Zelenski acuză NATO: „Unii membri ai Alianţei susţin poziţia Rusiei, care se opune aderării Ucrainei”

 

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a deplâns faptul că procesul de aderare a ţării sale la NATO, aflat în centrul crizei cu Moscova, "nu evoluează".

‘Noi, ca ţară, dorim să aderăm la NATO, ne apropiem (de acest obiectiv) de mai mulţi ani. Dar procesul nu evoluează’, a declarat Zelenski pentru cotidianul german Bild. „Există cauze şi motive pentru aceasta’, iar ‘Rusia nu este singura care se opune aderării Ucrainei„, a continuat el.

„Anumiţi membri ai NATO susţin la rândul lor Moscova în această poziţie. Este un secret al lui Polichinelle„, a adăugat Zelenski, reticent totuşi, potrivit Bild, să numească aceste state în speranţa că, în cele din urmă, ele vor susţine Kievul. „Nu avem viaţă uşoară cu aceşti vecini şi nu dorim să ne asumăm riscuri, nici conflicte diplomatice„, a mai spus preşedintele ucrainean.

El a menţionat că ‘există, desigur, o invitaţie (de aderare) la NATO, însă nu o perspectivă de timp’, şi a apreciat că ‘drumul spre NATO şi UE este foarte lung’.

„NATO este garanţia de securitate, acolo dorim să ajungem. Această garanţie înseamnă pentru noi să nu ne pierdem independenţa„, a concluzionat el.

La rândul său, ministrul apărării al Georgiei, Juanşer Burciuladze, a declarat joi, după participarea ca invitat la reuniunea pe care omologii lor aliaţi o desfăşoară la Bruxelles, că aderarea la NATO este singura cale prin care ţara sa îşi poate păstra integritatea teritorială, a transmis Reuters.

Joi, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a dat asigurări că Alianţa va continua să ofere sprijin „politic şi practic” Ucrainei şi Georgiei.

„Aliaţii din NATO au depus eforturi neobosite pentru a acţiona în vederea unei soluţii politice şi diplomatice. Am făcut aceasta în colaborare strânsă cu Georgia şi Ucraina. Şi sprijinul puternic politic şi practic al NATO continuă în ceea ce priveşte Georgia şi Ucraina„, a declarat Stoltenberg, citat de EFE, la începerea celei de-a doua zi a reuniunii miniştrilor apărării din NATO.

Certificatul de descărcare de sarcină arheologică emis pentru masivul Cârnic din Roşia Montană, anulat în instanţă

 

Curtea de Apel Ploieşti a anulat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, din Roşia Montană, emis în favoarea companiei miniere care dorea să facă exploatarea zonei. Decizia este definitivă.

„Admite cererea de chemare în judecată. Dispune anularea actului administrativ Certificat de descărcare de sarcină arheologică nr.9/14.07.2011. Respinge cererea de intervenţie accesorie formulată în favoarea pârâtei Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, de către intervenientele Asociaţia Pro Dreptatea Roşia Montană, Asociaţia Pro Roşia Montană şi Sindicatul Viitorul Mineritului. Irevocabilă”, este sentinţa pronunţată, miercuri, de Curtea de Apel Ploieşti, potrivit news.ro.

Anunţul privind soluţia din instanţa de judecată a fost făcut de către fostul senator Mihai Goţiu, care a prezentat decizia instanţei drept o „victorie istorică”.

„Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi a actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statului, în favoarea RMGC (subsidiara autohtonă a Gabriel Resources, compania care intenţiona să cianureze şi să dinamiteze apele, pădurile, munţii şi patrimoniul cultural al localităţii). Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Acest abuz a dus la primele proteste în serie pentru Roşia Montană, desfăşurate sub titulatura generică de «Hunoriada», în iulie 2011, în mai multe localităţi din România – Cluj-Napoca, Bucureşti, Alba-Iulia, Sibiu, Baia Mare, Iaşi etc., care le-au anunţat şi pregătit pe cele din toamna anului 2013. Procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori, pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”, a scris Mihai Goţiu, pe Facebook.

El a apreciat că „întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental”.

„Pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Asta pentru a fi clar cine e responsabil pentru eventuale despăgubiri pe care statul român ar ajunge să le plătească la arbitraj (deşi, dacă România îşi apără corect şansele şi nu alege să-i acopere pe toţi cei care au semnat respectivele acte ilegale, şi acel litigiu ar trebui câştigat)”, a notat Goţiu.

În primă instanţă, Tribunalul Buzău a respins cererea de anulare a certificatului, obligând asociaţiile reclamante la plata a 3.000 de lei cheltuieli de judecată.

Diana Șoșoacă : ”Suveranitatea României, cedată de politicienii români”

 

Senatoarea Diana Șoșoacă a marcat ziua de miercuri la Senat cu o declarație politică istorică prin care arată cum a fost cedată suveranitatea României, o țară trădată de politicienii români.

Senatoarea Diana Șoșoacă a transmis miercuri în Senatul României o interpelare menită să facă istorie. În interpelarea sa, citită în plenul Senatului, ea a amintit de ”momentul fatidic când în Plenul Camerelor Reunite ale Parlamentului României, un așa-zis politician, ca mulți alții care se tot perindă prin Legislativul României aflându-se în treabă, cu scopul de a vinde România pas cu pas, a menționat că România trebuie să își cedeze suveranitatea în fața Uniunii Europene”.

Senatoarea Șoșoacă face referire aici la Alina Gorghiu și la declarația incredibilă a politicianului liberal care spunea că ”Respectarea principiului supremației dreptului european în domeniile stabilite prin tratate și cedarea de suveranitate, da, sunt principii de bază ale ideii unității europene, ca și respectarea deplina a deciziilor Curții de Justiție a UE”.

Diana Șoșoacă spune însă în declarația ei politică faptul că nu va aminti numele senatoarei PNL pentru că e sigură că acesta va dispărea oricum din analele istoriei sau va rămâne menționat în josul unei pagini la categoria ”AȘA NU!”.

Dar, și-a continuat Diana Șoșoacă declarația, este îngrijorător faptul că Înalta Trădare comisă la Tribuna Parlamentului României, acolo unde ar trebui să se afle reprezentanții poporului român, SUVERAN, nu a fost sancționată de niciun factor decident, probabil alți cesionari de suveranitate, dar nici măcar de Onorata Academia Română.

”Obediența politicienilor față de Occident se manifestă prin trădarea României pas cu pas și dacă ne gândim că și Ministrul Justiției a afirmat că este obligatorie cedarea suveranității, avem peisajul complet al Înaltei Trădări la care este supusă România, sub privirea pasivă a majorității poporului român, care are obligația să sancționeze astfel de infracțiuni capitale”, trage Diana Șoșoacă un semnal de alarmă.

România și-a cedat suveranitatea

Ea mai spune că să fii Parlamentar, să juri pe Constituția României pentru a ți se valida demnitatea publică, Constituție care menționează în art. 1 și 2 că România este suverană, iar suveranitatea este exercitată de poporul român exclusiv prin intermediul reprezentanților aleși, și să trădezi jurământul, te descalifică ca persoană și cetățean român.

”Ar trebui retrasă cetățenia română acestor personaje de tristă amintire”, a mai spus senatoarea, care crede că ne convingem pe zi ce trece de adevărul celor spuse cu câțiva ani în urmă de Mircea Malița, patriarhul diplomației românești, un om care chiar știa ce vorbește: „România și-a cedat suveranitatea!”.

Diana Șoșoacă citează apoi din Malița:

„Am ajuns să predăm aproape toate atribuţiile unui stat independent şi suveran. Noi am exportat trunchiuri întregi din suveranitatea noastră şi din capacitatea noastră de a avea un interes” (Mircea Malița, 2018).

Apoi, un alt citat memorabil din Malița, despre UE, readus în atenția românilor în declarația politică a Dianei Șoșoacă:

„Scopul celor care conduc de la Bruxelles este crearea unei Europe federale, iar eforturile sunt continue, universaliştii sau mondialiştii lucrând la realizarea ei. Noi îi spunem Europa Unită, dar ea este cât se poate de federală. Aceasta presupune crearea Uniunii Statelor Europene. Şi chiar dacă statele îşi vor putea păstra denumirea, ele vor ceda suveranitatea, li se va anihila puterea de decizie şi de autodeterminare”.

