 cu 35% faţă de 2019, la 17,9 miliarde de lei, în comparaţie cu 27,5 miliarde de lei în 2019, ca urmare a pandemiei. Numărul de angajaţi din industria hotelurilor şi a restaurantelor s-a redus pe parcursul anului 2020 de la 186.000 la 150.000, o scădere de 19% în raport cu anul anterior. Nivelul cumulat al pierderilor nete din HoReCa a crescut cu 220% în 2020 până la 2,3 miliarde de lei, faţă de 710 milioane lei în 2019”, relevă o analiză Termene.ro realizată pe baza situaţiilor financiare raportate de companiile din România.

Profitul net înregistrat de firmele din industria HoReCa aflate pe plus a scăzut cu 46,5% până la 2,49 miliarde de lei în 2020, în raport cu 4,65 miliarde lei în 2019.

George Simion : „Claudiu Năsui este de o perversitate incredibilă. E de datoria noastră să împiedicăm acest jaf naţional”

 

George Simion, copreşedintele AUR, a lansat un atac virulent la adresa lui Claudiu Năsui (USRPLUS), ministrul Economiei, pe motiv că a refuzat ca statul român să preia Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte, unde lucrează 1.000 de persoane. Deputatul susţine că vrea să împiedice "acest jaf naţional".

George Simion (AUR) a reacţionat în condiţiile în care Guvernul ar fi renunţat la preluarea activelor COS Târgovişte de o nouă societate înfiinţată în subordinea Ministerului Economiei.

„Claudiu Năsui este de o perversitate incredibilă. Aveau garanţia aceşti oameni de la domnul Orban şi de la actualul ministru al Energiei care înainte era şi ministru al Economiei, Virgil Popescu, că vor face darea în plată.

Proprietarul actual al combinatului de la Târgovişte e o companie rusească (Mechel). Are datorii de 40 de milioane de euro la statul român, la noi toţi practic. 40 de milioane de euro pe care trebuia să-i luăm într-o formă sau alta. Singura modalitate prin care putem să-i recuperăm de la acest aşa zis investitor rus e să preluăm înapoi combinatul în contul datoriei.

Domnul Năsui a spus că nu e de acord cu o naţionalizare. Nu e vorba despre aşa ceva. E vorba despre o dare în plată”, a declarat George Simion, în emisiunea „Punctul Culminant” prezentată de Victor Ciutacu, la România TV.

La Combinatul de Oţeluri Speciale de la Târgovişte lucrează 1.000 de persoane care riscă să-şi piardă locurile de muncă.

„E soluţia pe care o cer angajaţii de acolo, oameni specializaţi care sunt printre puţinii oţelari rămaşi în câmpul muncii, care au fost scoşi în şomaj tehnic. Vor fi disponibilizaţi. Nu se vor mai putea angaja în altă parte.

Acest Guvern pretinde că vrea să facă nişte autostrăzi. Cu ce oţel şi fier beton o să facă autostrăzile? E singurul loc din România unde se mai poate produce. Angajaţii garantează că furnalele pot fi pornite în 30-45 de zile”, a mai spus copreşedintele AUR.

„Claudiu Năsui prejudiciază bugetul de stat cu aceşti 40 de milioane de euro ca să deruteze opinia publică. Minte cu neruşinare cum ne-au minţit în faţă când am adresat probleme concrete.

Spune că a căutat un investitor strategic. Nu o să găsească niciun fel de investitor. Acest combinat, cum au fost şi multe altele, a fost privatizat pe două milioane de euro şi acum valorează activele de acolo cel puţin 40 de milioane de euro după ce multe dintre active au fost distruse sau dărâmate.

În Târgovişte, după mult timp, au reuşit să renoveze podul de lângă Oţelărie. Acolo s-a folosit un oţel din import, nu din Târgovişte. Noi, în România, nu mai trebuie să producem nimic! Pentru viitoarele autostrăzi, o să aducem oţel din Ucraina, Turcia, din păcate”, a mai spus George Simion (AUR).

„E de datoria noastră să împiedicăm acest jaf naţional. Încă mai există capacităţi de producţie care trebuie salvate şi resurse naturale care trebuie protejate care trebuie să producă profit pentru români, nu pentru diferite clanuri şi găşti. Ei doresc ca statul român să nu mai aibă nimic, chiar dacă vorbim despre întreprinderi strategice”, a mai spus George Simion.

Potrivit Profit.ro, un al cincilea potențial investitor și-a manifestat interesul pentru activul funcțional industrial al Combinatului de Oțeluri Speciale (COS) Târgoviște, care se află de aproape 8 ani în insolvență. COS Târgovişte este singurul producător de oțel-beton cu ciclu complet din România.

Pe lista „pețitorilor” COS Târgoviște a apărut și o companie siderurgică din Turcia, Aygunsan Demir Celik. Controlată de omul de afaceri Ismail Aygun, aceasta a fost înființată în 1992 și deține trei unități de producție siderurgică în orașul Safranbolu din provincia Karabuk, de pe coasta turcă a Mării Negre.

Aflat de opt ani în insolvenţă, COS Târgoviște este singurul producător de oțel-beton cu ciclu complet din România. Compania s-a aflat în portofoliul grupului rus Mechel și este controlată în prezent de către offshore-ul cipriot Mazur Investments Ltd., cu peste 86% din acțiuni. Administrator special al combinatului este rusul Oleg Shvedakov.

