S-a deschis muzeul lui Firea

 

Primarul general, Gabriela Firea, a inaugurat marți Muzeul Copiilor. Acesta are 110 încăperi, este structurat pe secțiuni tematice, care acoperă domenii precum tehnologie, geografie, istorie, artă și cultură și are 25 de expoziții interactive permanente. Accesul este gratuit, anunță municipalitatea.

„Ne-am dorit că aici copiii să poată vedea cu ochii lor, prin intermediul realității virtuale sau în mini-laboratoare tematice, ce înseamnă de fapt știință: brațe robotice, holograme, imprimante 3D, simulatoare de submarin sau rachetă; la anatomie pot vedea cum arată un bloc operator în miniatură și pot experimenta proceduri medicale sau pot acordă primul ajutor; pot face o călătorie virtuală prin corpul uman; se pot plimbă prin spațiul cosmic sau prin mediul subacvatic sau se pot plimbă printr-o grădina botanică sau o grădina zoologică virtuală. Există și o zona de gaming, un studio radio și tv, laborator de creație grafică și multe alte surprize”, a spus Gabriela Firea.

Primarul a explicat că, pentru siguranță vizitatorilor și angajaților Muzeului Copiilor, se vor realiza igienizari și dezinfectari periodice, se vor asigura atât angajaților cât și vizitatorilor substanțe dezinfectante, măști și mănuși.

De asemenea, spațiul muzeal a fost dotat cu peste 40 de lămpi de sterilizare, purificare și ozonificare a aerului, care funcționează periodic și care sunt amplasate în zonele de vizitare.

Mai mult decât atât, deși capacitatea Muzeului este de 350 de vizitatori simultan, având în vedere situația epidemiologică actuală, s-a luat măsură reducerii numărului de vizitatori la 100, nu 170 cât ar permite legea, astfel încât toată lumea să fie în deplină siguranță.

Programul de vizitare: marți – duminică, între orele 10:00-18:00. Înscrierile se pot realiza online pe platforma www.pmb.ro sau site-ul www.proedus.ro.

sursa:https://www.cotidianul.ro/video-s-a-deschis-muzeul-lui-firea/

Orban și Anisie, „crimă cu premeditare”!

 

Viceprimarul Capitalei, Aurelian Bădulescu, acuză Guvernul că timp de șase luni „n-au fost în stare să pregătească un plan și un regulament pentru redeschiderea școlilor”. Potrivit lui Bădulescu, „ce fac acum Orban și Anisie este crimă cu premeditare”, iar „deschiderea școlilor în contextul actual va duce la o explozie a numărului de cazuri”.

„Deschiderea școlilor este crimă cu premeditare
LuCOVID și ministrul PEPSIGLAS n-au mers la școală. Asta se vede din avion. În șase luni de PANDEMIE n-au fost în stare să pregătească un plan și un regulament pentru redeschiderea școlilor. La nivel CENTRAL guvernează haosul. N-au alocat bani pentru măști și tabletele, n-au stabilit nicio strategie coerentă de siguranță medicală.

Lasă totul pe capul administrației locale.
Dacă ar fi fost interesați ar fi citit presa occidentală, așa ar fi aflat că prin neștiință și nepricepere pot detona adevărate BOMBE EPIDEMIOLOGICE.

N-au fost în stare să pună în scenă un model cu circuitele de siguranță. Au lăsat la latitudinea unităților de învățământ să stabilească regulamentele. Să facă fiecare ce-i trece prin cap.

În cazul reapariției focarelor vor da vina pe autoritățile locale. Aceasta este metoda de lucru a PNL. Ei mereu găsesc un vinovat.
Guvernul Orban a închis școlile pe 11 martie, când au fost 18 cazuri de infectări cu Covid-19 raportare în 24 de ore și acum le redeschide când numărul cazurilor zilnice depășește 1.000.
România se află pe locul 4 la nivel european în funcție de numărul cazurilor grave, internate la ATI.

Ce fac acum Orban și Anisie este crimă cu premeditare. Deschiderea școlilor în contextul actual va duce la o explozie fără precedent a numărului de cazuriȚ, a scris Bădulescu pe pagina sa de Facebook.

sursa:https://www.cotidianul.ro/orban-si-anisie-crima-cu-premeditare/

Dimensiunea traseismului: „135 de primari” și de restul deputați

 

„PNL-ul a transferat 135 de primari de la PSD”, iar în Parlament, „PNL a început cu 69 de deputați, iar azi are 82 de deputați”, spune liderul deputaţilor social-democrați, Alfred Simonis.

Reprezentanții PSD și cei ai liberalilor s-au contrat marți în Parlament, pe tema traseismului, în contextul în care s-a anunțat oficial că deputata Marilena Meiroşu, demisionară din PSD, va activa în grupul parlamentar al PNL.

Anunțul a fost criticat de Alfred Simonis, care a spus că sunt 135 de primari PSD care au trecut la PNL.

„Vreau doar să constat că o dată cu încheierea listelor și candidaturilor la locale s-a oprit și traseismul primarilor dinspre PSD spre PNL, s-au oprit racolările făcute de PNL și a început perioada de mercato la Parlamentul României. Vă e teamă de anunțata moțiune de cenzură și începeți să transferați parlamentari de la PSD fără nicio reținere și jenă”, a contracarat liderul deputaților PSD.

În discuție a intervenit și liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaților, Florin Roman, care a reamintit de ordonanța de urgență 55/2014, care a permis traseismul politic, în urma căreia, în urmă cu șase ani, mulți primari PNL au trecut la PSD.

„PSD a început prima sesiune parlamentară, în decembrie 2016, cu 155 de deputați. Azi grupul PSD are 125 de deputați. PNL a început cu 69 de deputați, iar azi are 82 de deputați. Deci principalul beneficiar al trasesimului politic, cel puțin în Camera Deputaților, este PNL. (…) Dvs în acest moment încurajați astăzi traseismul politic. Ne acuzați pe noi ca am făcut în 2014-2015, în timp ce voi faceți asta astăzi. Unde e moralitatea de care vorbiți? În fiecare zi primiți traseiști. Cum aveți tupeul să vorbiți de moralitate?”, a intervenit Alfred Simonis.

sursa:https://www.cotidianul.ro/dimensiunea-traseismului-135-de-primari/

Romgaz a renunțat la un megaproiect, bulgarii profită

 

Bulgaria intra in proiectul grecesc Alexandroupolis, care presupune crearea unui terminal de primire cu metanierele a gazului natural lichefiat, la care compania româneascî de stat Romgaz a renunțat, relateaza AP. Proiectul, care beneficiaza de sprijinul fățiș al SUA – principalul furnizor de GNL, are ca scop diminuarea dependentei Balcanilor de gazul rusesc.

Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis. şi omologul său bulgar Boiko Borisov au fost prezenţi luni la ceremonia de semnare a acordului potrivit căruia firma bulgară de stat Bulgartransgaz va prelua o participaţie de 20% la compania greacă Gastrade, cea care dezvoltă terminalul de gaze naturale lichefiate în apropiere de oraşul Alexandroupolis.

„Această investiţie semnificativă va ajuta obiectivul nostru final privind transformarea celui mai estic port al nostru într-un hub energetic global”, a spus Mitsotakis. „Există şi beneficii geopolitice. O nouă axă de diversificare a rutelor de faze naturale va fi creată nu numai pentru Bulgaria, dar şi pentru Europa Centrală care nu va mai avea o singură sursă de energie”, a adăugat premierul elen.

Participarea Bulgariei la proiectul terminalul de gaze de la Alexandroupolis este legată de un proiect separat privind un gazoduct care va fi utilizat pentru a transporta gaze naturale din Grecia în Bulgaria.

Firma J&P AVAX din Grecia a fost desemnată contractorul pentru conceperea şi construcţia interconectorului de gaze IGB, care va face legătura între Bulgaria şi Grecia. Autorităţile de la Sofia vor ca lucrările de construcţie pentru această conductă cu o lungime de 182 kilometri să se finalizeze în a doua jumătate a anului 2020, ceea ce va permite Bulgariei să importe gaze naturale din Azerbaidjan şi să îşi reducă dependenţa de livrările din Rusia.

Putea fi Romgaz

În 27 martie, Gastrade anunța că etapa angajantă a testului de piață privind rezervarea capacităților terminalului a fost încheiată cu succes pe data de 24 martie 2020.

“Ofertele angajante primite, cu profil asociat pe termen lung, de până la 15 ani, pentru o capacitate totală de 2,6 miliarde de metri cubi pe an, venite din partea unor companii grecești sau internaționale, active în domeniu gazelor sau utilizatori finali, confirmă interesul pentru rezervarea capacității de re-gazeificare a acestui terminal FSRU (Floating Storage Regasification Unit – Unitate plutitoare de stocare și re-gazeificare). Gazul natural lichefiat (LNG) livrat la terminal va fi re-gazeificat și transmis către piețele din Grecia și Europa de Sud-Est prin intermediul sistemului național elen de furnizare a gazului natural”, arăta comunicatul.

Răspunsul pieței față de testele de la terminalul din Alexandroupolis au fost foarte bune, cu mult peste cel din cazuri similare, pentru alte proiecte noi din domeniul gazelor, spun cei de la Gastrade.

„Acest rezultat foarte mulțumitor al etapei angajante a testului de piață pentru proiectul de la Alexandroupolis și participarea unor companii cheie în domeniul gazelor din Grecia și Europa de Sud-Est, este un pas important pentru materializarea proiectului și îmbunătățirea diversificării și securității energetice din Grecia, Balcani și regiunea extinsă din sud-estul Europei”, declară Konstantinos Spyropoulos, director general Gastrade.

Romgaz, companie deținută de statul român și cel mai mare producător român de gaze, care intrase în cursa de a cumpăra 20% din acțiunie Gastrade, a renunțat la achiziție, pe care nu a mai considerat-o “oportună”. Anunța asta pe 20 martie, cu patru zile înainte că proiectul terminalului să fi trecut testul rezervării de capacitate. Iată anunțul de atunci al companiei

„In temeiul prevederilor art. 234 alin. 1 din Regulamentul A.S.F. nr. 5/2018 privind emitentii de instrumente financiare si operatiuni de piata, S.N.G.N. Romgaz S.A. informeaza actionarii si investitorii asupra faptului ca, in data de 19.03.2020, Consiliul de Administratie a hotarat ca, in contextul economic actual, nu considera oportuna achizitia a 20% din compania GASTRADE S.A.

 Amintim faptul ca, prin Hotararea Adunarii Generale Ordinare a Actionarilor nr.7/26.09.2019, s-a aprobat, de principiu, achizitionarea, de catre S.N.G.N. ROMGAZ S.A., a 20% din actiunile emise de compania GASTRADE S.A”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/romgaz-a-renuntat-la-un-megaproiect-bulgarii-profita/

El poate transforma Al Doilea Război Rece în Al Treilea Război Mondial

 

”Candidații democrați care au câștigat alegerile prezidențiale din SUA au promis în mod invariabil mai multe cheltuieli bugetare și înnobilarea morală a națiunii. Însă aproape întotdeauna, acești democrați au ajuns să-și implice țara într-un război. Oare Joe Biden va fi o excepție de la regulă, dacă va câștiga alegerile de pe 3 noiembrie? Asta nu va depinde doar de cât de bine va conduce politica externă a SUA. Va depinde și de cât de stabilă va fi lumea. Iar vestea proastă este că pacea post-pandemie este o raritate istorica”, scrie istoricul Niall Ferguson intr-un editorial publicat de Bloomberg.

”Să analizăm pentru inceput istoria uimitoare a Partidului Democrat, un partid care, de peste un secol, propune politici progresiste, dar a ajuns să ducă SUA în războaie. Să luam cazul lui Woodrow Wilosn, acuzat astăzi de progresiști pentru viziunile lui rasiste. În 1912, el a candidat însă de pe poziții progresiste.

Discursul lui Wilson de la Convenția Democrată de la Baltimore a fost unul clasic din punct de vedere al emanicipării morale a națiunii. ”Trebuie să vorbim. Nu trebuie să vânăm voturi, ci să satisfacem conștiința unui popor care este convins că a ajuns într-un punct critic în dezvoltarea lui morală și politică. Avem o națiune care se deșteaptă, care nu are răbdare cu politica partizană. Țara noastră este acum sensibilă la apelurile altruiste, la argumentele înalte ale justiției sincere. Fără motiv și în mod nenecesar, țara a fost în război cu ea însăși”, a spus Wilosn, dar acum ”forțele ei se ridică împotriva oricărei forme de privilegii speciale și a controlului privat și caută să realizeze lucruri mai mari decât până acum. Oamenii vor să înlăture o ordine nedreaptă și să revendice drepturile fundamentale”.

Odată ce a câștigat președinția, Wilson a adoptat o politică progresistă. Agenda ”Noii Libertăți” a redus tarifele protecționiste, a introdus prima taxă federală pe venit, a înființat Comisia Federală pentru Comerț, pentru a nu mai vorbi despre Federal Reserve. Wilson a fost reales și pentru că a promis că va ține SUA departe de Primul Razboi Mondial, însă a făcut exact invers, în aprilie 1917.

Acest curs al președințiilor democrate s-a repetat în următoarea sută de ani. Franklin Delano Roosevelt a ajuns la putere în toiul Marii Crize, promițând un New Deal. ”Haideți să reluăm drumul neintrerupt al țării noastre spre progres și adevărata justiție socială, spre adevărata egalitate pentru toti cetățenii”, a spus Roosevelt la Convenția Democrată de la Chicago, în 1932. Din nou, ridicarea morală a națiunii a dus la o legislație pentru reducerea sărăciei și a inegalității prin sporirea atribuțiilor și puterii guvernului federal. În ciuda unei opoziții și mai mari față de implicarea într-un război decât in cazul lui Wilson, Roosevelt a condus SUA în Al Doilea Război Mondial.

