România, la mâna lui Viktor Orban. Premierul Ungariei a sugerat că ar putea bloca adoptarea unei decizii a Uniunii Europene privind bugetul multianual şi fondul de redresare post-pandemie dacă sunt impuse condiţii referitoare la situaţia statului de drept şi la modul de utilizare a fondurilor.
„Dacă ne îndatorăm, atunci nu ar trebui să apară condiţionalităţi privind cheltuirea fondurilor”, a declarat Viktor Orban într-un interviu acordat postului public de radio din Ungaria, potrivit site-ul Napi.hu şi publicaţiei Der Spiegel.
Liderul de la Budapesta a sugerat că Ungaria ar putea bloca adoptarea Fondului de redresare economică post-pandemie, în valoare de 750 de miliarde de euro.
Viktor Orban se opune condiţionării alocării fondurilor Uniunii Europene de respectarea principiilor statului de drept. „Fondurile trebuie alocate în mod corect şi flexibil. Trebuie evitat cu atenţie un lucru: amestecarea acestei situaţii cu politica. Aceasta este cea mai importantă condiţie a Ungariei. Am putea bloca prin veto acordul final, întrucât este necesară o decizie în unanimitate, dar ne-am poziţiona în opoziţie cu celelalte 26 de ţări. Acest lucru trebuie făcut doar în ultimă instanţă”, a explicat Viktor Orban, potrivit agenţiei Reuters.
În contextul începerii mandatului Preşedinţiei germane a Consiliului Uniunii Europene, cancelarul Angela Merkel l-a atenţionat pe Viktor Orban în privinţa respectării normelor statului de drept. „Protejarea statului de drept este importantă. Intenţionăm să spunem lucrurile clar când vine vorba de Viktor Orban. Vom urmări cu atenţie ce se întâmplă acolo”, a afirmat Angela Merkel.
„Liberalii se plâng mereu…, încearcă de fiecare dată să ataşeze ideologiile lor la problemele economice din UE. Acest drum nu duce nicăieri”, a ripostat Viktor Orban.
Liderii ţărilor şi instituţiilor Uniunii Europene depun eforturi pentru aprobarea noului buget comunitar destinat perioadei 2021-2027 şi a fondului de relansare economică post-pandemie, fondurile apropiindu-se de nivelul de 2.000 de miliarde de euro. Condiţiile acordării acestor fonduri, referitoare la reformele economice şi respectarea standardelor democratice, reprezintă principalele elemente de disensiuni înaintea aprobării.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a confirmat un plan de condiţionare a alocării fondurilor pentru relansare de respectarea normelor statului de drept, dar propunerea sa riscă să fie considerată insuficientă de ţările care vor un sistem dur de sancţionare a statelor care nu respctă independenţa justiţiei. În cadrul sistemului, orice încălcare a normelor statului de drept şi de sancţionare trebuie aprobate prin majoritatea calificată a statelor membre UE, astfel că există posibilitatea ca deciziile să poată fi blocate de Ungaria, Polonia şi aliaţii acestora, observă cotidianul Financial Times.
În urmă cu câteva zile Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă, a declarat că respectarea normelor statului de drept şi combaterea corupţiei vor fi condiţii pentru alocarea fondurilor europene, inclusiv a celor pentru relansare. „Statul de drept trebuie să fie o condiţie pentru distribuirea fondurilor UE”, afirmă Věra Jourová, vicepreşedinte al Comisiei Europene şi comisar UE pentru Valori şi Transparenţă. Printre condiţii, oficialul UE a menţionat, potrivit agenţiei de presă Reuters, exigenţe precum un „sistem judiciar funcţional” şi mecanisme puternice de combatere a corupţiei. „Nu aş vrea să văd blocarea alocării fondurilor, dar trebuie să avem în sistemul nostru juridic unele garanţii că, în cazul în care lucrurile într-adevăr nu merg bine într-un stat membru, atunci banii contribuabililor nu pot fi plătiţi”, a atras atenţia Věra Jourová.
Agenţia de presă Reuters a notat că declaraţia reprezintă un avertisment adresat în principal unor ţări precum Polonia, Ungaria, România şi Bulgaria. „Este un avertisment adresat Poloniei şi Ungariei, care au avut dispute cu Uniunea Europeană privind gradul de control guvernamental asupra instanţelor judiciare şi judecătorilor, dar şi României şi Bulgariei, care rămân afectate de corupţie şi de sărăcie la mulţi ani după aderarea la Blocul comunitar”, a observat agenţia Reuters.
Bugetul Uniunii Europene în perioada 2021-2027 urmează să ajungă la nivelul de 1.100 de miliarde de euro. Liderii statelor europene şi ai instituţiilor UE încearcă să aprobe noul proiect bugetar multianual şi planul de asistenţă financiară în scopul redresării economice propus de Comisia Europeană, în valoare de 750 de miliarde de euro.