Conform Profit.ro, activul funcțional industrial „Producere oțel de construcții” al COS Târgoviște a fost evaluat, în documentele prezentate de administratorii judiciar și special ministerului, la 301,83 milioane lei. Din această sumă, dacă s-ar face darea în plată, s-ar scădea obligațiile de mediu, estimate la aproape 28 milioane lei, precum și TVA datorată de 57,3 sau 32,4 milioane lei (în funcție de statutul entității care ar fi desemnată de Ministerul Economiei să preia activul, neimpozabilă sau impozabilă). Astfel, darea în plată s-ar face la suma de 216,55 sau 241,42 milioane lei, foarte apropiată de totalul datoriilor COS Târgoviște la ANAF, de puțin peste 200 milioane lei.

COS Târgoviște a terminat anul trecut cu pierderi de peste 62 milioane lei, față de profitul net de 140,4 milioane lei din 2019, și o cifră de afaceri de numai 44,6 milioane lei, în scădere cu peste 92% comparativ cu anul anterior (590,8 milioane lei). Numărul mediu de salariați a scăzut de la 1.311 la 921.

În perioada ianuarie-mai 2021, Dacia a vândut 5.825 de vehicule pe piaţa britanică

 

În mai, Dacia a vândut 1.414 de vehicule pe piaţa britanică, în creştere semnificativă faţă de perioada similară din 2020, când a înmatriculat doar 269 unităţi.

În topul celor mai bine vândute modele în mai se află Wolkswagen Golf, Vauxhall Corsa, Wolkswagen Polo, Mercedes-Benz A-Class şi Ford Puma.

În mai, cota de piaţă a vehiculelor electrice şi diesel s-a redus la 8,4% şi, respectiv, 9,9% (de la 12% şi, respectiv, 17% în mai 2020), în timp ce cota de piaţă a vehiculelor pe benzină a urcat la 6,8%, de la 3,8%.

„Creşterea încrederii oamenilor de afaceri a condus redresarea vânzărilor auto în mai, iar această tendinţă trebuie menţinută şi reflectată în cererea consumatorilor privaţi, deoarece economia nu va mai beneficia de măsurile de sprijin adoptate în timpul pandemiei”, a afirmat directorul general al SMMT, Mike Hawes.

În primele cinci luni din 2021, vânzările de maşini noi în Regatul Unit au urcat cu 42,5%, la 723.845 vehicule.

În perioada ianuarie-mai 2021, Dacia a vândut 5.825 de vehicule pe piaţa britanică, în creştere cu 9,1% faţă de perioada similară din 2020, când a înmatriculat 5.340 unităţi.

„Pe fondul datelor economice încurajatoare, a atenuării restricţiilor şi a succesului campaniei de vaccinare, SMMT se aşteaptă acum ca în 2021 să fie vândute 1,86 milioane de maşini noi, faţă de un nivel de 1,83 milioane previzionat în februarie. Ar fi o creştere de 13,9% faţă de 2020, dar un declin de aproximativ 20% faţă de media de 2,33 milioane de înmatriculări pe an înregistrată în perioada 2010 – 2019„, a estimat recent Asociaţia Producătorilor şi Comercianţilor de Automobile din Regatul Unit.

Marea Britanie rămâne a doua mare piaţă auto din Europa, în urma Germaniei, dar înaintea Franţei, Italiei şi Spaniei.

Factura la energie electrică va crește cu până la 25% începând cu luna iulie

 

Începând de la 1 iulie, românii vor plăti cu până la 25% mai mult la factura de energie electrică, în cazul în care nu aleg un furnizor de pe piața concurențială.

Doar o lună mai au românii la dispoziție în care furnizorii sunt obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul energiei să aplice reducerea consumatorilor care încă nu și-au schimbat furnizorul și au rămas pe piața universală. Concret, dacă nu ați ales încă un furnizor de pe piața concurențială, veți mai primi reducerea până la finalul lunii iunie. 

Pentru a vă schimba furnizorul însă, ar trebui să verificați tarifele pe site-ul ANRE, unde găsiți un comparator de prețuri pe care îl puteți accesa în funcție de consum, de zona în care locuiți și de valoarea facturii pe care o plătiți acum.  După ce completați toate aceste date, veți putea vedea ce furnizor are oferta cea mai bună și veți putea alege în funcție de tarifele cele mai mici.

Românii vor plăti cu până la 25% mai mult și pentru facturile la gaze, începând de la 1 iulie.

Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze anunță că vor crește substanțial tarifele. 1 iulie este data de la care vom plăti cu 25 la sută mai mult și pentru gazul natural. Nu vom simți imediat majorarea, însă efectul acesteia se va simți in prima factura din lunile de iarna.

Doi dintre cei mai mari furnizori de gaze anunță că urmează scumpiri majore de la 1 iulie. Unul dintre furnizori spune că va scumpi gazele de la 1 iulie cu 25%, iar cel de al doilea că va majora prețul în două etape: cu 13% de la 1 iulie și cu încă 5% de la 1 ianuarie. Specialiștii în energie spun ca această scumpire a gazelor se va reflecta direct proporțional în factura noastră de la gaz. Scumpirile vor fi pentru cei care nu au trecut pe piața liberă de energie.