Discursul lui Harry Truman la Convenția de la Philadelphia, în iulie 1948, a continuat tradiția: ”Partidul Democrat este partidul poporului, iar Partidul Republican este partidelul intereselor, așa a fost și așa va fi. În 1932, am atacat bastioanele acestor privilegii, interese și ale lăcomiei. Am luptat să-i alungăm pe cămătari din templu. Acum, în 1948, suntem apărătorii democrației, ai egalității de șanse, gardienii unui sanctuar pentru oamenii obișnuiți și nu pentru clasele favorizate și pentru cei puțini și puternici”. Truman a câștigat surprinzător în fața lui Thomas Dewey, iar în 1949 și-a prezentat programul ”Fair Deal”. După nici 18 luni, Coreea de Nord a invadat Sudul, iar SUA lui Truman erau din nou în război.

John F. Kennedy și Lyndon Johnson au stabilit un nou standard al retoricii progresiste (Kennedy) și al legislației progresiste (Johnson). Însă în 1968, Johnosn nu a putut fi salvat din mlaștina războiului din Vietnam nici de legislația pentru drepturile civile și nici de agenda Great Society.

Următorii președinți democrați s-au luptat cât au putut pentru a se feri de soarta lui Johnson. Însă lumea nu i-a lăsat în pace pe Jimmy Carter, Bill Clinton și Barack Obama pentru a-și putea urmări doar agendele interne. Președinția Carter a primit o lovitură dură după Revolutia Islamică din Iran, în februarie 1979 și după invazia sovietică în Afganistan, zece luni mai târziu. Clinton a încercat ani de zile să evite implicarea în Somalia, în Rwanda și Bosnia, însă în cele din urma s-a ajuns la intervenții militare. Obama poate că mai crede încă că a luat decizia bună neimplicându-se în Siria, însă linia roșie pe care a stabilit-o pentru folosirea armelor chimice (și care a devenit o linie roz punctată) a fost cel mai umilitor capitol al președinției sale.

Discursul lui Joe Biden de la Convenția Democrată din acest an nu a făcut decât să continue lunga tradiție a retoricii democrate avântate ce pornește de la Thomas Jefferson. ”Dacă îmi veți oferi președinția, voi apela la cei mai buni dintre noi, nu la cei mai răi. Voi fi de partea luminii, nu a întunericului. Este timpul ca noi, poporul, să ne reconciliem. Dacă suntem uniți, vom reuși să trecem de perioada aceasta întunecată a Americii. Vom alege speranța, nu teama, vom alege faptele, nu închipuirile, corectitudinea, nu privilegiile”. Cine a scris discusul și-a făcut temele. Mă întreb dacă nu s-a apelat la un algoritm care să ia în calcul toate celelalte discursuri ale candidaților democrați.

Cu o singură excepție, trăsătura comună a discusrurilor de la Convențiile Democrate a fost spațiul foarte redus alocat politicii externe. Excepția este discusrul ”Noua Frontieră” al lui John F. Kennedy, la Los Angeles, în 1960, care a fost pe jumătate un discurs de Război Rece, pentru contracararea lui Richard Nixon în ce privește securitatea națională. Biden nu a mers până aici. Politica externă a ocupat mai puțin de 3% din discursul său și a fost și moale. Biden a promis să fie ”alături de aliați și prieteni”, să ”nu se apropie de dictatori” (fără a menționa nume) și ”să nu închidă ochii în fața recompenselor oferite de Rusia pentru uciderea soldaților americani” sau în fața ”imixtiunilor străine” în alegerile din SUA. Atat. Singura mențiune despre China a fost legată de reducerea dependenței SUA de materialele medicale din China. Ascultând discursul lui Biden nu-ți poți da seama că SUA este băgată până la gât în Al Doilea Război Rece, așa cum am spus-o deseori.

Firește, mulți dintre cei care au ascultat discursul lui Biden consideră că acest razboi rece se va încheia imediat ce el va depune jurământul. Până la urma, Biden și-a început campania spunând că chinezii ”nu sunt băieți răi” și că ”nu sunt în competiție cu noi”, iar în urmă cu o săptămână a și lăsat să se înțeleagă că va renunța la taxele impuse de SUA pe importurile din China.

Am niște vești proaste. Nu Donald Trump a pornit Al Doilea Război Rece. Xi Jinping l-a început. Viziunea sa despre provocarea Statelor Unite de către o Chină în ascensiune nu este una economică, ci una ideologică și geopolitică, așa cum susțin mulți intelectuali chinezi și (deși e greu să afirmăm cu certitudine) mulți chinezi de rând. Să remarcăm că, în ultimii ani,  sentimentul anti-chinez din SUA a crescut aproape la fel de mult în rândul democraților ca și al republicanilor.

Care sunt șansele să avem o lume pașnică în perioada 2021-2024, pe durata posibilului mandat al lui Joe Biden? Nu fără motiv, discursul lui Biden s-a concentrat pe impactul pandemiei de covid. Întrebarea pentru viitoare administrație Biden nu va fi ce să facă cu pandemia, pentru că eu consider că – deși nimeni nu poate fi sigur – ea va fi aproape încheiată până în ianuarie 2021. Marea problemă nu va fi – așa cum cred mulți democrați – cum pot să fie cheltuiți mai bine banii pe care SUA îi pot împrumuta, odată ce noua administrație va renunța la orice constrângeri financiare. Marile probleme vor fi legate de cât de instabilă va fi lumea post-pandemie și cât de toxică va deveni relația sino-americană.

Istoria nu ne dă motive de optimism. Cel mai adesea, așa cum a fost în 1918-1919, războaiele au fost urmate de molime, însă ordinea a fost și inversă. Molimele lumii antice – cea din Atena lui Pericle sau în timpul domniei lui Justinian în Imperiul Roman – nu au fost urmate de pace. Nu la mult timp după ciumă, în 541, împăratul Iustinian a luptat imptriva ostrogoților în Italia și cu Imperiul Persan.

Ciuma Neagră din anii 1340 a fost cea mai groaznică pandemie din istorie, ucigând între o treime și trei cincimi din populația Europei. Însă nu a împiedicat unul dintre cele mai lungi conflicte. Războiul de O Sută de Ani dintre Anglia și Franța a început în 1340, cu distrugerea flotei franceze în bătălia de la Sluys, de către Edward al III-lea. Șase ani mai târziu, în ciuda ravagiilor produse de ciumă, Edward a lansat o invazie peste Canalul Mânecii, a capturat Caen și a intrat în Flandra, a învins armata lui Filip al VI-lea la Crecy și a cucerit Calais. Aliatul francezilor, David al II-lea al Scoției, a invadat Anglia, dar a fost învins. În 1355, fiul lui Edward al III-lea a obținut victoria de la Poitiers. A treia invazie engleză nu a avut acelasi succes, ducând la o pace temporara, în 1360, însă războiul a reînceput in 1369 și a continuat intermitent până în 1453.