Amestecul puterilor străine în justiție

Senatoarea a arătat apoi că amestecul puterilor străine în numirea unor magistrați cu rang înalt, dirijarea și chiar impunerea din umbră a unor sentințe, sugestia (devenită ordin) de a fi arestate anumite persoane, dovedesc cu prisosință că avem o justiție aservită, departe de a fi independentă. De asemenea, Diana Șoșoacă a precizat că nu putem uita așa numitul Mecanism de Verificare și Cooperare (M.C.V.) impus României la data intrării sale în Uniunea Europeană.

”M.C.V. a reprezentat și mai reprezintă încă, după 15 ani de aplicare continuă, unul dintre cele mai invazive metode de amestec în treburile justiției”, a tunat Șoșoacă de la tribuna Senatului.

Ea a amintit și că, la începutul anului 2021, Asociația Magistraților din România (A.M.R.) și Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (A.J.A.D.O.) au denunțat public atitudinea ipocrită a ambasadelor străine cu privire la independența justiției în România:

„Subscrisele asociații, susținem ferm comunicatul Secției pentru judecători, din data de 25 februarie 2021, prin care s-a atras atenția asupra faptului că "Ministrul Justiției sfidează cadrul constituțional prin angrenarea reprezentanţilor altor state într-un proces eminamente intern, prezentând distorsionat realităţi din domeniul justiţiei în unicul scop de a obţine susţinere politică pentru proiectele de modificare a legilor justiţiei", citează Șoșoacă din comunicatul amintit.

România nu mai are nimic

Iar lista de-suveranizării țării continuă în declarația senatoarei, ea amintind că România nu mai are industrie petrolieră deși este țara cu cele mai mari rezerve de petrol din zonă, că România și-a vândut aproape jumătate din pământul agricol deși are, încă, cel mai productiv pământ din Europa.

La fel, România nu mai fabrică locomotive, tractoare, tancuri, avioane, oțeluri speciale, mașini unelte de înaltă tehnologie. Nu-și mai exploatează cărbunele, uraniul, metalele nobile, aurul, pădurile, ci străinii se ocupă de toate acestea, mai arată Diana Șoșoacă.

”Odată pierdut controlul asupra acestor rezerve strategice, a dispărut și dramul de suveranitate pe care pretindeam că îl mai aveam”, subliniază senatoarea.

„Conform comunicatului nr 102/2015 al Institutului Naţional de Statistică al României, 88% din capitalul utilizat în România este controlat de corporaţiile străine, restul, de 12%, fiind controlat de cele autohtone”, vine Șoșoacă să arate cifrele exacte, oficiale, ale pierderii suveranității țării.

Amenințările lui Timmermans s-au împlinit

Ea amintește și de amenințările lui Timmermans cu privire la industria minieră: „Şi sper că România va avea curând un plan pentru eliminarea cărbunelui şi tot ce e nevoie pentru a-l implementa. Şi vă asigur că noi, Comisia Europeană, vom fi alături de România pentru ca planul să fie pus în aplicare”.

Și, atrage atenția Diana Șoșoacă, s-a și întâmplat cum a vrut Timmermans: minerii, miile de oameni care trăiau din exploatarea cărbunelui, toate industriile adiacente, independența energetică a României au colapsat, pentru că așa a vrut UE și a avut ajutorul politicienilor români, trădători de neam și țară.

”Acum avem o criză energetică și un faliment statal, iar românii cerșesc mila trădătorilor lor. Ceea ce este și mai grav este că avem o criză a moralității și a conștiinței naționale”, arată Diana Șoșoacă.

În încheierea declarației ei care este un rezumat al situației României, Diana Șoșoacă mai spune că poate nu ar fi rău să luăm exemplu de la vecinii noștri unguri și să începem să arătăm că avem coloană vertebrală, demnitate și onoare, acum cât încă nu este totul pierdut.