Motivele scumpirii gazelor

În ultima perioadă, costurile de achiziție a gazelor naturale de pe piața angro s-au majorat substanțial, pe de o parte, pe fondul convergenței prețurilor interne cu cele externe, iar pe de altă parte, ca urmare a reducerii sau a insuficienței cantităților de gaze din producția internă necesare pentru satisfacerea cererii.

Costul de achiziție a gazelor naturale de pe piața internă s-a dublat comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, costul cu achiziția gazelor din import s-a majorat cu 60% pentru cantitățile la care prețul este calculat în funcție de evoluția prețului petrolului pe piața internațională și chiar cu 250-300% pentru unele produse în hub-urile europene. Prognozele pentru a doua jumătate a acestui an sunt de continuare a acestei evoluții ascendente.

Trendul crescător al prețului de achiziție a gazelor la nivel european este cauzat de majorarea cererii atât pe segmentul rezidențial, ca urmare a unei primăveri deosebit de reci, cât și pe segmentul industrial datorită revenirii parțiale după scăderea de anul trecut din pandemie. Impactul este resimțit cu atât mai mult cu cât costurile de achiziție din ultima perioadă vin după un minim istoric, aceste costuri reprezentând cea mai mare pondere în factura de gaze naturale, respectiv circa 60%, potrivit Antena3.

Baza de impozitare trebuie crescută, a afirmat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal

 

„Baza de impozitare trebuie crescută şi la noi, alături de buna conformare şi eliminarea unor portiţe. Nu ştiu cum se va realiza pentru că sunt şi interese împotriva eliminării acestor portiţe care iar creează o mare inechitate pentru că cei care plătesc şi nu beneficiază de portiţe”, a spus Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal și-a dat cu părerea și despre creșterea economică.

‘Eu cred că, într-adevăr, creşterea (economică, n.r.) va fi între 6 şi 7% în 2021. Este posibil să avem şi 7%. Există rebound-ul economic, există investiţii publice în acest an alocate prin buget, de 5,5% din PIB, mai mult decât în anul trecut. Economia este mai rezilientă decât se credea. Este de văzut pentru că noi tot judecăm numai în culori negre economia românească. Iar eu observ şi o efervescenţă antreprenorială. Deci, există aşa ceva. S-a creat o masă critică în economia noastră din acest punct de vedere: deficit bugetar în jur de 7%, deficitul cash. Industria financiară poate sprijini mai mult sectoare vitale, de pildă agrobusniss-ul unde finanţarea viza mai mult nevoi de lichiditate şi nu investiţii. Aşa s-a întâmplat în anii recenţi. Trebuie să ne ghidăm după investiţii. Realitatea este că băncile preferă încă mult obligaţiunile guvernamentale. Este greu să investeşti. Asta înseamnă ‘due dilligence’, trebuie să faci analiză serioasă ca să finanţezi investiţii”, a spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, Banca de Dezvoltare „trebuie grăbită”, Bursa poate ajuta mai mult economia prin listări noi, iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii următori.

„Trebuie grăbită Banca de Dezvoltare, prea întârziem cu constituirea acestei bănci de dezvoltare. Şi Bursa şi ea poate ajuta mai mult economia prin listări noi. PNNR-ul, care este o temă mare şi trebuie să fie şi pentru industria financiară, poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii ce vin şi poate mări creşterea potenţială medie a PIB-ului între zero şi 1% din PIB. În fine, inflaţia creşte şi în România. Nu este un fenomen românesc, este un fenomen european. Se vede şi în America pentru că este un rebound care nu avea cum să nu se vadă şi în rata inflaţiei. Nu puteai să ai un rebound foarte mare şi inflaţia să scadă. Nu se putea acest lucru. Corecţia bugetară macroeconomică va fi graduală şi este important şi pentru industria financiară”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

Cristian Ghinea anunţă o nouă taxă pentru români: „Avem nevoie de aceşti bani”

 

Cristian Ghinea anunţă introducerea unei reforme a taxării transportului de mărfuri pe autostrăzi, ca măsură care are ca scop scăderea gradului de poluare pe termen lung, în vederea accesării de fonduri pentru construirea infrastructurii rutiere prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„În cazul autostrăzilor, da, ni s-a spus că alocarea pe care România a propus-o, de patru miliarde de euro pentru autostrăzi, este prea mare şi noi am spus: o fi mare, dar noi avem nevoie de aceşti bani, insistăm şi vom respecta planul de verde pentru că fiecare plan trebuie să aibă 37% din alocare pentru proiecte verzi. Respectăm planul de verde şi punem această alocare mare pentru autostrăzi. (…) Noi am mers pe strategia (…) unor reforme care să justifice aceşti bani de autostrăzi şi de aici vom face o reformă a taxării transportului de mărfuri pentru că, până la urmă, trebuie să avem acest principiu, fiecare plăteşte după câtă marfă transportă şi pe ce distanţă. Acum avem un sistem de roviniete în care toată lumea plăteşte la fel, indiferent cât foloseşte autostrăzile”, a precizat ministrul Fondurilor Europene la TVR.

Ghinea a mai declarat că autostrăzile pe care România vrea să le construiască cu fonduri alocate prin PNRR trebuie să aibă perdele forestiere, cabluri digitale, el dând ca exemplu autostrada A 7, care va fi prima autostradă astfel „gândită modern”.