La vremea aceea, nimeni nu știa că cele două țări încep un război de o suta de ani. Denumirea aceasta a fost dată de istorici abia în 1823. Însă așa e istoria. Cei mai mulți nu pricep că Al Doilea Război Rece a început. Primul Război Rece a durat 40 de ani. Însă cine poate spune cu siguranță că conflictul SUA-China nu va dura o sută de ani?

Un dezastru aduce la un alt dezastru. O pandemie duce la o mulțime de probleme ecomomice, sociale si politice, care deseori precipită conflicetele între state. Uitați-vă, spre exemplu, la cum covid a perturbat producția alimentară în lumea în curs de dezvoltare, în special în Africa, iar asta nu duce doar la foamete, ci la dislocări de populație și fricțiuni politice.

Uitați-vă la ce se întâmplă deja. De la începutul pandemiei, Rusia și Turcia si-au împărțit practic Libia, militarii chinezi și indieni s-au luptat la frontieră, portul Beirut a sărit în aer și guvernul libanez a căzut. A început o revoluție în Belarus și în Mali am avut o lovitură de stat. Unde vedeți pace? Da, am avut un pas înainte în Orientul Mijlociu, cu normalizarea relațiilor dintre Israel si Emiratele Arabe Unite (un acord pentru care Jared Kushner merită mai multe laude decât a primit). Însa cei care cred că Iranul isi va opri acțiunile din regiune doar pentru că Biden este la Casa Albă nu înțeleg nimic din politica Teheranului.

Problema majoră dintre SUA și China nu ține de taxele impuse de Trump, nici de încercarea unor companii americane de a prelua TikTok, nici de înăbușirea mișcărilor pro-democrație din Hong Kong, nici de politica împotriva uigurilor din Xinjiang, nici măcar de vina Chine pentru pandemia de covid. Problema centrală este Taiwanul și ea urmează să explodeze în următoarele săptămâni, când vor intra în vigoare noile legi americane care vor interzice companiei Huawei să mai importe semiconductori produși cu tehnologie sau software americane. Asta este ”măsura nucleară”, pentru că încearcă să ucidă o companie chineză, iar asta va duce la riposta Beijingului.

V-ați întrebat vreodată de ce a atacat Japonia baza de la Pearl Harbour, în decembrie 1941? Profesorul Graham Allison de la Harvard ne reamintește că asta a fost din cauza sancțiunilor economice de nesuportat impuse de SUA.

Convenția Democrată a fost o ocazie pentru exprimarea urii față de Donald Trump și republicani. Însă, cu toate greșelile lui, Trump a păstrat tradiția republicană de a nu începe războaie. Excepția de la această regulă republicană în ultima sută de ani a fost Geoprge W. Bush, care a băgat America în două războaie, în Afganistan și în Irak. Războiul lui George H. W. Bush pentru eliberarea Kuweitului a fost unul bismarckian, de scurtă durată și cu victime puține. Restul – Harding, Coolidge, Hoover, Eisenhower, Nixon și Reagan – s-au remarcat prin numărul mic de tineri americani pe care i-au trimis pe front, mult, mult mai puțini decât au trimis președinții democrați.

«Timeo Danaos et dona ferentes», scria Vergiliu. Așa gândesc eu despre democrați când țin discursuri înălțătoare moral și pline de promisiuni de miliarde (sau trilioane) de dolari pentru sănătatea publică, educație, infrastructură.  Dacă ar fi să-mi imaginez un om care – fără sa vrea, desigur, și cu cele mai bune intenții și cea mai înălțătoare retorica – să transforme Al Doilea Război Rece în Al Treilea Război Mondial, acesta este moștenitorul autodeclarat al lui Fraklin Delano Roosevelt, Joseph Robinette Biden Jr. Potrivit genealogiei familiei Biden, ”se spune că familia Robinette a venit în America împreună cu Lafayette și nu s-a mai întors acasă”. Amintiți-vă, vă rog, pentru ce a venit Lafayette în America.

sursa:https://www.cotidianul.ro/el-poate-transforma-al-doilea-razboi-rece-in-al-treilea-razboi-mondial/

Cele nouă județe unde s-a umflat coronavirusul

 s

În nouă județe din țară se înregistrează un trend ascendent în ceea ce privește numărul cazurilor de Covid-19, potrivit raportului săptămânal al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Potrivit sursei citate, cele nouă județe sunt: Alba, Botoșani, Călărași, Dolj, Iași, Satu Mare, Sălaj, Teleorman și Tulcea. Un trend descendent în săptămâna 17-23 august, comparativ cu cea anterioară, se înregistrează în județele Argeș, Brașov, Caraș-Severin, Dâmbovița, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Ilfov, Mehedinți, Sibiu și Vrancea.

În săptămâna 17 – 23 august, 34.2% din totalul cazurilor s-au înregistrat in București, Prahova, Iași, Bihor și Timiș, iar 30.9% din totalul deceselor au fost înregistrate în București, Bihor, Argeș, Buzău și Iași.

„În 6 județe și Municipiul București se înregistrează o rată de incidență cumulată peste 100/100.000 locuitori”, se arată în raportul săptămânal al INSP.

79.8% din totalul deceselor au fost la persoane peste 60 ani, iar 59.7% din decese au fost la bărbați. De asemenea, 94.8% din toți cei decedați aveau cel puțin o comorbiditate asociată.

Un caz din 18 a fost înregistrat la personal medical, se mai arată în raport.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cele-noua-judete-unde-s-a-umflat-coronavirusul/

Marea Neagră: turcii vor scoate miliarde, românii pun condiții

 

Valoarea estimată a zăcământului găsit de Turcia în perimetrul din Marea Neagră situat nu foarte departe de Neptun Deep, concesionat de OMV Petrom și ExxonMobil, este de 80 de miliarde de dolari, conform lui Fatich Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie. Ca să ajungă a exploatarea acelui zăcământ, turcii vor trebui să investească mai întâi 6 miliarde de dolari. Se estimează că primele cantități de gaze vor fi scoase în 2023. Zăcământul, despre care s-a spus că ar avea 320 miliarde de metri cubi de gaze, este situat la o adâncime de 2.100 metri, în perimetrul Sakarya din Marea Neagră, aflat la aproximativ 170 de kilometri de coastele nord-vestice ale Turciei.

