Scrisoare către președintele Comisiei Europene, Ursula von Der Leyen

 

Scrisoare către președintele Comisiei Europene,

Doamna Ursula von Der Leyen

Cristian Ghinea, fost ministru al Fondurilor Europene (23 decembrie 2020 – 8 septembrie 2021) a fost responsabilul desemnat de Guvernul român pentru redactarea PNRR. Stilul său de lucru a fost, potrivit propriilor declarații, să adune proiectele existente prin ministere „care erau până acum pe bani naționali și să le dăm drumul direct, să le mutam pe PNRR”. Opinia publică n-a avut acces la artefactul rezultat din compilarea acestor proiecte izolate decât după aprobarea sa la Bruxelles, în 27 septembrie anul trecut. Nefiind produsul unei largi consultări, documentul a generat un val de critici, pe măsură ce era cunoscut, din partea multor segmente ale societății – antreprenori, societate civilă, jurnaliști. În esență, se reproșează PNRR că se depărtează de rațiunile Mecanismului European de Restructurare și Reziliență aprobat de Consiliul European, devenind un document mai degrabă ideologic, care reunește obiective politice ale partidului căruia îi aparține dl Ghinea.

Ceea ce a stârnit mari semne de întrebare a fost decizia anunțată de Cristian Ghinea în 22 decembrie anul trecut, că va renunța la funcțiile de conducere din partidul său (nu și la calitatea de membru) întrucât va lucra într-o firmă care se va ocupa de două lucruri: de monitorizarea PNRR și de consilierea primarilor locali despre cum să acceseze fonduri din PNRR. A mai spus că firma respectivă va fi finanțată de Parlamentul European, prin intermediul colegilor săi de partid, europarlamenatrii Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș!

Opinia publică românească este siderată de manevra unui fost ministru care va fi plătit cu fonduri europene ca să monitorizeze ceea ce a făcut el însuși când era ministru și, apoi, ca să explice primarilor ce-a vrut el să scrie în documentul pe care trebuia să-l explice gratuit ca ministru.

Autorii prezentei Scrisori deschise se întreabă în ce măsură cel care, în calitate de responsabil de țară pentru realizarea PNRR, a beneficiat de toată baza de date, de toate detaliile proiectelor și de toate informațiile, unele privilegiate, poate să devină consultant privat, plătit din bani europeni, pentru proiectul pe care l-a semnat ca ministru?

Cum apreciază conducerea CE acest caz? Poate fi considerat conflict de interese, în considerarea principiilor de etică și integritate la nivel european ?

Poate fi finanțat din fonduri europene tocmai cel responsabil de lipsa totală de comunicare și informare a populației – pentru ca acum să-și „aranjeze” fonduri europene ca să se ocupe tocmai de „comunicarea PNRR”?

În sfârșit, cui anume vor folosi monitorizările realizate pe bani europeni de fostul ministru român – Comisiei Europene sau Parlamentului European?

Scrisoarea este semnată de directorul cotidianul.ro, Cornel Nistorescu, Octavian Știreanu, Iulian Iancu, fost deputat, președintele Comitetului Național Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME), Mircea Diaconu, fost europarlamentar, Norica Nicolai, fost europarlamentar, Mircea Canţăr, director „Cuvântul Libertății”, prof. Gheorghe Piperea, av. Adrian Miclescu.

Stimată doamnă președinte,

Suntem un grup de intelectuali români – profesori, jurnaliști, antreprenori – preocupați deopotrivă de consolidarea prestigiului CE în țara noastră, ca și de valorificarea pe plan intern a oportunităților recente oferite de apartenența României la comunitatea europeană.

Ne adresam dumneavoastră pe tema PNRR – proiect pe care îl simbolizați și personalizați și pe care îl considerați ca fiind esența „programului de guvernare al UE”. Mecanismul de Redresare și Reziliență adoptat la inițiativa dvs. pentru spațiul UE are scopul – cităm – „ de a ieși din pandemie mai puternici, de a ne transforma economiile, de a crea oportunități și locuri de muncă în Europa pe care ne-o dorim”.

În conformitate cu documentele fondatoare ale Mecanismului, PNRR-urile naționale nu pot avea alt scop decât relansarea economică și redresarea socială ale țărilor membre afectate de criza generată de Covid 19 și, prin urmare, creșterea rezilienței lor în fața crizelor globale de tipul acesteia aflată în derulare.

În aceeași măsură, avem în vedere că poziția de președinte al CE simbolizează setul de valori morale esențiale de care depinde încrederea în instituțiile europene și, implicit, în programele și măsurile pe care le girați cu personalitatea dvs. și la îndeplinirea cărora chemați cetățenii europeni să vă urmeze.

Suntem încurajați în acest demers și de faptul că, asemenea vizitei în celelalte țări care depuseseră PNRR, ați onorat prin participarea dvs. personală la București, în 27 septembrie anul trecut aprobarea de către Comisia Europeană a PNRR-ului pentru Romania, în valoare de 29,2 miliarde de euro.

În România, drumul până la acest moment de start al PNRR a fost marcat de câteva jaloane semnificative, pe care ne îngăduim să vi le recapitulăm ca o second opinion față de ceea ce vi se transmite oficial, tocmai pentru a înțelege contextul prezentului demers și rațiunea pentru care vă solicităm opinia asupra problemelor semnalate.

1. Responsabilul din partea României pentru realizarea PNRR a fost desemnat în data de 20 ianuarie 2021 în persoana ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea. În ședința de Guvern din acea dată a fost aprobat un Memorandum relativ la „poziția Guvernului României cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”, care fixa data de 5 martie 2021 ca termen limită pentru finalizarea unui document actualizat.

2. În conferința de presă susținută imediat după desemnarea sa ca responsabil pentru PNRR, ministrul Ghinea și-a prezentat stilul de lucru în care va realiza acest document – și anume că va colecta „proiectele mature din ministere și să le dăm drumul direct”,…„să preluam acele proiecte care erau până acum pe bani naționali să le mutăm pe PNRR”, adăugând: „Asta este logica întregului PNRR, este un instrument de finanțare a reformelor ”.

După cum se vede, această „profesiune de credință” excludea de la sine orice consultare cu specialiști, economiști, antreprenori, cu oricine și orice organizație privind viziunea și conținutul concret al unui program fără precedent în istoria României. O asemenea consultare largă era obligatorie, întrucât PNRR urma să fie realizat în practică nu de ministerul domniei sale, ci tocmai de cei care ar fi trebuit să fie consultați și implicați în conceperea PNRR. Această consultare (după modelul Italiei, de pildă) n-a fost posibilă în România.

Mai reținem din declarația de principii a ministrului Ghinea faptul că PNRR este „un instrument al reformelor”, dânsul înțelegând prin acest cuvânt – după cum a rezultat mai târziu – un PNRR care să includă obiective politice ale propriului partid, cu studii și consultanță despre ce trebuie făcut și nu făcutul ca atare.

3. Deși, cum declarase, se baza pe munca din ministere, domnia sa urmând să facă doar o compilație eterogenă (ce avea să se dovedească nefericită și nereușită), ministrul Ghinea și echipa sa nu au reușit să depună proiectul PNRR nici până la 5 martie, cum se angajaseră, și nici până la sfârșitul lunii aprilie, care era deadline-ul stabilit de la Bruxelles.

4. În răstimpul aprilie – septembrie, sub semnătura ministrului Ghinea au fost trimise succesiv la Bruxelles 3 drafturi ale PNRR, dar toate au fost respinse de experții Comisiei, care au „desființat propunerile făcute”. Nu se cunosc aceste drafturi rușinoase și nici observațiile primite de la Bruxelles, dar putem bănui că eseurile angajate politic ale ministrului Ghinea nu puteau ține loc de programe economico-sociale riguroase.

5. Sfidând cu aroganță principiile transparenței și dialogului permanent dintre guvernanți și cei guvernați, la care instituția pe care o conduceți ne îndeamnă necontenit, ministrul Ghinea a secretizat cu de la sine putere atât cele 3 ediții revizuite ale „operei” sale literare pe care o numește „drafturi PNRR”, cât și toată corespondența cu experții europeni, care conținea argumentele respingerii drafturilor trimise și calea de urmat pentru a realiza un document reușit.