„În acelaşi timp, venim cu reforme, a modului în care taxăm transportul de mărfuri, tocmai pentru a avea o justificare foarte clară per total vom scădea şi gradul de poluare pe termen lung”, a mai  adăugat ministrul.

Potrivit unui comunicat la Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), România a ajuns la un acord cu oficialii Comisiei Europene privind nouă reforme majore care vor fi incluse în PNRR, în urma discuţiilor de la Bruxelles dintre cele două părţi.

Premierul Florin Cîţu şi ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, au avut săptămâna aceasta întâlniri la Bruxelles cu oficiali ai Comisiei Europene, inclusiv cu preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Ce planuri au alte ţări europene cu banii din PNRR

 

Într-o foarte mare măsură, țările UE vor finanța prin Planurile Naționale de Redresare și Reziliență acele părți ale economiei care vor aduce valoare adăugată la nivelul UE. dar și programe de eficiență energetică și digitalizare, arată o analiză făcută de CNIPMMR și ANAT.

PNRR a fost depus de 14 țări – Portugalia, Franța, Germania, Grecia, Slovacia, Danemarca, Spania, Letonia, Luxembourg, Belgia, Italia, Austria, Ungaria și Slovenia.

Germania dorește să digitalizeze întreaga producție (1,1 mld euro în proiecte), să finanteze proiecte de cercetare-dezvoltare în domeniul industrial (859 mil euro) și clustere de inovare (232 mil). Aceste proiecte vor fi finanțate doar dacă în parteneriatele create, minim 30% din finanțare se va duce către sectorul IMM. Un accent important va fi pe investiții în cercetarea și dezvoltarea domeniului auto, domeniului 5G și al nanotehnologiei. Digitalizarea va fi elementul central în cadrul învățământului, Germania dorind să digitalizeze integral educația și să instruiască tot personalul angajat în acest domeniu.

Franța va pune accent pe dezvoltarea sectorului hi-tech și doreste ca până în 2025 să apară 3 unicorni în domenii precum: tehnologii cuantice, securitate cibernetică, cloud computing, big data, tehnologia comunicațiilor (5G/6G). În plus, Franța a dedicat o componentă întreagă finanțării afacerilor. IMM-urile vor primi până la 20 mld. euro în credite de angajat, scutiri de taxe și impozite, granturi pentru mici proiecte de eficiență energetică. În plus, aproximativ 250 milioane euro sunt alocate fondurilor de investiții regionale, care vor finanța IMM-uri și care se preconizează că vor avea un efect de levier de aproximativ 1 mld. euro în doar 2 ani.

Portugalia are două componente întregi dedicate mediului privat – “Capitalizare și inovare în afaceri” și “Companiile 4.0”, care implică atât finanțare directă către companii în vederea restabilirii acestora la nivelul de dinaintea pandemiei cât și finanțare prin instrumente financiare. O parte din alocare va fi destinată programului Startup Portugalia pentru finanțarea startupurilor.

Danemarca a inclus o subcomponentă dedicată digitalizării IMM-urilor și încurajării exportului. În cadrul acestui program vor fi acordate subvenții pentru digitalizarea IMM-urilor.

PNRR-ul Spaniei conține 4 componente dedicate IMM-urilor printre care sunt incluse programe pentru creșterea competitivității, digitalizare, internaționalizare și linii de sprijin financiar.

Italia va sprijini prin PNRR resuscitarea IMM-urilor și în special turismul.

Programe dedicate sectorului IMM

Portugalia

Componenta 5 a PNRR “Capitalizare și inovare în afaceri”

Investițiile în aceasta componentă se ridică la 1.36 miliarde euro. În mod complementar, Portugalia va utiliza componenta de împrumuturi a instrumentului pentru Recuperare și reziliență în valoare de 1,55 miliarde euro destinat capitalizării companiilor.

Obiectivele sunt: finanțarea directă către companii în vederea restabilirii nivelurilor de autonomie după ce efectele economice extrem de nefaste ale pandemiei au agravat problema structurală a capitalizării reduse a firmelor portugheze, precum și finanțare prin instrumente financiare (împrumuturi)

Componența 16 a PNRR-ului “Companiile 4.0” are o valoare de 650 milioane euro și vizează consolidarea competențelor digitale ale angajaților, modernizarea modelului de afaceri al companiilor, crearea de noi canale digitale pentru comercializarea produselor și serviciilor, precum și stimularea spiritului antreprenorial bazat pe digital Startup Portugalia

Franța

Componenta 5 a PNRR “Finanțarea afacerilor” prevede o reformă a legii privind achizițiile publice va crea cadrul pentru acces mai facil al IMM-urilor la contracte publice; scutiri de taxe și impozite; garanții ale împrumuturilor (total 20 mld. euro); investiții în fonduri de investiții regionale de aprox. 250 mil. euro, care vor finanța IMM-uri și care se preconizează că vor avea un efect de levier de aproximativ 1 mld. euro în doar 2 ani. În document se vorbește despre suplimentarea din PNRR a fondurilor pentru strategiile de investiții naționale și decontarea acelor părți care se pliază pe specificul PNRR

Danemarca

Componenta 6 a PNRR “Digitalizarea” (0,7miliarde euro) include un program de subvenții/granturi pentru digitalizarea IMM-urilor.