Nu departe de perimetrul Sakarya se află Neptun Deep, pe platoul continental românesc al Mării Negre. Acesta este explorat de OMV Petrom și ExxonMobil și în urmă cu câțiva ani s-a anunțat că potențialul zăcământului ar fi de aproape 80 de miliarde de metri cubi. Să notăm că anual consumul intern de gaze este undeva la 11 miliarde de metri cubi. Asta înseamnă că resursa din Marea Neagră conferă o dependență cât mai scăzută față de importuri, adică de gazul rusesc. Numai că românii își pun singuri bețe în roate. În loc ca investițiile de sute de milioane de dolari în explorare să se materializeze în primele cantități extrase, acestea au intrat în stand-by pentru că actualul cadru fiscal nu este favorabil companiilor petroliere. De exemplu, OMV Petrom și ExxonMobil sunt extrem de nemulțumite de forma legii offshore. ”Rămânem dornici să vedem proiectul strategic Neptun Deep dezvoltat. Decizia finală de investiție depinde de o serie de factori, inclusiv de un mediu fiscal stabil și competitiv și de dreptul de a comercializa liber gazele naturale”, se arată în ultimul raport financiar al OMV Petrom.

Compania este implicată împreună cu americanii de la ExxonMobil în operații de explorare în apele adânci ale Mării Negre din platoul continental românesc iar rezultatele de până acum arată o producție potențială considerabilă. Însă prevederile din legea offshore, impusă pe vremea când Liviu Dragnea controla PSD și Parlamentul, nu sunt favorabile celor care activează pe piața de explorare și exploatare de hidrocarburi. Legea offshore de acum impune un impozit progresiv, între 30 şi 70%, pe veniturile suplimentare obţinute din majorarea preţului gazelor. Prin venit suplimentar se înţelege diferenţa dintre preţul mediu ponderat al gazelor naturale vândute din producţia internă proprie din perimetrele offshore şi preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi noncasnici în anul 2012, respectiv 45,71 lei/MWh, înmulţită cu volumele de gaze vândute din producţia internă din perimetrele offshore. De asemenea, companiile își pot deduce investiţii de maxim 30% din impozitul pe veniturile suplimentare. Acestea au obligaţia ca cel puţin 25% din numărul mediu anual de angajaţi să fie cetăţeni români cu rezidenţă fiscală în România. Banii obţinuţi din impozitul pe veniturile suplimentare vor fi folosiţi pentru extinderea reţelei de gaze şi pentru alte investiţii. În plus, companii au obligaţia de a vinde 50% din producţia de gaze pe bursa românească.

Recent, ministrul Economiei, Virgil Popescu, a spus că partidele politice parlamentare nu au ajuns până acum la un consens, astfel încât să fie modificată legea offshore, iar investitorii din Marea Neagră să înceapă extracţia de gaze. El a repetat încă o dată ceea ce a spus de mai multe ori, încă din toamnă, de la preluarea mandatului, respectiv faptul că Guvernul nu are de gând să modifice legea offshore, iar acest lucru va putea fi făcut doar în Parlament. „Spun asta dintotdeauna. Am participat la facerea Legii offshore în Parlament. Am fost şi sunt deputat. După părerea mea, acea Lege offshore era ok, acceptată de companii. A venit Ordonanţa 114 care a pus în cap practic orice liberalizare, orice tendinţă de investiţii în România. Ne-am angajat că deblocăm investiţiile în Marea Neagră şi pentru asta am spus că este nevoie de două lucruri. O dată, abrogarea Ordonanţei 114. A făcut Guvernul acest lucru imediat ce a venit la guvernare. Şi al doilea lucru: modificarea Legii offshore, dacă se doreşte acest lucru, dar acest lucru nu se poate face de către Guvern, ci doar în Parlament. Pentru că, dacă Guvernul, prin absurd, dă Ordonanţă de Urgenţă şi modifică, ajunge în Parlament şi Parlamentul, observaţi ce probleme sunt cu Legea carantinei şi izolării, vă daţi seama ce bucurie ar fi în Parlament”, a spus Popescu. Conform acestuia, este nevoie de un consens politic în Parlament pentru a trece o astfel de lege, însă, acest moment, acest acord între partide nu există. „În Parlament trebuie ajuns la un consens cu toate forţele politice în aşa fel încât acea modificare a Legii offshore să fie acceptată şi să întrunească consensul politic sau marea majoritate, 80%-90% din Parlament. Atâta timp cât acest consens nu există, şi nu există, că astfel s-ar fi realizat, nu are rost să discutăm”, a afirmat ministrul.

sursa:https://www.cotidianul.ro/marea-neagra-turcii-vor-scoate-miliarde-romanii-pun-conditii/

Întrebare cheie din PSD pentru Orban: "A dat în bâlbâială când a trebuit să răspundă"

 

Senatorul PSD Radu Oprea lansează o întrebare cheie pentru Guvernul Orban. 

"Unde sunt măștile pentru persoanele vulnerabile ?

Ludovic Orban a dat în bâlbâială când a trebuit să răspundă la întrebarea ziariștilor. Realitatea crudă este că nicio mască nu a ajuns la persoanele vulnerabile.

Guvernul PNL- #nimic nu este capabil să organizeze începerea școlilor. Orban și Turcan spun acum că nu pot să asigure măști pentru toți copiii, deși până mai ieri susțineau contrariul. Desigur că nici nu am fi putut crede așa ceva din moment ce măștile pentru persoanele aflate în stare de precaritate nu au ajuns încă la acestea. Și a trecut atâta timp!

Știm doamnelor si domnilor din Guvernul liberal că sunteți incompetenți, nu era nevoie să o mai demonstrați încă odată. De aceea, sunt convins că moțiunea de cenzură va fi votată de foarte mulți parlamentari", transmite senatorul Radu Oprea.

sursa:https://www.dcnews.ro/intrebare-cheie-din-psd-pentru-orban--a-dat-in-balbaiala-cand-a-trebuit-sa-raspunda_767144.html

Una dintre cele mai frumoase sportive din lume plange dupa sportul de aur al Romaniei: "Ma doare sufletul"

 

Stabilita de peste 20 de ani in Canada, fosta gimnasta Vanda Hadarean se adapteaza cu greu pandemiei de COVID 19. Din cauza virusului care a omorat mii de oameni, romanca a fost nevoita sa-si inchida sala de forta din Otawa.

In trecut, Vanda Hadarean a castigat numeroase premii la concursurile de fitness din lume.

"Pandemia nu a trecut. Inca avem ceva restrictii si reguli de urmarit, in Canada. Nu este usor, sala mea a fost inchisa luni de zile, insa am predat citeva clase virtuale.
Am inceput incet si cu clasele de fitness pentru adulti, insa in aer liber.

La inceput de septembrie vreau sa incep in sala, dar cu un numar limitat de oameni", a spus romanca, pentru Ziare.com.

Medaliata cu argint la Jocurile Olimpice de la Barcelona, din 1992, cu echipa nationala a Romaniei de gimnastica feminina, Vanda Hadarean este trista ca sportul care a consacrat-o a ajuns la pamant.