6. Această obtuzitate manifestată de dl. Ghinea în elaborarea unui document ce angaja întreaga națiune, succesiunea de variante făcute/trimise și returnate, ambiția sa de a face din acest PNRR o „capodoperă personală” fără participarea și expertiza celor care se pricep la economie au condus la încălcarea termenelor stabilite, producând o întârziere de 5 luni în startul procedurilor de derulare concretă a PNRR, cu toate consecințele care decurg de aici. Întârzierea este extrem de gravă pentru România, deoarece, pierzând anul 2021, mai avem la dispoziție doar anul 2022 pentru a angaja, conform Regulamentului, 70% din granturile PNRR, diferența de 30% trebuind să fie accesată până la 31 decembrie 2023.

7. În timp ce alte 16 state au primit banii din PNRR și au deja șantierele deschise, România plătește tribut ratării pașilor de implementare din cauza nepriceperii în realizarea acestui Plan de către responsabilul direct Ghinea.

8. La o lună de la aprobarea PNRR la Bruxelles, însuși ministrul Ghinea a ieșit într-o conferință de presă anunțând că nu ar trebui să ne facem iluzii despre atragerea banilor, pentru că „sunt 22 de legi care trebuie date până în iunie anul viitor. Dacă aceste legi nu vor fi date, atunci nu vom mai putea face încă o cerere de plată în acel moment (…)…Există riscul nerealizării țintelor din PNRR (stabilite de el însuși -n.n.), pentru că România este blocată într-un hățiș birocratic”.

9. La puțin timp de la preluarea conducerii Guvernului, premierul Nicolae Ciucă, general în rezervă – singurul prim-ministru militar din UE – anunța că „România înregistrează întârzieri la aproape jumătate dintre cele 21 de obiective asumate a fi atinse până la finalul acestui an prin acordul bilateral cu Uniunea Europeană”.

10. După ce ministrul Ghinea a fost demis, împreună cu tot guvernul din care făcea parte și, la 25 noiembrie, s-a instalat un alt guvern, fără să mai includă pe nimeni din partidul lui Ghinea, au început să apară informații sporadice și despre conținutul „PNRR Ghinea”.

Credem că este corect să știți că nemulțumirile generate de conținutul acestui Plan sunt exponențiale în societatea românească, fiind tot mai frecvente vocile – guvernamentale, dar și din societatea civilă – care cer renegocierea sau modificarea unora dintre clauzele sau proiectele hilare cuprinse acolo, fără vreo legătură cu „restructurarea și reziliența economică”. (Este suficient să vă dăm exemplul acordării de fonduri substanțiale pentru amenajarea cvasi-muzeistică a unor părți din vechi pușcării – lucru lăudabil în sine pentru memoria dureroasă a unei națiuni, dar credem că sunt îndreptățiți cei care susțin că asemenea proiecte își pot găsi locul în altă parte și altă dată, nu pot fi o prioritate acum, într-un plan eminamente economic, destinat unei țări prăbușite de criza Covid).

Fără legătură cu „restructurarea și reziliența” sunt și unele clauze care repetă aceeași tocită placă despre justiție. Umorile unei grupări politice perdante, frustrările intelectuale și complexele nevindecate ale unor oameni fără forță de creativitate socială, incapabili să gândească vizionar despre o țară și profitori ai unei industrii a anticorupției, au încremenit de 14 ani România în proiectul numit MCV. Aceleași personaje au găsit acum prilejul să cloneze această chingă rușinoasă – și pentru români, și pentru Bruxelles – într-o variantă reloaded pe economie, adică să facă din acest PNRR un fel de MCV pe Economie, așa cum este cel pe Justiție.

Din toate prezentările anunțate de la Bruxelles și din declarațiile dvs. am dedus că Mecanismul European de Redresare și Reziliență–cu expresiile sale naționale în PNRR-uri–are o dimensiune exclusiv economică,  nicidecum juridică sau culturală. De altfel, în documentul fondator al Mecanismului adoptat la inițiativa dvs., nu se vorbește nimic despre justiție și muzee. Cităm: „Vorbim despre o șansă unică în viață, aceea de a ieși din pandemie mai puternici, de a ne transforma economiile, de a crea oportunități și locuri de muncă în Europa pe care ne-o dorim. Este timpul să trecem la acțiune, să facem Europa mai verde, mai digitală și mai rezilientă! Un cuantum total de 2 018 miliarde EUR va ajuta la reconstruirea Europei în perioada de după pandemia de COVID-19. O reconstrucție prin care Europa va deveni mai ecologică, mai digitală și mai rezilientă!”

Desigur, veți spune că prevederile concrete trecute în „PNRR Ghinea” sunt o chestiune care nu vă privește, fiind rezultatul unor negocieri sau, mai mult, dorința unor cercuri politice interne pe care experții de la Bruxelles au respectat-o. Aveți dreptate.

Dar experiența dvs. politică vă va spune cu siguranță că, în astfel de situații, nemulțumirea se îndreaptă nu spre perdantul cutare Ghinea, ci spre Bruxelles, spre Comisia Europeană, spre dvs., chiar dacă bolovanul prostiei a fost aruncat în apă de niște miniștri incompetenți, ce aveau să fie spulberați de la guvernare prin moțiune de cenzură.

Prima consecință a celor de mai sus este că speranțele și optimismul generate în România la anunțarea de către dvs. a inițiativei acestui Mecanism European de Redresare și Reziliență s-au văzut alterate, dacă nu chiar năruite, din cauza modului catastrofal în care ministrul Ghinea și-a exersat incompetența pe spinarea unui întreg popor, care nici acum, la trei luni de la aprobarea PNRR, nu cunoaște, nu e sigur si nu înțelege ce proiecte și care reforme vor fi realizate.

A doua consecință: Nemulțumirile din România pentru ACEST „PNRR Ghinea” se vor răsfrânge inclusiv printr-o adâncire a neîncrederii în instituțiile de la Bruxelles, în consolidarea euroscepticismului și în creșterea popularității mișcărilor suveraniste sau chiar naționaliste din țară. Or, aceste chestiuni credem că ar trebui să vă intereseze și pe dvs.

***

Am prezentat acest scurt compte-rendu despre PNRR-ul din România ca un fundal pe care se proiectează un fapt care a siderat opinia publică din țara noastră: fostul ministru Ghinea, autor și semnatar al PNRR trimis și aprobat la Bruxelles, a anunțat public, la 22 decembrie anul trecut, că va renunța la funcțiile de conducere din partidul său (nu și la calitatea de membru) întrucât va lucra într-o firmă care se va ocupa de două lucruri: monitorizarea desfășurării PNRR și consiliere pentru primari/consilieri locali despre cum să acceseze fonduri din PNRR. Mai spune că la construcția acestei firme private a lucrat cu subalternii săi din minister încă de când era ministru. (Menționăm că fapta prin care funcționari plătiți de stat lucrează în interes privat este considerată infracțiune în legislația românească).

Fostul ministru Ghinea mai anunță că firma respectivă va fi finanțată de Parlamentul European (nu de Comisie!), prin intermediul colegilor săi de partid, europarlamentarii Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș!

Opinia publică românească este siderată de manevra unui fost ministru care va fi plătit cu fonduri europene ca să monitorizeze ce a făcut el însuși când era ministru și, apoi, ca să explice primarilor ce-a vrut el să scrie în documentul pe care trebuia să-l explice gratuit ca ministru!

Mai adăugăm că, recent, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență pin care stabilește o puzderie de instituții ale statului care se vor ocupa de monitorizarea pe care vrea s-o facă și Ghinea pe fonduri europene. Printre aceste instituții se află Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor, Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR, Comitetul de Monitorizare a PNRR (s.a.), Comitetul Interministerial pentru Achiziții Publice, instituțiile responsabile de implementarea reformelor și/sau investițiilor stabilite în cadrul PNRR, Autoritatea de Audit, Consiliul Concurenței, ANAP, ANI, DLAF, OLAF, EPPO (Parchetul European -n.a)/DNA. Ce să mai facă și tripleta Ghinea-Pâslaru-Botoș într-o asemenea înghesuială de monitorizări și coordonări?

