Acțiunile marilor companii occidentale de produse sportive și vestimentare au căzut la finalul acestei săptămâni.
Au fost afectate compania americană Nike, germanii de la Adidas și Puma, suedezii de la H&M și mulți alții.
Motivul: aceste companii s-au declarat îngrijorate de rapoartele internaționale privind supunerea la muncă forțată a uigurilor musulmani din provincia chineza Xinjiang și prin urmare, nu vor mai cumpăra bumbac de aici.
Reacția Chinei a fost furioasă, oficialii au declarat că recoltarea bumbacului este în bună măsură mecanizată, iar apoi Beijingul a recurs la o campanie social media pentru boicotarea produselor acestor companii occidentale. Chinezii au fost receptivi, iar magazinele acestor firme au rămas fără clienți și o mulțime de celebrități au renunțat la contractele cu aceste companii vestice. În plus, locațiile magazinelor H&M din China au dispărut de pe motoarele de căutare pe internet chineze.
Este un război comercial deghizat într-o luptă virtuoasă pentru drepturile omului. Este un război care afectează mult și România. Dacă în primele luni ale anului producția Dacia s-a oprit trei zile în fiecare luna la Pitești, în aprilie va fi oprită șapte zile. Motivul: lipsa chipurilor, o penurie care a făcut ca toate companiile auto să-și reducă producția. Această problemă pe lanțul de aprovizionare este pusă de unii pe seama pandemiei și a reducerii activității fabricilor chineze, în timp ce stocurile mai mici de chipuri s-au dus către industrii cu o valoare adăugată mai mare. Însă cel puțin la fel de importantă este politica SUA de a reduce la maximum exportul de semiconductori în China (China avea importuri de 300 de miliarde de dolari anual) esențiali la fabricarea acestor circuite integrate. Președintele Joe Biden a și declarat că va continua politica SUA de a ține producția de chipuri din SUA cu cel puțin doua generații în urma celor din SUA. Problema este însă că, cel puțin pe termen scurt, producătorii din SUA, Taiwan și Coreea de Sud nu pot ține pasul cu cererea mondială.
Nu este pentru prima dată când China boicotează produse occidentale. S-a întâmplat cu produsele australiene, cu filmele sud-coreene și cu produsele japoneze. Asta a fost însă în urmă cu circa zece ani, iar acum analiștii sunt de părere că avem de-a face cu o altă China. Boicotul actual ar putea fi asemănat cu o versiune non-violentă a Răscoalei boxerilor din China, la începutul secolului 20, o revoltă a naționaliștilor chinezi împotriva imperialismului vestic. Acum, eroii nu mai sunt practicanții de arte martiale (porecliți boxeri la 1900), ci chiloții boxer lycra produși de companiile vestice. Aceste companii au de ales: vor susține pe mai departe valorile occidentale și vor pierde piața chineză sau vor accepta poziția de forță Beijingului și vor continua să facă profit.
Președintele Statelor Unite cheamă la luptă. În prima sa conferință de presă, Joe Biden a spus că se așteaptă la o ”competiție extremă” cu China. Pentru companiile amintite mai sus, asta înseamnă că Washingtonul le transmite în mod voalat să accepte pierderile mari de pe piața chineză. Că e vorba de lycra sau de chipuri, de îmbrăcăminte sau automobile, pentru consumatorii și angajații din Vest, inclusiv pentru români și angajații de la Dacia și de la Ford, asta poate să însemne prețuri mai mari și locuri de muncă mai puține.
În urma cu 120 de ani, SUA, Marea Britanie, Franța, Japonia au înfrânt răscoala boxerilor din China. Astăzi, lucrurile nu par să indice o înfrângere a boicotului chinez, dacă liderii de la Beijing ar hotărî să meargă pe această cale. Vineri, 26 martie, Taiwanul a raportat cea mai mare incursiune a aviației militare chineze în spațiul de identificare taiwanez. Este și aceasta o modalitate prin care China avertizează că nu va tolera la nesfârșit amenințarea economică a Taiwanului (susținut militar de Statele Unite), care este un producător de semiconductori de care China depinde uriaș.
Așadar, cu sau fără echipamente Nike, Adidas sau Puma, meciul de box dintre Vest și China este în plină desfășurare. Pe lângă episodul incursiunii în spațiul taiwanez, mai amintim: primele sancțiuni UE împotriva Chinei începând din 1989, sancțiuni impuse de Beijing unor deputați UE și britanici, apropierea tot mai mare dintre China și Rusia, pașii tot mai concreți către un ”NATO Asiatic” format din SUA, India, Japonia, Australia (actualul Quad – Dialogul Cvadrilateral de Securitate).
Costurile vor fi suportate de noi toți, soldați în linia întâi a unui razboi nedeclarat, de la cumpărătorul de Nike, Ford, Dacia, până la angajații acestor companii.
sursa:https://www.cotidianul.ro/china-contra-vestului-de-la-rascoala-boxerilor-la-boicotul-adidasilor/