"Ma doare sufletul cand vad ce se intampla cu gimnastica romanesca", a spus romanca, pentru Ziare.com


Perioada de carantina cauzata de pandemia de coronavirus a facut-o pe Vanda Hadarean sa inceapa noi proiecte.

"Statul acasa, acum, cu virusul acesta, m-a facut sa dau drumul unei linii de echipament sportiv pentru fitness. Am visat lucrul acesta de ceva timp, insa nu aveam timp pentru aceasta activitate. "Inspired By Vanda Fitness" este un proiect de suflet, pe care mi-l doream, si sper sa ajunga cat mai sus", a declarat Vanda Hadarean, pentru Ziare.com.

sursa:https://ziare.com/sporturi/gimnastica/una-dintre-cele-mai-frumoase-sportive-din-lume-plange-dupa-sportul-de-aur-al-romaniei-ma-doare-sufletul-1626909?utm_source=Adevarul.ro-Cross-article&utm_medium=Una+dintre+cele+mai+frumoase+sportive+din+lume+plange+dupa+sportul+de+aur+al+Romaniei%3A+%22Ma+doare+sufletul%22&utm_campaign=Interpromo

Vicecampion la box, lovit şi scuipat de o femeie nervoasă în centrul oraşului Mizil

 

O femeie din Mizil a fost reţinută pentru 24 de ore pentru că a lovit şi scuipat un jandarm şi un poliţist. Femeia era nervoasă pentru că i s-a atras atenţia că a intrat într-un magazin fără masca de protecţie.

Deranjată de prezenţa echipajului de jandarmi, tânăra a devenit recalcitrantă şi a reuşit să-l lovească pe unul dintre jandarmi care îi ceruse să se legitimize. Jandarmul agresat a avut tăria să se abţină şi să nu riposteze deşi în imaginile filmate de către martori se vede clar femeia îl loveşte cu piciorul. Potrivit unor surse, jandarmul agresat este vicecampion naţional la box. Incidentul a avut loc în data de 17 august în centrul oraşului Mizil. ”În timpul discuţiilor femeia, încurajată de faptul că în zonă şi-a făcut apariţia concubinul acesteia, l-a lovit cu palma peste faţă pe subofiţerul jandarm. În incident a intervenit şi concubinul agresoarei, care l-a prins în braţe pe jandarm, pentru a nu putea lua măsurile legale, timp în care agresoarea a continuat să lovească cu pumnul jandarmul, în zona feţei. În sprijinul jandarmului au intervenit doi lucrători de poliţie, pentru imobilizarea celor doi agresori. Pe parcursul imobilizări, femeia a leşinat, la faţa locului deplasându-se un echipaj SMURD”, potrivit unui comunicat remis presei de IJJ Prahova.

Femeia a avut intenţia să fugă din autospeciala SMURD, fiind oprită de poliţistul care însoţea ambulanţa, arată sursa citată. Persoanele implicate au fost conduse la sediul Poliţiei Oraşului Mizil, în vederea continuării cercetărilor sub coordonarea procurorului de serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Mizil. Cele două persoane au fost reţinute pentru 24 de ore, ulterior fiind plasate sub control judiciar, ancheta fiind în derulare. Jandarmul a primit îngrijiri medicale la faţa locului, fără a fi necesară internarea acestuia.

sursa:https://adevarul.ro/locale/ploiesti/video-jandarm-vicecampion-box-lovit-scuipat-femeienervoasa-centrul-orasului-mizil-1_5f43896b5163ec427145b3eb/index.html

Alina Mungiu-Pippidi: Români, apăraţi-vă democraţia ! Cât o avem, mai putem spera că va produce ceva mai bun decât am avut în ultimii 30 de ani.

 

Prima generaţie de politicieni români de după eliberare, feseniştii, nu erau comunişti. Erau un amestec de revoluţionari spontani, securişti dinainte preveniţi şi cadre ale partidului de mâna a doua şi a treia care aveau o oarecare competenţă pentru că se ocupaseră direct de industrie, de agricultură, de comerţ exterior. Ele au format mai multe partide, dintre care după anul 2000 mai erau în circulaţie PSD şi PDL.

Acestea aveau în comun nu trecutul fesenist şi comunist, cât monopolismul celor care s-au trezit la invenţia politicii şi împărţirea patrimoniului comunist în poziţii privilegiate. Au construit un sistem politic închis, menit să nu permită noi intrări şi s-au mutat de la unii la alţii, mai ales în oraşe mici şi mjlocii, de ajunseseră la un moment dat indistincte. Unirea PDL cu PNL, un partid slab, cu o ideologie inspirată de la liberalii germani, adică să adune doar voturile care lipsesc pentru formarea unei majorităţi, fără alte mari aspiraţii, nu a schimbat mare lucru. Ce a schimbat mare lucru a fost folosirea, întâi de către Băsescu şi apoi de către Iohannis a serviciilor secrete în politică. Aceasta a crescut pe măsură ce politica a devenit mai concurenţială şi mijloacele tradiţionale, ca televiziunea, nu au mai putut asigura cîştigul. La ora asta fiecare partid are nevoie pe lîngă o televiziune de măcar un grup din zona de siguranţă, exersat în bani negri şi şantaje, şi cine nu are acces la cele ale statului trebuie să recurgă la antreprenori. 

S-a creat o piaţă. Şi cum provenienţa acestora e tot din servicii, între politică şi zona de siguranţă militară a apărut o mlaştină care s-a tot întins. Partidele veritabil populiste, ca PPDD sau USR, au reuşit să spargă din monopol, ajutate de presă şi societatea civilă, dar au fost imediat aduse sub control şi vărsate tot în mlaştină. Finalul USR e garantat tot acolo, nu prin unirea cu PLUS neapărat, ci prin finalul dinainte specificat, guvernarea cu PNL. PNL liberalizează Teleormanul cumpărînd unul cîte unul pe primarii lui Dragnea – de asta a avut nevoie să fie la guvernare şi a luptat pentru fondul de dezvoltare, ca să facă ei ce făcea Dragnea înainte, mai puţin ipocrit şi fără discursuri despre statul de drept, adică să-i organizeze pe toţi antreprenorii politici locali într-o reţea naţională de dirijare preferenţială a resurselor publice. 