Față de toate cele prezentate mai sus, vă rugăm să ne precizați și să lămuriți opinia publică românească:

– În ce masură cel care, în calitate de responsabil de țară pentru realizarea PNRR, a beneficiat de toată baza de date, de toate detaliile proiectelor și de toate informațiile, unele privelegiate, poate să devină consultant privat pentru proiectul pe care l-a semnat ca ministru, fiind plătit din banii europeni pe filiera europarlamentarilor colegi de partid Dragoș Pâslaru și Vlad Botoș?

– Cum apreciază conducerea CE acest caz? Poate fi considerat conflict de interese? Sau e doar o banală încălcare a deontologiei profesionale, a principiilor de etică și integritate la nivel european ?

– Poate fi finanțat din fonduri europene tocmai cel responsabil de întârzierea dolosivă a PNRR, de modul repetat deficitar în care a redactat acest document și, mai ales, de lipsa totală de comunicare și informare a populație – pentru ca acum să-și „aranjeze” fonduri europene ca să se ocupe tocmai de „comunicarea PNRR”?

Practic, fostul ministru Ghinea a lăsat PNRR nefinalizat pentru jumătate din cele 21 de obiective asumate de Guvernul României, așa cum afirma premierul Nicolae Ciucă, iar acum ne anunță că se dedică monitorizării PNRR în calitate de „om de afaceri, finanțat din bani europeni”.

Noi credem că fondurile europene – fie ele ale PE, nu ale CE – nu pot fi folosite pentru finanțarea unor astfel de imposturi. Dar nu opinia noastră e importantă, ci aceea instituțională a Comisiei Europene.

De aceea, stimată doamnă președinte, așteptăm cu interes răspunsul dumneavoastră pentru ca opinia publică din țara noastră să înțeleagă în ce măsura o astfel de atitudine insinuată la nivelul înaltei demnități de ministru este posibilă, este tolerată sau chiar acceptată la nivelul Comisiei Europene.

Cu cele mai bune urări pentru Noul An

https://www.cotidianul.ro/scrisoare-catre-presedintele-comisiei-europene-ursula-von-der-leyen/

Daniela Tobă, despre Ciucă : „În armiile adevărate, un individ ca tine e numit trădător, bă.”

 

Daniela Tobă, fost purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), a vorbit recent pe pagina sa de socializare despre cum luna aceasta i-a scăzut pensia și a încasat mai puțini bani, dar factura la gaze aproape s-a dublat. Aceasta îl acuză pe premierul Nicolae Ciucă de toate aceste lucruri, mai ales că înainte să ajungă șeful Guvernului a fost purtător de uniformă.

Vorbe grele aduse premierului Nicolae Ciucă de un fost purtător de cuvânt al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Daniela Tobă. Aceasta îl acuză pe șeful Guvernului că i-a scăzut pensia și că din cauza lui a ajuns să plătească o factură aproape dublă la gaze.

Daniela Tobă a povestit cum i-a intrat pensia în această seară, scăzută cu 134 de lei și cum a plătit aproape 300 de lei factura la gaze pentru „două lulele şi trei surcele pe fundul coşului”.

„Mi-a intrat pensia. La 7 seara. Scăzută cu 134 de lei. Zilele trecute mi-a venit factura la gaz. Crescută cu mai bine de o treime faţă de anul trecut. Am fost şi la cumpărături. Aproape 300 de lei pe două lulele şi trei surcele pe fundul coşului.

Ştii de ce te înjur pe tine şi doar pe tine, Ciucă? De ce nu înjur acum şi partidul unde te tîrăşti în patru labe, salivînd şi lingînd hulpav cururi băşinoase de politicieni? Fiindcă ai fost militar, bă. Ai fost comandant, bă. Ai fost purtător de uniformă, bă. Şi nu numai că ţi-ai lăsat camarazii în urmă, bă, dar le-ai mai şi tras scuipaţi în faţă”, i-a transmis fostul purtător de cuvânt al STS.

Mai mult, aceasta spune că în armatele adevărate el ar fi fost numit trădător pe motiv că militarii din România sunt singurii arși la venituri, pe când securiștii și politicienii l-au urcat în scaunul de ministru și apoi în fruntea Guvernului.

„În armiile adevărate, un individ ca tine e numit trădător, bă. Militarii tăi, bă, sînt singurii din ţara asta arşi la venituri de cînd securiştii şi politicienii te-au cocoţat în scaun de ministru, apoi în fruntea guvernului, în jilţul unde te ghemuieşti obedient şi-ţi lingi căcărezele alea de iepure cu pretenţii de co**e, în uniforma pe care ai terfelit-o şi mînjit-o. N-am cum să-ţi spun să-ţi fie ruşine, bă. Că n-ai.

Poate e timpul să vadă ţara asta şi un protest al militarilor, un protest cu toate culorile de unformă în stradă”, a mai transmis Daniela Tobă, atrăgând atenția că e posibil ca toate culorile de uniforme să iasă în stradă la proteste.

https://www.capital.ro/premierul-nicolae-ciuca-luat-in-vizor-un-fost-purtator-de-cuvant-al-sts-a-rabufnit-stii-de-ce-te-injur-pe-tine-si-doar-pe-tine-ciuca.html?fbclid=IwAR1R5kpp_0sopFkaLRIqL6_pwSP0uB8L2Oj0s7KIXKAGOLd3cOs2VO-N9xw

Virgil Popescu, ameninţă furnizorii de energie că ar putea să le retragă licenţa

 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, acuză companiile de furnizare a energiei electrice și a gazelor că au încălcat legea, iar măsurile luate împotriva lor ar putea fi drastice.

Virgil Popescu a amenințat că s-ar putea ajunge până la retragerea licențelor, în anumite situații, pentru anumite companii, precizând că acestea au început deja recalcularea facturilor, deoarece în multe cazuri nu s-au aplicat compensările acordate de Guvern.

”Sunt foarte puțini români care au primit facturi necompensate. Eu cred că se poate merge până la retragerea licenței, pentru că nu poți să te joci cu oamenii. Facturile încalcă legea. Ce ar trebui să se întâmple? Nu va rămâne nimeni fără energie electrică și fără gaz pentru că există furnizorul de ultimă instanță.”, a spus Virgil Popescu.

Virgil Popescu susține că românii care au primit penalități la factura de energie nu trebuie să plătească aceste taxe invocate de companiile de profil.

„Oamenii nu trebuie să plătească penalități. Trebuie recalculate. Am spus anul trecut că facturile nu se vor dubla pentru cei din plafon. Hai să încercăm să fim pro-activi și să găsim cea mai bună ofertă de pe piață.

Nu au legătură plafonul cu piața. Piața a mers peste plafon în toată lumea. Consumul la energie electrică nu scade în România”, a mai spus ministrul.

Ministrul Energiei a mai explicat cum se va schimba legea privind compensarea și plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze.

„Pentru noiembrie si decembrie, la energie electrica vorbim de 80% din consumatorii casnici care au beneficiat de compensare si plafonare si in jur de 60% la gaze naturale. Sunt furnizori care au trimis facturi neplafonate si necompensate. Acestea sunt datele preliminare.

Am discutat azi la Guvern ca pentru zona de agricultura si industria alimentara, sa avem o schema de compensare nu numai pentru IMM-uri ci si pentru procesatorii mari, pentru producatorii de carne de pui si incepand cu 1 februarie sa o avem in functiune. Discut cu dl Chesnoiu si vom merge in Guvern cu un proiect de OUG cu compensarea facturii si ca pretul alimentelor sa nu creasca.