Spania

Componentele 12-15 “Modernizarea și digitalizarea IMM-urilor, recuperarea turismului și impuls către o națiune antreprenorială – Spania”, cu o alocare de 16 miliarde euro, .

Un set de măsuri care vizează consolidarea ecosistemului antreprenorial, care sunt abordate sub umbrela cadrului strategic din Politica IMM-urilor 2030, Strategia națională antreprenorială Spania și Agenda digitală Spania 2025. Măsurile sunt incluse în patru domenii principale: abilități antreprenoriale, instrumente pentru a facilita crearea și transferul de companii și managementul afacerilor în stadii incipiente, diseminare și comunicare pentru a consolida poziționarea Spaniei ca țară antreprenorială și linii de sprijin financiar pentru activitatea antreprenorială a IMM-urilor.

Promovarea creșterii IMM-urilor prin diferite linii de acțiune: (i) un program de competențe pentru creșterea IMM-urilor,(ii) dezvoltarea unui program de sprijinire a antreprenoriatului industrial al IMM-urilor, (iii) consolidarea sistemului spaniol de garanție reciprocă, pentru a crește lichiditatea IMM-urilor, oferind sprijin sub formă de garanții și (vi) un fond NEXT-TECH pentru creșterea startup-urilor inovatoare în tehnologii perturbatoare.

Digitalizare și inovare. Acesta include, printre altele, programe de subvenționare pentru IMM-uri pentru costurile adoptării soluțiilor digitale și a transformării digitalizare, pentru a sprijini proiectele de digitalizare a lanțului valoric al diferitelor sectoare industriale (clustere recunoscute ca Agrupaciones Companii de afaceri inovatoare) și suport pentru hub-uri de inovare digitală.

Sprijin pentru comerț, constând din trei acțiuni: Programul de modernizare a comerțului: fond tehnologic. Linie de ajutor pentru comercianții mici și mijlocii, individual sau prin intermediul asociațiilor, pentru proiecte din sector care vizează încorporarea de noi tehnologii și crearea unei platforme digitale pentru comerț care acesta va spori prezența micilor comercianți în noile canale de poziționare și distribuție; Programul piețelor durabile: finanțarea proiectelor de îmbunătățire în modernizarea piețelor municipale, a zonelor comerciale, a piețelor vânzări non-sedentare și canale scurte de marketing;

Consolidarea Centrului de Cercetare și Control al Calității.

Internaționalizare. Consolidarea capacităților și instrumentelor sistemului spaniol de a sprijini exporturile, internaționalizarea și investițiile străine prin inițiative multiple

Plan de modernizare și competitivitate pentru sectorul turistic. Program de digitalizare și informații pentru destinații și sectorul turistic, care își propune să implementeze acțiuni de promovarea digitalizării atât a destinațiilor, cât și a companiilor de turism.

Conectivitate digitală, promovarea securității cibernetice și Lansare 5G. Finanțarea investițiilor și cheltuielilor derivate din conectivitate pentru IMM-urile și conexiunea în bandă largă pentru școlari sau studenți care au nevoie de aceasta.

Italia

Componenta 2 a Misiunii 1 își propune să consolideze competitivitatea sistemului de producție consolidarea ratei de digitalizare, inovație tehnologică și internaționalizare printr-o serie de intervenții complementare.

Componenta turism și cultura 4.0 prevede investiții care vizează îmbunătățirea facilităților de cazare turistică și a serviciilor turistice, modernizarea și îmbunătățirea standardelor de aprovizionare, cu dublu obiectiv de creștere a capacității afaceri competitive și să promoveze o ofertă turistică bazată pe durabilitatea mediului, inovare și digitalizarea serviciilor.

Germania

Se pregătesc 3 direcții majore de investiții: Digitalizarea producției: buget de 1.1 mld. euro, descompus în proiecte de 1.8 mil euro pentru sisteme de producție conectate digital, economisirea resurselor și producție eficientă din punct de vedere energetic precum și investiții în tehnologii pentru vehicule și sisteme: conducere automată, noi trenuri inovatoare, construcții ușoare, modele digitale de afaceri și soluții de mobilitate; Produse inovatoare, cercetare și dezvoltare în producție: buget de 859 mil. euro, proiecte de 5 mil. euro, proiecte comune de la companii, instituții științifice, alți parteneri. MINIM 30% din finanțare trebuie să fie destinată IMM-urilor; Clustere de inovare, buget de 232 mil. euro, proiecte de 7.5 mil euro pentru crearea de organizații cluster în care sunt conectate în rețea companii din industria vehiculelor și furnizorilor. 30% dintre membrii clusterului trebuie să fie IMM-uri.

Strategia Germaniei are la bază industriile pentru care țara este cunoscută: auto și transport feroviar

Franța și Germania vorbesc la comun despre strategia 5G și chiar tehnologii de comunicații viitoare (6G) și crearea unui cadru de dezvoltare a infrastructurii și apoi a activităților comerciale pe aceste tehnologii. Ambele strategii vorbesc de complementaritate cu strategii naționale, cu programe în curs de derulare și despre atingerea scopurilor privind emisiile de gaze cu efect de seră pentru anii 2030 și 2050.