Publicul care e împotriva acestui fel încetăţenit de a face politică să ştie deja la ora asta că votînd USR votezi de fapt pentru viitoarea guvernare PNL, deci cotizezi nu la schimbare, ci la absenţa ei. Degeaba sunt în USR şi PLUS şi oameni care sincer gîndesc altfel – nu e vreunul care să vină cu o idee alternativă, cu un alt scenariu, unul autonom faţă de stăpînii mlaştinilor. Îşi încearcă norocul pe cont propriu, la locale, şi exact cei care ar avea potenţial de dizidenţi vor fi îngropaţi de atacuri şi coalizarea celorlalţi contra lor. Cele două partide unite nu au un lider destul de puternic şi cu priză la mase care să le ducă pe un drum propriu. Monopolul a mai rămas în parte – continuă să fie greu pentru independenţi, toate partidele au închis posibilitatea, ca în Franţa, ca societatea civilă să prezinte liste (grupuri de independenţi) la locale, contestările la tribunal sunt ridicol de numeroase, de parcă alegerile există ca să împiedici competiţia să se prezinte la joc, nu să o baţi pe teren, şi tot aşa. Dar ce a omorît complet politica a fost mlaştina, adică zona informală din spate, nu monopolul formal. Dacă Orban îi ia lui Dragnea primarii şi banii, dacă Orban devine Dragnea, cu ajutorul lui Iohannis, că el nu e decât un instrument, înţelegem mai bine miza enormei mobilizări din ultimii ani. Dragnea era un baron autonom. Nu mai există aşa ceva. Toată lumea trebuie să facă parte din sindicatul politică-servicii.

Ai zice că e destul de rău pînă aici, dar ceea ce este mai rău urmează. În toată această perioadă au început să fie tot mai evidente manifestări de tipul dreptei din Ungaria şi Polonia, combinate însă cu o folosire a serviciilor secrete care acolo nu există. Ziarele străine au publicat vara asta materiale produse de surse media apropiate de servciiile noastre care atribuiau PSD şi lui Dragnea (de mai mult de un an la închisoare!) proasta evoluţie a epidemiei, băgăndu-i evident şi pe ruşi (acelaşi material original asumat de un autor oarecare a apărut peste tot pe unde această firmă de PR cumpără spaţiu, în mai multe ziare europene). 

Opoziţia din România e astfel treptat prezentată ca fiind necesarmente vîndută ruşilor, cînd nu lui Soros. Opinia publică e pregătită nu doar intern, ci şi extern, ca să lichidăm pe aceşti trădători nu doar de ţară, ci şi de Europa. Deja s-au putut numi procurori generali politici fără să mai fie nicio discuţie, cu aerul că se redresează relele PSD. Pe urmele ungurilor şi polonezilor urmează lichidarea instituţiilor independente, CCR, BNR, CSM, instituţii imperfecte, desigur, dar plurale şi imprevizibile, cum e într-o democraţie, unde controlul sindicatului e mai slab sau deloc. Cînd îl aud pe Klaus Iohannis folosindu-şi platforma prezidenţială, menită de Constituţie ca o instituţie a medierii, atacînd repetat un partid politic, îmi spun că deja s-a trecut pragul, a început o veritabilă destrămare a democraţiei româneşti, atîta cîtă mai e, la calitatea la care a ajuns, adică foarte proastă. De ce se ţin alegeri nu e clar, pentru că ai un preşedinte şef al forţelor armate şi de securitate care spune la toate orele că nu va permite PSD să guverneze, cum de fapt nu i-a permis din 2016. 

Alegerile au sens doar cînd există libertatea alegerii şi e garantat că acela care cîştigă chiar poate guverna. Or, e invers, partidul care contestă clasa politică, USR-PLUS, ştim deja că există doar ca să strîngă voturile alienate de clasa politică şi să le aducă înapoi la matcă, iar partidul cu baza de masă cea mai largă e exclus dinainte şi să zică mersi dacă nu va fi desfiinţat, mai ales dacă zguduie barca cu moţiunea lor de cenzură. E destul de rău că politica produce ”elite” de nivelul Stănescu sau Flutur şi că alternativele la aceştia sunt copiii şi nepoţii sindicatului ca Tianu Burduja sau Vlad Voiculescu. Dar asta nu e aşa important. Oameni de calitate mai bună sunt în toate partidele şi au mai rămas şi în birocraţia de stat. La rigoare, cu alt leadership, care ar aduce un pic de consens am putea organiza treptat mai multă meritocraţie – şi cum s-a văzut la Preşedinţia românescă a UE, ne putem descurca. Sigur, calitatea e o problemă, dar nu nerezolvabilă, iar la ora asta aş face o singură recomandare pentru alegeri, şi aceea vizează un principiu mult mai fundamental, cantitativ în esenţă. 

Dragii mei, aveţi grijă să nu rămâneţi cu un singur partid care să controleze şi resursele materiale, şi pe cele ale justiţiei şi siguranţei naţionale, ca în Ungaria. Şi acolo partide de opoziţie sunt, dar nu au şanse să ajungă la guvernare. Şi acolo, pragul a fost trecut subtil, cîndva în trecut, nimeni nu ştie cînd, dar opinia publică a fost complice. 

O opinie care a stabilit că e OK să închizi presa nefavorabilă, dacă e a stîngii, şi să modelezi justiţia ca să îi elimini pe cei de stînga. Mai ales că stînga românească, fiind una fără relaţii cu Occidentul, nici Europa nu o să îi apere, cum i-a apărat pe socialiştii şi liberalii din Ungaria şi Polonia. O opinie publică care a aprobat schimbări ale Constituţiei nominal menite să facă mai puţin politizate instituţii precum Curtea Constituţioală sau Supremă, dar care de fapt au eliminat curţi plurale, compuse istoric din ambele tabere, şi au pus în loc curţi monocolore, numite de autorii ”reformei”. 

O opinie publică care nu înţelege că rolul Avocatului Popprului este de opoziţie: la înfiinţarea sa în Suedia a fost un drept dat opoziţiei de a controla guvernul şi de aceea a avut o importanţă istorică. Singura cale de a nu mai avea opoziţie este mai multă consultare, nu eliminarea ei. M-a surprins neplăcut vacanţa asta la ce consens s-a ajuns în democraţia noastră că opoziţia şi instituţiile ei constituţionale trebuie pur şi simplu eliminate. Nu pot crede că e cineva aşa de redus mintal încît să creadă că eliminarea opoziţiei va duce la altceva decît la legitimarea unui monopol de extracţie, ca în Bucureşti, unde am avut primari liberali şi pedelişti şi corupţie generalizată 20 de ani fără niciun PSD. 

În Bucureşti, PSD a fost un fenomen recent, oraşul a fost liber de PSD, dar nu liber de tarele politicii noastre. De asta sfatul meu este acelaşi ca în 2014, cînd v-am recomandat să votaţi Iohannis la preşedinţie. Nu puneţi toate ouăle într-un coş. Votaţi ca puterea să fie echilibrată în România, să nu existe un partid care fiindcă are şi resurse materiale dosarele de şantaj ale serviciilor îşi transferă toţi primarii. E rău să ai două forţe politice, că nu se înţeleg? Nu – e mai rău în Ungaria şi Polonia, unde nu mai există decît o forţă. România nu are nevoie de monopoluri politice. Două forţe apropiate vor fi obligate să discute şi să coopereze – iar asta e o garanţie că democraţia noastră va continua. Şi nu consideraţi asta garantat. 