Dupa 1 aprilie gandim o schema de compensare pentru consumatorii casnici astfel in cat sa reducem TVA de la 19 la 5 la suta, in paralel cu scoaterea din factura a bonusului de cogenarare si a tarifului de certificat verde.

Pentru IMM-uri gandim o schema de ajutor de care sa poata benefica pana la 1 iulie de acest ajutor, cu angajamentul lor ca vor pastra locurile de munca.”, a spus Virgil Popescu.

SUA au alocat în secret 200 de milioane de dolari Ucrainei, pentru un război cu Rusia

 

La sfârșitul lunii decembrie 2021, administrația președintelui american Joe Biden a autorizat transferul de asistență suplimentară către Ucraina în valoare de 200 de milioane de dolari.

Transferul este asociat cu faptul că Statele Unite sunt preocupate de o posibilă invazie rusă în Ucraina, relatează CNN. „Administrația președintelui american Joe Biden a autorizat discret un ajutor suplimentar de 200 de milioane de dolari Ucrainei, la sfârșitul lunii decembrie. Acest lucru s-a întâmplat pe fundalul unei masări, de către Rusia, a forțelor sale de-a lungul graniței cu Ucraina, decizie care a stârnit temeri cu privire la o nouă invazie”, a scris jurnalista CNN, Kylie Atwood, pe contul ei de Twitter, citând propriile surse.

Anterior, experții americani în problemele rusești i-au cerut consilierului american pentru securitate națională, Jake Sullivan, să trimită mai multe arme în Ucraina.

În acelaşi timp, Serviciul de Securitate Ucrainean (SBU) a anunţat luni că a arestat un agent de informaţii militar rus care plănuia atacuri în portul ucrainean Odessa, de la Marea Neagră. „Sarcina sa principală era de a perturba situaţia politică în regiunea Odessa prin sabotaj şi acte teroriste„, a anunţat SBU. Agentul rus a fost arestat în timp ce încerca să recruteze o persoană care să comită atacurile.

Occidentul susţine că Moscova ar putea lansa o incursiune pe teritoriul ucrainean de tipul celei din 2014, atunci când Rusia a anexat peninsula Crimeea şi a început să sprijine separatiştii din estul Ucrainei, ceea ce a dus la degradarea accelerată a relaţiilor dintre cele două ţări.

Moscova respinge afirmaţia că ar pregăti o invadare a Ucrainei şi la rândul său acuză Kievul că a deplasat trupe înspre regiunea Donbas, care se află sub controlul separatiştilor pro-ruşi.

Rusia  îşi simte ameninţată securitatea de activitatea NATO în estul continentului european, preşedintele Vladimir Putin cerând ca NATO să garanteze că nu se va extinde către est, prin includerea Ucrainei în organizaţie, şi că îşi va restrânge activităţile în Europa de Est.

A murit David Sassoli, președintele Parlamentului European, promotorul Pasaportului Verde al UE

 

David Sassoli, președintele Parlamentului European și promotorul Pasaportului Verde al UE, a murit marți dimineață, în Italia, a declarat purtătorul de cuvânt al acestuia. Avea 65 de ani. Acesta era spitalizat în Italia din 26 decembrie, din cauza unor complicaţii „grave”.

„Președintele Parlamentului European, David Sassoli, a murit la ora 1:15 la data de 11 ianuarie , la spitalul din Aviano, Italia, unde a fost internat“ , a scris Roberto Cuillo pe Twitter.

După ce a contractat o pneumonie în septembrie anul trecut, Sassoli a petrecut mai bine de două luni de recuperare în ţara sa natală şi revenise recent la activitatea politică, când, la 26 decembrie, a fost din nou internat într-un spital italian pentru "complicaţii grave în urma unei disfuncţii a sistemului imunitar",

De altfel, în septembrie 2021, în timpul unei sesiuni plenare a parlamentului, David Sassoli a fost internat într-un spital din Strasbourg, din cauza unei forme severe de pneumonie pe care a făcut-o în urma infectării cu bacteria legionella. Timp de două luni, David Sassoli nu şi-a putut îndeplini atribuţiile.

În noiembrie, președintele Parlamentului European a anunțat că este nevoit să rămână în concediu medical. „Am avut febră foarte mare și am fost spitalizat la Strasbourg. M-am întors apoi în Italia, pentru a mă recupera, însă, din păcate, boala a revenit”, a spus Sassoli.

Înaintea summitului UE din 16 decembrie, el a prezentat prioritățile legislativului european pentru 2022.

Luni, când purtătorul său de cuvânt a anunţat anularea tuturor evenimentelor publice ale președintelui David Sassoli, paginile sociale ale liderilor instituţiilor europene şi ale mai multor şefi ai principalelor grupuri din Parlamentul European, precum şi ale clasei politice italiene, au fost pline de mesaje de susţinere şi afecţiune pentru preşedintele Parlamentului European.

Social-democratul italian, care înainte de a intra în politică a avut o lungă carieră în jurnalism, a fost numit preşedinte al Parlamentului European în iulie 2019, în urma unui acord al principalelor trei grupuri din PE - PPE, S&D şi Renew Europe. Acesta se afla în ultima săptămână a mandatului său, în condiţiile în care marţea viitoare Parlamentul European va alege un nou preşedinte, întrucât a ajuns la jumătatea acestei legislaturi. 

Este pentru prima dată în istoria de 70 de ani a Parlamentului European când un preşedinte în exerciţiu a murit, conform Politico Europe.

În conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului, primul vicepreşedinte trebuie să exercite funcţia de preşedinte până la alegerea unui succesor.

În acest caz, prim-vicepreşedintele este Roberta Metsola din partea Partidului Popular European (PPE) din Malta, care era deja favorită pentru a câştiga postul în cadrul remanierii de săptămâna viitoare de la Strasbourg (Franţa).

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat într-un scurt mesaj pe twitter că este profund întristată de pierderea teribilă a unui mare european.

La rândul său, vicepreședintele Comsiei Europene, Frans Timmermans, a scris că a rămas fără cuvinte atunci când a aflat trista veste. 

VLADIMIR PUTIN : ”În Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev”

 

La summit-ul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev.

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a declarat că în Kazahstan au fost folosite tehnologiile Maidanului din Kiev, inclusiv asistența informațională.

“Au fost folosite grupuri de luptători bine organizate și bine dirijate, ceea ce a spus de curând președintele Tokaev, inclusiv care au fost instruiți, este evident, în tabere de teroriști de peste hotare”, a declarat Putin la ședința extraordinară a Consiliului de Securitate Colectivă a OTSC.

El a spus că Kazahstanul s-a confruntat cu o amenințare directă la adresa statalității și la această agresiune a fost necesar de a se reacționa imediat. Președintele a remarcat că OTSC a reușit să ia măsurile necesare în mod maximum de operativ.

“Eu vreau să menționez că lucrul minuțios, desfășurat ani la rând în cadrul OTSC, privind formarea unui sistem integru de securitate a statelor membre, bineînțeles, și forțele de menținere a păcii ale OTSC”, au dat rezultate, a declarat Putin, fiind citat de RIA Novosti.

El a mai spus că ceea ce s-a întâmplat în Kazahstan îi privește pe toți membrii OTSC.

https://ro.sputnik.md/20220110/putin-in-kazahstan-au-fost-folosite-tehnologiile-maidanului-din-kiev-47897238.html

Klaus Iohannis plimbă ursul la Parlament

 

Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis luni, 10 ianuarie 2022, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Klaus Iohannis arată, în textul transmis Senatului, că față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, unele dintre dispozițiile acesteia sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament.

Președintele Senatului

În temeiul articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, republicată, formulez următoarea

CERERE DE REEXAMINARE

asupra

Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative reglementează intervenția imediată în cazul situațiilor critice generate de exemplare de urs brun care pun în pericol viața sau integritatea corporală a cetățenilor. Aprobând măsurile cuprinse în acest act normativ, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 completează acest cadru normativ prin instituirea unor norme referitoare la zonele în care se pot realiza intervențiile imediate asupra exemplarelor de urs brun, asupra persoanelor și bunurilor acestora, precum și asupra modului de punere în aplicare a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021.