”Pentru că încă mai putem salva România și să ne recuperăm suveranitatea. Dar mai întâi poporul român trebuie să își recupereze demnitatea, onoarea și conștiința. Acea conștiință care l-a făcut pe Gen. Eremia Grigorescu să strige pe câmpul de la Mărășești: Pe aici nu se trece!”, au fost cuvintele de final ale declarației politice de miercuri pe care Diana Șoșoacă le-a rostit în plenul Senatului României.

https://ro.sputnik.md/20220216/diana-sosoaca-ii-arata-pe-tradatori-suveranitatea-romaniei-cedata-de-politicienii-romani-48991126.html

Publicația suedeză Svenska Dagbladet afirmă că armata rusă are acum cea mai bună capacitate de luptă din ultimele decenii

 

Presa suedeză a evaluat pregătirea pentru luptă a mai multe armate din regiune, inclusiv a armatei ruse.

Publicația suedeză Svenska Dagbladet afirmă că armata rusă are acum cea mai bună capacitate de luptă din ultimele decenii.

Rusia a creat cele mai puternice forțe armate din Europa. Această concluzie, bazată pe un sondaj realizat între experți în domeniul militar, aparține publicației suedeze Svenska Dagbladet, care este citat de RIA Novosti.

„Acum Rusia se află la cel mai înalt nivel de pregătire de luptă din multe decenii – atât în ​​ceea ce privește operativitatea și mobilitatea, cât și în ceea ce privește potențialul tehnic”, scrie publicația.

Astăzi, Rusia are o armată pe deplin funcțională, capabilă să desfășoare operațiuni chiar și foarte departe de propriile granițe. Țara, notează articolul, construiește nu numai portavioane, ci și arme de ultimă generație, cum ar fi arme antisatelit și supersonice. Ea a inițiat o cooperare de anvergură cu China pentru a dezvolta și fabrica noi arme și a desfășura exerciții militare comune.

În timp ce Statele Unite, dimpotrivă, nu au acordat de multă vreme atenția cuvenită unei astfel de modernizări, conchide publicația Svenska Dagbladet.

Anterior, editorialistul Chris Osborne, într-un articol pentru revista The National Interest, spunea că Forțele Armate Ruse, datorită modernizării lor, reprezintă un nou pericol pentru Statele Unite și NATO. Expertul a reamintit că Rusia nu numai că creează noi arme, ci le întreține și le modernizează în mod reușit pe cele vechi.

Austria, ridică aproape toate restricţiile anti-COVID

 

Autorităţile din Austria au anunţat că urmează să anuleze aproape toate restricţiile menite să limiteze răspândirea COVID-19, cu excepţia purtării măştii de protecţie în anumite spaţii.

Austria ridică aproape toate restricţiile anti-COVID începând cu data de 5 martie, au anunţat miercuri reprezentanţii Guvernului de la Viena.

Regula privind închiderea mai devreme a barurilor şi a restaurantelor a fost anulată, cluburile de noapte primesc permisiunea de a se redeschide, iar limitarea numărului de participanţi la evenimente ample a fost anulată, a anunţat cancelarul austriac Karl Nehammer, conform agenţiei Reuters.

Şeful Guvernului de la Viena le-a transmis austriecilor că „nu am învins încă pandemia”. Nehammer a subliniat faptul că situaţia epidemiologică s-a îmbunătăţit, cu precădere în spitale, pentru a putea relaxa considerabil restricţiile anti-COVID.

Totodată, Austria face modificări şi în privinţa reglementărilor sanitare care vor intra în vigoare cel mai devreme sâmbătă. Obligativitatea de prezentare a unei dovezi a vaccinării anti-COVID-19 sau a trecerii prin boală pentru a avea acces în restaurante, baze sportive şi pentru a participa la evenimente ample va fi anulată, a anunţat ministrul austriac al Sănătăţii, Wolfgang Muckstein.

Vaccinarea împotriva noului coronavirus a devenit obligatorie pentru populaţia adultă din Austria la începutul acestei luni – cea mai strictă măsură de acest tip adoptată în Europa.

În prezent, Austria are o rată de vaccinare cu cel puţin o doză de 76,2%, o rată de vaccinare cu schemă completă de 73,3% şi o rată de vaccinare cu doze ‘booster’ de 55,6%, potrivit Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).

De asemenea, Franţa ar putea renunţa, în curând la permisul vaccinal. Autoritățile franceze estimează că există „motive de a spera” că „la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie, am putea ridica permisul vaccinal”, datorită ameliorării situaţiei sanitare, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Gabriel Attal, relatează Agerpres, citând AFP.