Pe biroul meu berlinez stă din luna ianuarie capodopera lui Alfred Stepan şi Juan Linz Destrămarea regimurilor democratice, în care se radiografiază pe mai multe continente cum de la triumful statelor naţionale democratice de la finele primului război mondial se ajunsese în Europa şi America Latină douăzeci de ani mai tîrziu la dictaturi mult mai rele ca imperiile tradiţionale. Asta o să predau la primăvară, că asta se întîmplă în multe locuri azi. 

Alegeri uşoare şi aveţi grijă de voi şi de democraţia noastră! Cât o avem, mai putem spera că va produce ceva mai bun decât am avut în ultimii 30 de ani.

sursa:https://adevarul.ro/news/politica/alina-mungiu-pippidi-romani-aparati-va-democratia-1_5f439d415163ec4271462f5f/index.html

Recoltarea de plasmă în România: „Abatere de la ghidul european”

 

Pacienţii vindecaţi de COVID-19, care nu au fost internaţi, trebuie să îşi plătească singuri testul de anticorpi, dacă vor să doneze plasmă. „Înseamnă o abatere de la ghidul european”, spune Florin Hozoc, CEO al firmei care a donat statului aparate de plasmafereză.

Când vine vorba despre recoltarea de plasmă convalescentă de la donatorii vindecaţi de COVID-19, lucrurile ar trebui să fie simple în România.

Există deja un ghid european care stabileşte clar condiţiile în care se face recoltarea, testarea şi distribuţia plasmei. Ar trebui ca în fiecare ţară să existe registre naţionale în care să fie trecuţi toţi pacienţii care au avut COVID-19, astfel încât centrele de donare să recruteze foarte uşor donatori.

În România nu există însă un astfel de registru. În plus, pacienţii asimptomatici care nu au fost internaţi şi nu au teste sau alte dovezi care să arate istoricul bolii – bilet de internare/externare, test pozitiv RT-PCR sau test negativ – şi vor să doneze plasmă trebuie să-şi plătească din buzunar testul care arată dacă au sau nu anticorpi anti SARS-CoV 2. Acest test este necesar la centrul de donare.

Preţul unui astfel de test pentru anticorpi poate să fie între 100 şi 250 de lei. În alte state aceste costuri sunt acoperite fie de stat, fie de anumite companii private.

Florin Hozoc, reprezentantul firmei care a donat statului 18 echipamente de plasmafereză, spune că, în cele 16 săptămâni de când le-a donat statului, 11 dintre ele au făcut sub o donare de plasmă pe săptămână. De vină pentru asta este, în opinia sa, metodologia greoaie, lipsa registrului şi a oricărei campanii de informare derulată de autorităţi.

„Asta înseamnă din nou o abatere de la ghidul european care spune că toate testele pentru a se face recoltare de plasmă convalescentă de la donatori trebuie să fie suportate de stat. În România se vede treaba că statul descurajează de fapt recoltarea de plasmă din moment ce te pune să-ţi faci tu nişte teste”, a spus Florin Hozoc.

Până acum, deşi în România există peste 30.000 de oameni vindecaţi, doar 671 dintre ei au donat plasmă.

sursa:https://www.cotidianul.ro/recoltarea-de-plasma-in-romania-abatere-de-la-ghidul-european/

Cât de amenințată este siguranța alimentară

 

Clubul Fermierilor Români estimează că în acest an țara noastră va produce 6,7 milioane de tone de grâu în condițiile în care consumul intern este de aproximativ 2,2 milioane de tone. Nivelul exporturilor de grâu din România în anul 2020 se ridică la un maxim de 1,1 milioane tone față de anul 2019, când în aceeași perioadă de timp, iulie și august, au fost exportate 2,1 milioane tone. Cuantificând necesarul intern și ceea ce s-a exportat, se ajunge la nivelul de 3,3 milioane tone, dintr-un estimat de recoltă de 6,7 milioane tone. Jumătate din estimatul recoltat (3,4 milioane tone) se află în magaziile fermierilor, împreună cu partea neachiziționată încă de procesatori din necesarul de 2,2 milioane tone destinat consumului intern. Asta înseamnă că siguranța alimentară a României nu este nici pe departe amenințată

La această oră, din punct de vedere al competitivității, piața internă este peste cea de export și, în mod firesc, prima opțiune de vânzare este piața internă. Prețul grâului în portul Constanța (considerat referință) este de 800 lei/tonă. Ca un exemplu, prețul de vânzare în Argeș deste de 845 lei/tonă. Ținând cont că din această locație până la portul Constanța costul logistic este de 75 lei /tonă, rezultă un preț al grâului de 920 lei /tonă.

Piața bazinului Mării Negre indică prețuri mult mai mici din cauza presiunii de recoltă rusească și ucraineană, a necesității vânzării în diverse destinații, cele două țări fiind practic rezervoare de materie primă, în special Rusia, cu o producție estimată de 78 milioane de tone de grâu.

O parte a exportatorilor s-au reorientat către navele cu alte origini (Ucraina, Rusia), din cauza faptului că fermierii români nu au dorit să vândă către piața de export. Mai mult, au fost situații în care a fost achiziționat grâu din Ucraina și adus în Constanța pentru a încărca navele antamate deja contractual pentru export, exact din același motiv.

Raportul navelor care au plecat, care sunt la operare, care așteaptă ancorate în rada portului Constanța, precum și a celor care trebuie să sosească, ne arată din nou un nivel foarte scăzut al exporturilor de grâu din România. Conform ultimului raport naval pentru perioada 14 – 19.09.2020, suma cantităților de grâu contractate ne indică un nivel de 119.700 tone de grâu, o cifră extrem de mică comparativ cu anii precedenți.

În spațiile de depozitare deținute de fermierii membri în Clubul Fermierilor Români, există cantități importante și suficiente de grâu cu destinație comercială și invităm pe această cale procesatorii să își manifeste intenția de cumpărare pentru asigurarea procesării, pentru că fermierii pot susține cererea de grâu pentru piața românească.

Conform reprezentanților Clublui, fermierii doresc o standardizare a parametrilor de calitate, o uniformizare și simplificare a lor conform piețelor internaționale, precum și termene de plată competitive în acord cu normele comerciale ale piețelor importante, unde în mod normal termenul CAD (cash against documents) reprezintă un termen de plată de 48-72 de ore de la prezentarea facturii comerciale de marfă.

Fermierii au vândut și vor continuă să vândă cu prioritate către piața din România, în condiții echilibrate din punct de vedere al prețului, al condițiilor de plată și al condițiilor de calitate. Piața trebuie lăsată să se autoregleze, fără intervenții și fără a crea panică.

Interdicția de export din primăvară, pe fondul instaurării stării de alertă, a generat panică în rândul fermierilor și a restricționat accesul lor la un potențial de valorificare mai mare cu circa 30 de euro pe tona de grâu, în condițiile în care toate opțiunile au fost excluse, în afară de procesarea internă.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cat-de-amenintata-este-siguranta-alimentara-a-romaniei/