Față de conținutul normativ al legii transmise la promulgare, considerăm însă că unele dintre dispozițiile acesteia sunt neclare, de natură să genereze probleme în aplicare și, prin urmare, se impun a fi reanalizate de către Parlament.

În acest context, subliniem că revine Parlamentului sarcina de a găsi un just echilibru între protejarea dreptului la viață și integritate fizică a persoanelor, pe de-o parte, și prevenirea atacurilor săvârșite de către animale sălbatice ce aparțin unor specii protejate, pe de altă parte, prin soluții legislative care să asigure un climat de siguranță în comunitățile direct afectate, dar să contribuie și la protejarea acestor specii.

1. Potrivit anexei nr. IV la Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, ursul brun este o specie protejată, uciderea exemplarelor din această specie fiind posibilă, prin derogare de la obligațiile de protecție riguroasă a speciilor protejate, sub rezerva îndeplinirii condițiilor expres prevăzute la art. 16 din această directivă.

În scopul permiterii unor intervenții imediate pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora și prin raportare la legislația europeană a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 81/2021, ale cărei prevederi se aplică numai în intravilanul localităților. Prin Legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021, Parlamentul a eliminat însă sintagma „în intravilanul localităților” atât din titlul, cât și din cuprinsul ordonanței de urgență, lărgind astfel sfera de aplicare a metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun atât pentru intravilanul, cât și pentru extravilanul localităților.

Din această perspectivă, apreciem că extinderea ariei de aplicare a măsurilor de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar fi impus circumstanțieri, proceduri clare, criterii obiective, precum și instituirea unui control și a unor responsabilități corelative din partea autorităților din domeniul mediului. În absența acestora, aplicarea legii în forma transmisă la promulgare poate genera riscul apariției unor abuzuri. În plus, considerăm că măsurile de intervenție imediată și pentru extravilanul localităților ar trebui reglementate astfel încât derularea acestora în mediul natural al exemplarelor de urs brun să fie una cu caracter de excepție, cu un regim juridic strict și care să se coreleze cu întreaga legislație în domeniu, inclusiv cu procedurile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice.

2. Potrivit art. I pct. 8 din legea transmisă la promulgare, în conținutul normativ al Ordonanței de urgență nr. 81/2021 se introduce un articol, art. 51, cu următorul cuprins: „ Art. 51 – Prin excepție de la prevederile art. 4 și 5, se regăsește în situația stării de necesitate prevăzută la art. 20 alin. (2) din Legea 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, persoana care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane”.

Așadar, prin noul art. 51 din Legea de aprobare a Ordonanței de urgență nr. 81/2021, se instituie o prezumție legală potrivit căreia este în stare de necesitate persoana care, aflându-se în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane.

Menționăm că, potrivit art. 20 alin. (1) din Codul penal, este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârșită în stare de necesitate. Totodată, potrivit art. 20 alin. (2) din Codul penal, este în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.

Apreciem că din analiza comparativă a dispozițiilor art. 20 alin. (2) Cod penal și a celor ale art. 51 din legea supusă reexaminării rezultă că acestea din urmă instituie o nouă definiție a stării de necesitate, diferită de cea reglementată prin norma generală prevăzută la art. 20 alin. (2) Cod penal, însă cu o sferă distinctă de aplicare și cu un conținut mai larg. Situația stării de necesitate, astfel cum este definită prin acest nou articol, va fi aplicabilă numai persoanelor aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în timpul unei acțiuni legale de vânătoare, care recoltează prin împușcare ori îndepărtează prin alte mijloace un exemplar de urs brun care pune în pericol viața, integritatea sau bunurile sale ori ale unei alte persoane. În plus, considerăm că, prin trimiterea la art. 20 alin. (2) din Codul penal, norma este lipsită de precizie, nefiind clar în ce măsură condițiile enunțate în text se aplică în mod cumulativ cu cele prevăzute de Codul penal.

Lipsa de claritate a reglementării este de natură să genereze nu doar dificultăți de aplicare, ci și consecințe semnificative din perspectiva regimului răspunderii penale. Pe de o parte, în cuprinsul normei nu se menționează că aceasta derogă de la norma generală, iar, pe de altă parte, asimilarea situațiilor în cauză cu o stare de necesitate riscă să creeze un regim al răspunderii penale derogatoriu, distinct al persoanelor vizate, cu consecințe importante.

Față de cele arătate, considerăm că soluția legislativă prevăzută la art. I pct. 8 din legea supusă reexaminării trebuie reanalizată de Parlament atât sub aspectul clarității sale, cât și sub aspectul corelării conținutului normativ cu legea penală.

Față de argumentele expuse mai sus și având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, în calitate de organ reprezentativ suprem al poporului român și de unică autoritate legiuitoare a țării, vă solicităm reexaminarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2021 privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, în intravilanul localităților, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.”, se arată în cererea trimisă de Klaus Iohannis preşedintelui Senatului, Florin Cîţu.

BANI pentru tinerii care se întorc din străinătate, în România ! Care sunt condițiile

 

Statul român oferă un stimulent consistent pentru românii care aleg să se întoarcă acum în țară. Autoritățile pun la bătaie 40.000 de euro dacă se respectă condițiile.

Se dau bani pentru tinerii care se întorc din străinătate, în România. Astfel, discutăm despre un imbold pe care autoritățile îl acordă tinerilor români stabiliți peste granițe, pentru ca aceștia să vină în România și să-și dezvolte propria afacere în domeniul agriculturii, care s-a dezvoltat extrem de mult în ultimii ani, pe toate planurile.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a aprobat deja sute de proiecte puse la bătaie de tinerii plecați din țară, care au decis să vină acasă și să pornească propria afacere.

Tinerii care vor să beneficieze de acest stimulent, trebuie să știe că statul impune câteva reguli persoanelor care vor să obțină acest bonus. În mare parte, e vorba despre condiții minime pe care aceștia trebuie să le îndeplinească, pentru a demonstra că sunt potriviți pentru această ocupație și că vor putea pune pe picioare proiecte durabile și eficiente.

„Numărul total al proiectelor aprobate până în prezent este de 485. Fiecare beneficiar primește în cont, în două tranșe, o sumă fixă eligibilă de 40.000 de euro nerambursabilă, dacă exploatația are între 12.000 – 29.999 SO, și 50.000 de euro, dacă exploatația are între 30.000 – 50.000 SO.

În sesiunea de depunere a proiectelor din 2021, adresată tinerilor din diaspora care doresc să se instaleze ca șefi/ manageri de exploatație, au fost introduse câteva simplificări față de sesiunea anterioară :

-au avut un loc de muncă în țări membre UE sau țări terțe UE în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară, cel puțin 3 luni neîntrerupte, în ultimele 24 luni (față de 12 luni în sesiunea anterioară) dinaintea depunerii Cererii de finanțare

– sau au absolvit în ultimele 60 de luni înaintea depunerii Cererii de finanțare un program de studiu în domeniul agricol, agro-alimentar, veterinar sau economie agrară: postuniversitar, universitar, preuniversitar, în țări membre UE sau țări terțe UE”, explică lantulalimentar.ro.

A început şcoala pentru copiii de grădiniţă şi pentru elevii din ciclul primar

 

Preşcolarii şi elevii din învăţământul primar se întorc luni (10 ian) în bănci după vacanţa de iarnă, potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei.

De azi a început şcoala pentru copiii de grădiniţă şi pentru elevii din ciclul primar. În schimb, elevii de gimnaziu şi de liceu, precum şi cei din învăţământul profesional şi postliceal au început cursurile cu o săptămână mai devreme, pe data de 3 ianuarie.

Primul semestru se va încheia pe 14 ianuarie şi semestrul al doilea va începe pe 17 ianuarie, potrivit G4media.

Următoarea vacanţă – cea de primăvară (Paşte) – va fi de vineri, 15 aprilie – până duminică, 1 mai.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021-2022 

Anul școlar 2021- 2022 se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează :

Semestrul I a avut 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021- 22 decembrie 2021.