Polonia, care are planul în lucru, prevede investiții în sectorul IMM de 500 mil euro direcționate către Fondul Polonez de Dezvoltare (fond de investiții guvernamental), programul Start în Polonia, program de garantare pentru IMM-uri, programul de electromobilitate, creșterea competitivității fermelor prin implementarea de soluții în domeniul agriculturii 4.0, debirocratizare pentru cetățeni și IMM-uri prin simplificarea procedurilor, minimizarea costurilor și facilitarea contactelor cu instituțiile publice, investiții în sectorul verde (în special legate de economia circulară, care vor avea ca rezultat o mai bună gestionare a materialelor) precum și investiții în firme ce prezintă produse noi din materiale reciclate sau modalități mai eficiente de reciclare și gestionare a deșeurilor.

Sectorul despre care se vorbește cel mai mult este sectorul agriculturii și creșterea competitivității acestui sector la nivel european.

Bulgaria, care lucrează încă la program, are în plan finanțări în infrastructură pentru parcuri industriale, inclusiv instrumente de tip ajutor de stat pentru menținerea și dezvoltarea firmelor în cadrul parcurilor (208 mil. euro + 50% cofinanțare) și vrea să înființeze trei fonduri de investiții: Fondul pentru modernizare tehnologică 200 mil. euro; Fondul “tranziția verde” prin producerea și stocarea de energie de către IMM-uri + optimizarea soluțiilor de mediu 125 mil. euro; Fondul pentru sprijinirea tranziției către digitalizare, inclusiv tranziția către industrii 4.0 și cercetare-dezvoltare în cadrul noilor tehnologii, 125 mil. euro

Acronimul IMM apare în PNRR-ul fiecărei țări, dar la unele apar mai des decât la altele: Romania 21 apariții, Franța 54 apariții, Germania 128 apariții, Polonia 71 apariții, Bulgaria 14 apariții.

Un alt sector importante este cel al digitalizării și tehnologiei 5G

Franța descrie digitalizarea și tehnologia 5G ca factori determinanți în scăderea emisiilor de CO2 și gaze cu efect de seră.

Prin PNRR se dorește suplimentarea programelor naționale începute în 2021, astfel: 350 mil. euro pentru tehnologii cuantice => scopul fiind crearea de 16.000 locuri de muncă până în 2030, inclusiv 6.600 persoane ultra calificate în domeniu (doctori, ingineri, etc); 200 mil. euro pentru securitatea cibernetică => scopul fiind dublarea numărului de angajați în domeniu (să se ajungă la 75.000) + crearea de minim 3 unicorni în domeniu până în 2025; 350 mil. euro pentru întreaga strategie națională “didactic și digital” ce implică educația digitală de la gradiniță la universitate; 300 mil. euro strategie națională pentru industrii culturale și creative francize; 300 mil. euro pentru strategia 5G și viitoare tehnologii de comunicații (6G) ce are ca scop repoziționarea Franței și obținerea unor așa numite suveranități tehnologice și suveranități operaționale; 300 mil. euro strategia cloud ce are ca scop obținerea de autonomie în acest domeniu pentru Franța și Europa.

În cazul Germaniei absolut toate programele pentru IMM-uri sau conectate cu acestea vor avea componente digitale. 1.4 mld. euro sunt prevăzute pentru modernizarea și digitalizarea infrastructurii educaționale, inclusiv recalificare și perfecționarea cadrelor didactice (documentul vorbește despre competentele digitale ale profesorilor ca fiind un element obligatoriu pentru viitoarele creșteri salariale), granturi de 700 mil. euro ar urma să fie acordate printr-un program federal pentru investiții în cercetare în domeniile nanotehnologiei, fotonică, robotică, 5G, sisteme informatice performante, big data, cloud computing și inteligență artificială, iar un al treilea program este cel pentru digitalizarea totală a căilor ferate din întreaga țară.

Polonia prevede investiții în infrastructura 5G și conectivitate în valoare de 1.4 mld. euro, precum și digitalizarea sistemului educațional în valoare de 700 mld. euro (investiții + instruire resurse umane)

Bulgaria prevede investiții publice în digitalizarea agriculturii pe tot lanțul de distribuție “from farm to table” prin realizarea de fluxuri electronice de administrare a datelor fermierilor, centralizarea și utilizarea datelor de către firmele din lanțurile de distribuție, precum și investiții în domeniul cultural, respectiv digitalizarea muzeelor, bibliotecilor și domeniul audio-vizual.

Planurile comparate prezintă modalități clare de implementare a ideilor. Planurile Franței și al Germaniei prezintă chiar timeline al desfășurării implementării precum și indicatori de urmărit. Planul francez se axează pe creșterea numărului de angajați și pe dezvoltarea resurselor umane în general. Planurile Franței, Germaniei și Poloniei au un lucru în comun: dezvoltă masiv acele domenii pe care respectivele țări le consideră ca fiind motoare de dezvoltare și anume: Franța pune accent pe resursa umană, Germania pe automatizări, iar Polonia pe o agricultură 4.0.

Interesantă este și dimensiunea planurilor de redresare și reziliență: cel al României are 132 de pagini, cel francez 815 pagini, cel german 1.241 de pagini, cel din Italia 269 de pagini, cel spaniol 348 de pagini, cel polonez 498 de pagini, Ungaria a depus 432 de pagini, iar Bulgaria 297 de pagini.