Semestrul al II-lea va avea 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022 - 10 iunie 2022, cu includerea programului ,,Școala Altfel’’, în perioada 8 - 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2021-2022. Vacanțele elevilor în anul școlar 2021- 2022

25 - 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;

23 decembrie 2021- 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;

15 aprilie 2022 - 1 mai 2022: vacanța de primăvară;

11 iunie 2022 - până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.

Guvernul României informează !

 

Reprezentanții Guvernului României informează, pe pagina de Facebook, faptul că, începând de sâmbătă, 8 ianuarie 2022, dată la care se prelungește starea de alertă, intră în vigoare anumite măsuri. Care sunt acestea :

Starea de alertă a fost prelungită pe teritoriul României, începând cu data de sâmbătă, 8 ianuarie 2022.

Reprezentanții Guvernului României anunță, pe pagina lor de Facebook, faptul că începând de astăzi, 8 ianuarie 2022, purtăm masca pe stradă și doar măștile omologate.

Izolarea este de 7 zile pentru pozitivii care sunt vaccinați și de 10 zile pentru cei care nu sunt vaccinați.

Începând din 8 ianuarie 2022 masca de protecție trebuie purtată în toate spațiile publice închise și deschise. Acest lucru înseamnă că masca trebuie purtată și pe stradă.

Măștile din material textil sau plastic nu sunt eficiente pentru prevenirea infectării, cele mai eficiente fiind cele chirurgicale cu trei pliuri sau cele FFP 2. Nu purtați măști din material textil sau plastic pentru că riscați să vă îmbolnăviți și să îi îmbolnăviți pe cei din jurul dumneavoastră. Singurele măști acceptate sunt cele chirugicale și cele FFP 2.

Persoane exceptate de la portul măștii sunt:

Copiii cu vârste sub 5 ani

Persoanele care sunt singure în birou

Prezentatorii tv și invitații acestora, cu condiția păstrării distanței de 3 metri între persoane

Reprezentanții cultelor religioase, în timpul slujbelor, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane

Vorbitorii aflați în spații închise sau deschise, cu condiția păstrării distanței de 3 metri față de alte persoane

Persoanele care desfășoară activități fizice intense sau în condiții de muncă solicitante, ori activități sportive

Persoanele cu dizabilități cognitive

Pot fi scutite de portul măștii, la locul de muncă, persoanele care suferă de boli ce afectează capacitatea de oxigenare, dar numai după evaluarea medicului de medicina muncii, informează Guvernul României

Toate detaliile privind portul măștii pot fi găsite în Ordinul de ministru comun(Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne) numărul 30/1/7 ianuarie 2022.

https://ro.sputnik.md/20220108/guvernul-anunt-de-ultim-moment-masuri-obligatorii--47860870.html

Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024. Ce va face România

 

Bulgaria va trece la euro începând cu 1 ianuarie 2024, anunțul fiind făcut de Asen Vasilev, viceprim-ministru şi ministru bulgar al Finanţelor.

„În prezent, suntem pe deplin pregătiţi, din punct de vedere tehnic, pentru introducerea monedei euro; mai rămân doar câteva sarcini mici de finalizat, astfel încât nu există niciun dubiu că la 1 ianuarie 2024 se va face tranziţia la euro”, a anunţat Vasilev vineri, 7 ianuarie.

Anterior s-a anunțat că timp de o lună după introducerea euro, oamenii vor putea plăti atât în euro, cât și în leva. În plus, schimbul de leva în euro va fi gratuit timp de jumătate de an. Un euro valorează 1,95583 leva.

Următorul raport privind trecerea la euro a României va stabili drept ţintă anul 2029, deci o amânare cumulând 15 ani faţă de termenul iniţial, respectiv un decalaj de 22 de ani de la intrarea în Uniunea Europeană (UE), spune Florin Georgescu, prim-viceguvernator al BNR, citat de ZF.

Sentinţa lui ia în calcul situaţia din prezent a indicatorilor din tabloul macroeconomic al ţării în raport cu criteriile de la Maastricht privind con­vergenţa nominală, care necesită substan­ţiale corecţii şi timp pentru realizarea acestora.

Trecerea la euro a fost până acum o ţintă mişcătoare în România. Iniţial, obiectivul a fost 2014. Apoi, a urmat o perioadă „fără ţintă“. Ulterior, s-a profilat momentul 2019 pentru trecerea efectivă la moneda unică europeană şi apoi anul 2024, pentru ca următoarea ţintă să fie 2029. Moment la care vor fi trecut deja trei decenii de când euro a fost cotat pentru prima oară la Bucureşti, în 1999, la un curs de 13.000 de lei vechi (echivalentul a 1,3 lei în prezent).

„Lipsa de voinţă politică a decidenţilor în succesiunea guvernărilor după aderarea la UE în 2007, în scopul aderării la zona euro, este demonstrată de faptul că România a schimbat până în prezent, pe baza rapoa­rtelor elaborate de instituţiile şi specialiştii reprezentativi ai statului, de trei ori anul-ţintă pentru adoptarea euro, res­pectiv 2014, 2019 şi 2024“, a explicat Florin Georgescu într-o prezentare realizată cu ocazia lansării cărţii „Capitalism şi capitalişti fără capital în România“.

El a amintit că din cele 11 state foste comuniste care au aderat la UE, cinci au intrat deja în aria euro, iar alte două în anticamera acestei zone.

Bulgaria şi Croaţia au fost primite de anul trecut în antecamera zonei euro şi în câţi­va ani pot adopta moneda unică europeană.

În cazul României, momentul la care ar adera la zona euro se tot îndepărtează, în loc să se apropie.

România a avut o fereastră de oportu­ni­tate între 2015 şi 2017, când putea solicita oficial intrarea în antecamera zonei euro (mecanismul de schimb valutar ERM II) în con­diţiile în care atunci îndeplinea toate cri­te­riile de convergenţă nominală instituite prin Tratatul de la Maastricht care privesc sta­bilitatea preţurilor, sustenabilitatea finan­ţelor publice şi a gradului de îndatorare, sta­bilitatea cursului de schimb şi nivelul ratelor do­bânzilor pe termen lung. În schimb, acum România nu mai îndeplineşte toate aceste criterii.

În 2020, România avea un deficit bu­getar de 9,2% din PIB, rata inflaţiei medie anuală IAPC era de 2,3%, datoria publică era de 47,3% din PIB, iar dobânzile medii pe termen lung erau de 3,9% (referinţa fiind de 2,7%).

În 2021, inflaţia anuală poate depăşi 7% la final de an, în condiţiile în care în octombrie şi noiembrie era în jurul a 7,8% – 7,9%, datoria publică a României poate trece de 50% din PIB, ţinta de deficit bugetar este de circa 7% din PIB pentru acest an.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat începerea analizei în vederea emiterii unei monede euro digitală. Aceasta nu ar înlocui numerarul, ci ar fi o completare menită să ofere firmelor și cetățenilor din zona euro „un mijloc de plată simplu, unanim acceptat, sigur și de încredere.”

Potrivit BCE, banca centrală a celor 19 țări din Uniunea Europeană care utilizează euro, în octombrie ar urma să înceapă etapa de investigare a felului în care ar putea funcționa „euro digital”. Aceasta ar dura circa doi ani și, după cum a explicat pentru Europa Liberă Marius Morra, fondatorul platformei de schimb de criptomonede LDV Exchange, perioada de implementare a proiectului ar mai adăuga câțiva ani până la apariția efectivă a monedei euro digitale.

„Totul se digitalizează, nu mai ținem monedele la saltea sau în portofel, este un lucru bun. Oricum nu mai folosim prea mult numerar, banii sunt mai degrabă la bancă, pe card, îi folosim electronic”, spune Marius Morra. Iar un euro digital ar asigura o mult mai mare transparență și trasabilitate a costurilor. Importantă este, spune. Marius Morra, și disocierea clară dintre un euro digital și o eventuală criptomonedă.

Euro digital ar fi echivalentul bancnotelor euro, dar în format digital. Ar fi o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem (BCE și băncile centrale naționale) și accesibilă tuturor cetățenilor și firmelor.

O monedă euro digitală nu ar înlocui numerarul, ci mai degrabă l-ar completa. Eurosistemul va continua să îți asigure accesul la numerar în întreaga zonă euro.

O monedă euro digitală îți va oferi o opțiune suplimentară în ceea ce privește modalitățile de plată, facilitând plățile și contribuind la accesibilitate și incluziune.

„Una dintre principalele caracteristici ale unei criptomonede este descentralizarea – nu există un emitent, pe când în cazul unui euro digital vorbim de un emitent: BCE”. Dar, adaugă Marius Morra, efectul pe piața criptomonedelor ar fi unul pozitiv – oamenii vor fi mai familiarizați cu digitalizarea și va crește încrederea lor în acest gen de tranzacții. În plus, fiind o monedă căreia nu îi fluctuează valoarea, nu va putea fi vorba despre vreun efect speculativ. Un euro digital ar fi un răspuns firesc la gradul ridicat de utilizare a digitalizării în prezent, în special în urma pandemiei de COVID-19.

Potrivit Băncii Centrale Europene „activitatea experimentală desfășurată până acum a evidențiat faptul că nu există limitări tehnologice semnificative în privința emiterii unei monede euro digitale și că există numeroase moduri în care aceasta ar putea fi concepută”. 

BCE afirmă că euro digital :

ar fi un instrument rapid, ușor și sigur pentru efectuarea plăților zilnice;

ar sprijini digitalizarea economiei europene și ar încuraja în mod activ inovarea în domeniul plăților de mică valoare;

„Vom colabora cu factorii de decizie la nivel european și îi vom informa periodic cu privire la constatările noastre. Vom implica și cetățenii, comercianții și sectorul plăților.”

La momentul actual, discutăm despre cum ar putea arăta o monedă euro digitală. Această etapă de investigare a început în luna octombrie 2021 și va dura doi ani.

Vom analiza modul în care o monedă euro digitală ar putea fi concepută și distribuită comercianților cu amănuntul și populației, precum și impactul pe care l-ar avea asupra pieței și modificările legislației europene care ar putea fi necesare.

Decizia privind elaborarea unei monede euro digitale va fi luată pe baza acestei etape de investigare.

DIANA ȘOȘOACĂ : ”Cel mai rău lucru la români este uitarea și trădarea”

 

Senatoarea Diana Șoșoacă transmite pe conturile sale de socializare clarificări cu privire la relația sa cu AUR și vorbește despre oamenii infiltrați ai sistemului

Diana Șoșoacă revine în stilul caracteristic și arată că nimeni din politică nu a ajutat-o, ea dorind să facă această clarificare ”pentru inconștienții care spun că m-ar fi ajutat AUR și Simion”.

Ea spune că Simion a venit împins de susținători alături de ea și de soțul ei atunci când au fost prigoniți, după care și-a făcut două poze și a plecat.

Șoșoacă a făcut referire și la disputele ei cu AUR, explicându-le celor care cer unitate între naționaliști : ”Unitatea se realizează între oameni cu reale intenții bune, care luptă real pentru popor, adevăr și împotriva trădătorilor”.

Ea observă că unora dintre cititori le-au plăcut luările ei de poziție împotriva trădătorilor și hienelor, dar le-au displăcut total ceea ce a spus despre cei pe care lumea îi vede de puțin timp și pe care îi cred de partea poporului, ”dar nu cunoașteți nimic despre ei, trecutul lor și ceea ce fac ei în mod real și care aparțin în fapt unor servicii”, atacă dur Șoșoacă.

În loc să stați să ascultați cu atenție ce spun, continuă Șoșoacă, ați început să dați cu noroi în omul care vă spune adevărul, doar pentru că Adevărul este crunt și dureros.

”Nu v-am mințit niciodată. Am fost alături de voi și am fost printre primii oameni care au luat atitudine și au făcut acțiuni reale pentru acest popor. Nu mi-am închipuit vreodată că puteți fi atât de ușor duși de nas. Cel mai rău lucru la români este uitarea și trădarea. De aceea nu am avut nicio șansă și nici nu o să avem, dacă nu schimbăm paradigma”, le atrage ea atenția cititorilor.

Unire, da, dar nu cu oamenii serviciilor

Șoșoacă arată că ea îi cunoaște pe acești oameni, i-a văzut, a vorbit și vorbește cu ei și are informații pe care oamenii nu le au și nu le vor avea niciodată, pe care le verifică personal.

”Unire da, dar nu cu oamenii serviciilor, acea parte a serviciilor trădătoare, și mai ales ale serviciilor externe”, spune răspicat Șoșoacă.

Senatoarea mai arată că, dacă ar fi vrut avantaje, le avea, la câte i s-au promis ca să se oprească din ceea ce face.

”Și nu mi s-a promis doar pentru mine, ci pentru întreagă familie. AM REFUZAT. Poate sunt o idealistă să mai cred în moralitate, adevăr, recunoștință....poate, dar nu mă schimb la aproape 50 de ani. Am pus la bătaie tot și mi-au atacat familia, proprietatea, independența, libertatea. Și am mers înainte”, își expune ea crezul.

”Nimeni din politică nu m-a ajutat. Asta pentru inconștienții care spun că m-ar fi ajutat AUR și Simion. Cei care m-au ajutat sunt avocații, prietenii mei, Av. Gabi Cacescu, Av. Mihai Rapcea, Av. Iulia Medeleanu, av. Gabriela Nuț, Av. Gabriela Sfichi, Magistratul Angelo Giorgianni și Organizația Mondială pentru Viață, care au luat atitudine la nivel mondial în apărarea mea și ziariștii adevărați din România care au luat o atitudine memorabilă”, arată Șoșoacă.

Ea își continuă clarificările și relatează, pentru neștiutorii care spun că George Simion a ajutat-o, că acesta a sunat-o să îi spună că îl sună lumea și îi cere să vină lângă ea și soțul ei și dacă ar trebui să vină, o întreba el.

”George a făcut câteva poze cu noi și a plecat. I-am mulțumit pentru prezența. În rest, nimeni nu a făcut nimic și nici vreun telefon nu am mai primit. NU LA GEORGE SIMION m-am referit în emisiune, pentru cei care vorbesc fără să gândească. Se știe el parlamentarul care este și care joacă dublu”, mai spune senatoarea.

Ea le transmite cititorilor să înțeleagă că se luptă cu un sistem extrem de puternic la nivel mondial, că acest sistem a omorât oameni pentru a-și impune dictatura și că serviciile sunt implicate total, aducându-și oameni cu charismă, care să acapareze încrederea poporului, pentru ca, mai apoi, să își instaureze sistemul dictatorial.

Consecințele trădării politicienilor

”Este același mod de acțiune pe care l-au implementat cu politicienii care au trădat România. Uitați-va ce ați votat până acum, cum v-au dus de nas cu un limbaj calm, plin de neologisme, îmbrăcați la 4 ace, oamenii perfecți, eleganți, manierați, scrobiți, promisiuni....și? Unde au adus România? Unde este poporul român? Aruncat în 4 zări și înlocuit cu alte nații”, a izbucnit senatoarea.

Consecințele se văd: industrie nu mai avem, agricultura au luat-o străinii, pământul este vândut străinilor, salarii mari pentru politicieni, infime pentru marea masă a poporului, sărăcie lucie, pensii speciale folosite ca șpagă pentru a servi sistemului, arată Șoșoacă.

”Vreți o altă ROMÂNIE? Vreți să aveți o viață frumoasă? Cum? Aducând oameni ai sistemului, care joacă teatru ca să va capteze atenția și susținerea, pentru ca mai apoi să preia conducerea și să implementeze noua ordine mondială în liniște, pentru că voi veți fi liniștiți că aveți "patrioți" la putere”, își arată ea revolta.