România importă multă mâncare ! Ungaria și Polonia exportă

Începând cu anul 2015, soldul contului curent al României s-a deteriorat gradual de la valori aproape nule în 2014 (deficit de 0,2 miliarde euro) la un deficit de circa 11 miliarde euro la finele lui 2020. Anul trecut, aflat sub spectrul evoluțiilor adverse asociate crizei pandemice, nu a făcut excepție, aducând o nouă contribuție la adâncirea dezechilibrului extern. Cauzele amplificării acestuia de-a lungul anilor sunt multiple și, de multe ori, interconectate, însă vulnerabilitățile induse de comerțul cu produse agroalimentare nu trebuie ignorate, acestea căpătând proporții și având chiar un posibil caracter sistemic, se arată într-un raport privind convergența elaborat de BNR. În actuala conjunctură, pandemia a readus în prim plan comerțul internațional cu produse agroalimentare, pe fondul creșterii cererii populației pentru bunurile de bază.

Economia românească se remarcă prin accentuarea semnificativă a soldului negativ al balanței bunurilor agroalimentare, adică importă alimente mai mult decât exportă. În schimb, Ungaria și Polonia realizează surplusuri semnificative pentru bunurile agroalimentare, atât în privința bunurilor cu valoare adăugată redusă, cât și a celor care necesită un nivel de prelucrare sporit. Cehia, asemenea României, are o balanță a bunurilor agroalimentare cu un deficit în deteriorare până în 2019. Cu toate acestea, spre deosebire de România, aceasta înregistrează un surplus atât în ceea ce privește cerealele, cât și în materie de preparate pe bază de cereale (produse cu un grad de prelucrare mai înalt). Atât România, cât și Cehia prezintă surplusuri pe balanța comerțului cu animale vii, dar deficite pe cea a cărnii. Celelalte grupe subsumate bunurilor alimentare prezintă, similar României, deficite comerciale.

Analiza balanței bunurilor agroalimentare în funcție de partenerii comerciali arată faptul că primele cinci țări față de care s-au înregistrat cele mai mari deficite au rămas, în mare parte, aceleași, între 2013 și 2020, anume: Germania, Ungaria, Polonia, Olanda și Bulgaria (Cehia luând locul acesteia din urmă în 2017). De asemenea, trei din cele cinci sunt parteneri regionali, ceea ce subliniază și importanța integrării în lanțurile internaționale de producție și distribuție, condiționate mai mult de proximitatea geografică în cazul produselor agroalimentare decât în cel al altor produse. 

Mai mult, față de partenerii din afara UE, balanța produselor agroalimentare a înregistrat surplusuri în toți anii analizați, Arabia Saudită, Iordania și Egipt clasându-se în fiecare an între primii cinci parteneri comerciali după mărimea surplusului în cazul produselor agroalimentare. Cu toate acestea, balanța pozitivă înregistrată în raport cu aceste state se explică prin preponderența produselor cu un grad de prelucrare primar/foarte redus: cereale și animale vii. În plus, în cazul unor țări precum Egipt sau Libia (care se află între primele cinci țări după mărimea surplusului produselor agroalimentare în fiecare an al analizei, cu excepția lui 2020), s-au înregistrat variații importante ale balanței inclusiv pe fondul instabilității geopolitice.

De subliniat din perspectivă regională ar fi și evoluțiile aferente anului 2020, marcat profund de criza pandemică. În timp ce în România balanța bunurilor agroalimentare s-a înrăutățit semnificativ în acest interval, în mare parte ca urmare a recoltei slabe de cereale, balanțele celorlalte grupe de produse agroalimentare fiind mai puțin afectate, partenerii regionali și-au îmbunătățit soldul produselor agroalimentare, mai ales pe seama grupei cerealelor, dar și a altor componente (în special în cazul Cehiei au fost notabile îmbunătățirile balanței aferente cărnii și băuturilor).

În concluzie, situația balanței comerciale a bunurilor agroalimentare reflectă, în primul rând, factori structurali, legați atât de productivitatea agriculturii, cât și de capacitatea redusă a industriei agroalimentare de a asigura oferta necesară de astfel de bunuri. Acești factori acționează latent depășind orizontul pe termen mediu-scurt al unui ciclu economic. În al doilea rând, în intervalul 2013-2019, nu mai puțin importantă a fost existența unui ciclu economic favorabil (atât la nivel intern, cât și global), care s-a reflectat prin creșterea cererii agregate (atât la nivel intern, cât și global), aceasta din urmă fiind stimulată suplimentar de politicile fiscale și de venituri ale guvernului.

Comparațiile cu țările din regiune nu fac decât să sublinieze importanța celor două seturi de factori, inclusiv în contextul pandemiei Covid-19, care a reorientat cererea de consum a gospodăriilor spre bunuri de bază, fenomen corelat cu un an agricol slab, rezultând o accentuare a dezechilibrului comercial pe latura bunurilor agroalimentare.