Aduceți-va aminte, le mai spune ea cititorilor, cine a stat alături de oameni doi ani de zile și i-a învățat ce să facă, cine a stat în stradă cu ei, cine și-a luat amenzi nonstop, cine are dosare penale, cine a luptat efectiv în instituții, cine i-a luat de gât, în timp ce ceilalți stăteau și dădeau din gură sau nu ziceau nimic.

”Când au văzut că există un trend naționalist și că astfel de acțiuni aduc capital electoral, au început să iasă la rampă ! De ce? O să vedeți în viitor !”, atrage ea atenția.

Șoșoacă își continuă lupta

Ea promite că va devoala întotdeauna trădătorii, mincinoșii, perfizii, lupii în blană de oaie și arată cum funcția de Senator și lupta pentru adevăr și dreptate i-au adus numai probleme: dosare penale, amenzi cu duiumul, control judiciar pentru soțul ei, blocare de conturi, schimbarea școlii copiilor cu pază de asigurat, amenințări, violențe, băiatului ei i-a fost interzis jocul în echipa de fotbal pentru că este fiul meu, amenințări asupra familiei, urmăriri, hărțuiri, injurii, datorii și lista continuă.

„Faceți comparație! Vedeți cine lupta și cine mimează. Vedeți ce trecut au toți. Cum au stat ei fără să facă nimic și deodată au venit și fac pe revoluționarii, în timp ce revoluționarii adevărați sunt îngenuncheați? Cum unii au avut funcții de conducere și nu au făcut nimic pentru România, nici la nivel național, nici la nivel internațional. Iar acum salvează România?!”, le atrage ea atenția românilor.

În final, Șoșoacă le cere românilor să fie atenți la noua ordine mondială care își trimite agenții foarte bine pregătiți care știu cum să manipuleze masele.

Liderul UDMR Attila Béla Ladislau Kelemen a murit

 

Fostul lider al UDMR Mureş şi deputat în cinci legislaturi în Parlamentul României, Attila Béla Ladislau Kelemen, s-a stins din viaţă, a anunţat, sâmbătă, Asociaţia Chinologică Mureş, al cărei preşedinte de onoare era. A fost deputat timp de două decenii, între 1996 și 2016.

„Cu mare regret vă înştiinţez că azi ne-a părăsit domnul dr. Kelemen Atilla-Béla, preşedinte de onoare şi membru fondator al Asociaţiei Chinologice Mureş. Ne vei lipsi, Ata”, anunţat preşedintele Asociaţiei Chinologice a Judeţului Mureş, Lokodi Csaba-Zsolt, pe Facebook.

Attila Béla Ladislau Kelemen, în vârstă de 73 de ani, a avut cinci mandate de deputat în Parlamentul României, până în anul 2016. În perioada 1996-2004 a fost liderul grupului UDMR din Camera Deputaţilor. A fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaţilor. În 2007, imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, a fost europarlamentar.

Attila Kelemen era arbitru internaţional în cadrul Federaţiei Chinologice Internaţionale. A fost vicepreşedinte în Colegiul Medicilor Veterinari din România, vicepreşedinte al Federaţiei Ecvestre Române şi membru în JokeyClub România.

SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL - “Dumnezeu s-a milostivit” - 7 Ianuarie 2022

 

Data de 7 ianuarie marchează în calendarul creştin ortodox sărbătoarea Soborului Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. 

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.

Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.

Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan.

Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi pe Acesta şi a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.

Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion (forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.

Tradiţii şi obiceiuri populare

În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordănitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună.

Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.

Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.

Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.

Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

Se spune, conform tradiției populare, că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul

Biserica a închinat lui Ioan şase sarbatori: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).

Alimentul nociv pentru ficat, pe care îl consumăm zilnic

 

Nutriţionistul Mihaela Bilic recomandă ca din când în când să renunţăm la ulei, pentru a mai da câte o pauză ficatului şi metabolismului de la munca grea de digestie din fiecare zi.

„Nu strică să vorbim puţin despre ulei. În primul rând pentru că suntem români şi avem uleiul de gătit în sânge, apoi pentru că fiind vegetal există riscul să îl consumăm din abundenţă, mai ales în post. Nu ştiu dacă au fost nutriţionişti de faţă atunci când s-au pus bazele religiei, însă limitarea consumului de ulei este mai importantă decât eliminarea oului şi a produselor lactate. Când vrem să-i dăm o pauză ficatului şi metabolismului de la munca grea de digestie din fiecare zi, pe lângă produsele de origine animală, trebuie obligatoriu să renunţăm şi la ulei, indiferent dacă e de floarea-soarelui sau de măsline.

Dacă aveţi curiozitatea să vedeţi cât de rare sunt dezlegările la ulei, veţi fi uimiţi. De asemenea, este interesant că uleiul şi vinul au fost puse în aceeaşi categorie, a plăcerilor alimentare ce trebuie limitate. Dacă analizăm puţin, vedem că prin eliminarea uleiului dispar din meniul de post toate mâncărurile gustoase: zacuscă, salată de vinete şi humus, pateu vegetal, cartofi prăjiţi, şniţel de soia, produse de patiserie şi de cofetărie (pentru că margarina tot ulei este).

Ce mai rămâne? Ciorbe şi mâncăruri de legume (gătite fără ulei!), făinoase, cartofi, pâine, mămăligă, toate leguminoasele boabe (fasole, mazăre, linte, soia, năut)”, precizează Mihaela Bilic pe Facebook.

Nutriţionistul avertizează asupra faptului că salatele pot reprezenta o capcană pentru cei care vor să mănânce sănătos.

„Atenţie şi la salate, fără ulei nu se prea poate, iar seminţele şi oleaginoasele (nuci, alune, migdale) au 40% ulei. Departe de mine dorinţa de a fi cârcotaşă, dar decât să ţinem post şi să mâncăm pe săturate alimente bogate în ulei, mai bine nu ţinem deloc. Postul nu face bine şi nu ajută organismul decât atunci când presupune mâncare puţină şi dietetică, adică fără grăsime.

Postul înseamnă să nu te saturi, să simţi lipsa, să te confrunţi cu foamea. Asta e esenţa, simbolul, scopul. Şi da, există un rău mai mare decât uleiul, pe care religia nu l-a luat în calcul, pentru că nu exista: grăsimea vegetală de palmier şi de cocos”, mai spune Mihaela Bilic.

Românii care vor să se pensioneze la limită de vârstă în 2022

 

Românii care vor să se pensioneze la limită de vârstă trebuie să atingă vârsta standard de pensionare şi să îndeplinească stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii.

În prezent, toate pensiile sunt reglementate de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Aceasta ar fi trebuit să fie înlocuită de Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii, dar trecerea la noua legislație a pensiilor a fost amânată pentru 2023, potrivit avocatnet.ro.

Stagiul minim de cotizare pentru cei care vor să iasă la pensie este de minim 15 ani, în timp ce stagiul complet este de 35 de ani. Românii care au atins vârsta standard de pensionare şi au îndeplinit stagiul de cotizare în sistemul public de pensii se pot pensiona.

Pentru bărbaţi, vârsta standard la care pot ieşi la pensie este de 65 de ani. Cei care au împlinit această vârstă şi au îndeplinit condiţiile minime de cotizare, cel puţin 15 ani, pot ieşi la pensie.

Bărbaţii care au lucrat în condiţii grele beneficiază de o reducere a vârstei standard de pensionare, proporțional cu perioada de timp lucrată în condiții grele.

În cazul femeilor, vârsta la care acestea pot ieşi la pensie este de principiu 63 de ani, însă va fi atinsă treptat, prin eșalonare, până în 2030. În 2022, de exemplu, femeile se pot pensiona la 61 de ani.

Stagiul complet de cotizare este tot de 35 de ani, însă acesta va fi atins prin eşalonare în următorii ani.

Începând de anul viitor, vârsta standard la care se vor putea pensiona femeile va fi de 62 de ani.

La fel ca bărbaţii, şi femeile pot ieşi mai devreme la pensie dacă au lucrat în condiţii grele. Mai mult, doamnele pot alege să lucreze până la 65 de ani.