Semnătura electronică va putea fi folosită la încheierea contractului individual de muncă

 

Executivul face încă un pas pentru digitalizarea raporturilor de muncă și introduce, prin ordonanță de urgență, posibilitatea folosirii semnăturii electronice avansate sau calificate la încheierea contractului individual de muncă, a actelor adiționale la acesta, dar și pentru întocmirea tuturor înscrisurilor/dcumentelor din domeniul relațiilor de muncă. Semnătura electronică va fi însoțită de marca temporală calificată și sigiliul electronic calificat al angajatorului.

Decizia Executivului sprijină flexibilizarea şi adaptarea relațiilor de muncă la schimbările aduse pe piața muncii odată cu apariția pandemiei de COVID – 19, când munca la domiciliu a luat amploare.

„Numărul contractelor individuale de muncă cu clauză de telemuncă a crescut semnificativ. Dacă în luna martie a anului trecut, la debutul pandemiei, în registrul general de evidență a salariaților erau înregistrate 50.577 de astfel de contracte, până la sfârșitul anului numărul a crescut la 383.300. Tendința de creștere continuă și în 2021. În luna martie erau înregistrate aproape 395.000 de contracte cu clauză de telemuncă. Câtă vreme se mențin regulile de distanțare fizică, inclusiv la locul de muncă, iar telemunca rămâne o soluție dezirabilă, angajatorii trebuie sprijiniți, prin simplificarea procedurilor specifice de resurse umane, să utilizeze forme alternative de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Raluca Turcan.

Actul normativ aprobat astăzi de Guvern reformulează definiția telemuncii și elimină sintagma „cel puțin o zi pe lună” în contextul în care, în momentul de față, această formă de organizare a muncii se desfășoară în mod regulat.

Acesta prevede, de asemenea, că angajatorul nu poate obliga salariatul să folosească semnătura electronică. Totuși, părțile trebuie să utilizeze același tip de semnătură la semnarea documentelor, inclusiv cea olografă, prevăzută acum de Legea nr. 53/2003 privind Codul muncii.

În același timp, salariatul care își desfășoară activitatea în telemuncă are obligația de a respecta și asigura confidențialitatea informațiilor utilizate în timpul desfășurării activității. Activitatea acestuia poate fi verificată de angajator prin utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, în condițiile stabilite prin contractul individual de muncă, regulamentul intern și/sau contractul colectiv de muncă aplicabil, în condițiile legii.

Angajatorul poate utiliza semnătura electronică avansată sau calificată și în raporturile pe care le are cu instituțiile publice, la întocmirea înscrisurilor sau documentelor din domeniul relațiilor de muncă/securității și sănătății în muncă.

Toate documentele încheiate prin utilizarea semnăturii electronice vor fi arhivate de angajator și vor fi puse la dispoziția organelor de control competente, la solicitarea acestora.

”Standard & Poor's” a anunţat îmbunătăţirea perspectivei de la NEGATIV la STABIL pentru România

 

Agenţia de rating Standard & Poor's a anunţat îmbunătăţirea perspectivei de la "negativ" la "stabil" aferentă ratingului acordat datoriei guvernamentale a României pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută. ”Aceasta este prima modificare în sens pozitiv a perspectivei rating-ului României operată de această agenţie din noiembrie 2013”, a transmis, vineri seară, Ministerul Finanţelor.

Agenţia a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/A-3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în monedă locală şi valută.

”Standard & Poor’s a precizat în comunicatul de presă publicat în data de 16 aprilie 2021 că perspectiva stabilă arată credibilitatea măsurilor de consolidare fiscală promovate de Guvern şi anticipează că finanţele publice şi poziţia externă a României se vor stabiliza în următorii doi ani. Agenţia apreciază ca riscurile generate de deficitele gemene (deficitul bugetar şi deficitul de cont curent) încă ridicate ale României sunt atenuate de perspectiva absorbţiei unui volum important de fonduri europene (România fiind unul din principalii beneficiari ai fondurilor structurale prevăzute în Cadrul Multianual al UE şi în Facilitatea de Redresare şi Rezilienţă), precum şi de programul de reforme asumate de către Guvern pentru relansarea creşterii economice”, a transmis Ministerul finanţelor Publice.

Potrivit instituţiei, ”reconfirmarea ratingului suveran este susţinută şi de accesul robust al României la finanţarea de pe pieţele internaţionale de capital”.

"Decizia Standard & Poor's reprezintă o dovadă a recunoaşterii internaţionale a eforturilor României pentru a asigura consolidarea fiscal-bugetară şi confirmă că măsurile adoptate au fost cele corecte, necesare pentru ţara noastră şi aşteptate de către partenerii noştri externi. Remarcăm de asemenea estimările pozitive ale agenţiei referitoare la potenţialul de creştere economică a României pe termen mediu. Ministerul Finanţelor va continua atât demersurile pentru implementarea măsurilor destinate înlăturării efectelor negative ale pandemiei Covid-19 şi relansării economiei, cât şi politica fiscal-bugetară prudentă care să asigure înscrierea României în ţintele asumate. Acest semnal ne încurajează şi ne arată că suntem pe drumul cel bun, dar nu înseamnă că am ajuns deja acolo, eforturile trebuie continuate”, a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

Potrivit agenţiei, ”reformele planificate de actualul Guvern ar asigura crearea unui cadru fiscal mai robust, limitând riscurile de inversare a politicilor de consolidare fiscală, ceea ce va conduce la acţiuni de îmbunătăţire a ratingului suveran al României”.