„Nivelul persoanelor spitalizate rămâne foarte ridicat, superior recordului cu care ne-am confruntat în primăvara lui 2020, dar în proiecţiile pe care le facem (…) există motive de a spera că în acest orizont de timp situaţia se va ameliora suficient pentru ca noi să fim în măsură să ridicăm aceste ultime măsuri”, a estimat el.

Preşedintele Consiliului de orientare strategică vaccinală Alain Fischer a estimat miercuri, în faţa Senatului, că o renunţare la permisul vaccinal poate fi luat în calcul „la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie”, dacă o serie de condiţii sunt îndeplinite.

„Din punct de vedere ştiinţific şi medical, este necesară o rată de incidenţă redusă, acum suntem la 2.500. Redusă vrea să însemne mult mai mică, cel puţin de 10 sau 20 de ori, dar există elemente de context, să vă dau o cifră nu ar avea sens”, a spus el.

Augustin Zegrean sfătuieşte Guvernul să intervină prompt, după decizia CCR de eliminare a obligativităţii purtării măştii la exterior

 

Judecătorii CCR au decis, marți, în unanimitate, că este neconstituțional actul normativ care prevede că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă.

Fost preşedinte al CCR, Augustin Zegrean este de părere că această decizie poate produce confuzie în rândul populaţiei şi sfătuieşte Guvernul să elimine total măsura, fără să mai aştepte motivarea Curţii.

”Drepturile și libertățile fundamnetale nu pot fi afectate prin OUG. Nu poți să obligi un om să poarte mască, doar pentru că așa vrei. Ceea ce au luat ei în discuție, ieri, la CCR a fost legat de faptul că OUG nu avea avizul Consiliului Legislativ și din acest motiv au declarat neconstituțională Ordonanța.

Conform Constituției, după publicarea deciziei CCR, în situațiile acestea, de la data în care decizia intră în vigoare, Guvernul are la dispoziție 45 de zile să pună în acord OUG cu prevederile Curții. Până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial totul rămâne așa cum este astăzi.

Soluția ar fi ca Guvernul să dea astăzi OUG prin care să scoată acest text (privind obligativitatea măștii n.r.). Altfel, oamenii vor spune că nu mai doresc să poarte mască, iar polițiștii îi vor putea amenda.

Amenzile care au fost date și care au fost plătite nici nu mai intră în discuție. În discuție vor intra amenzile care au fost contestate, asta pentru că oamenii vor putea spune: uite, am fost amendat în baza unei legi neconstituționale.

Oamenii trebuie să știe că, astăzi, nimic nu s-a schimbat. Până la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, totul rămâne așa cum prevede OUG în vigoare”, a spus Augustin Zegrean, la Radio România Actualități.

Şi Avocatul Poporului, Renate Weber, a reacţionat marţi, după decizia CCR. Aceasta a explicat că, odată cu anularea OUG, rămâne în vigoare Legea 55, care prevede unele măsuri de combatere a pandemiei, cum ar fi purtarea măştii în spaţii închise.

„In primul rand cred ca e bine sa precizam ca decizia de azi a CCR nu analizeaza fondul Ordonantei de Urgenta, ci doar faptul ca a lipsit avizul Consiliului Legislativ. In alt doilea rand, trebuie sa intelegem ca din momentul in care CCR spune ca ordonanta e neconstitutionala in totalitate, ceea ce ramane in vigoare este Legea 55 care prevede obligativitatea purtarea mastii in spatii inchise, spatii comerciale, la locuri de munca. Deci singurul lucru care se schimba este purtarea mastii in aer liber, afara”, a declarat Renate Weber la Antena 3.

Fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu a spus că greșeala aparține guvernanților care au elaborat normele și că „de la momentul publicării” deciziei CCR în Monitorul Oficial,  masca de protecție nu va mai fi obligatorie „pentru că întregul articol este lovit de viciul de neconstituționalitate”.

Fostul judecător a adăugat că nimeni nu mai poate fi obligat să poarte mască de protecție. „Nu se poate da altă interpretare”, a apreciat acesta. Petre Lăzăroiu a menționat că totuși „va fi prea târziu pentru că se prefigureaza ca nu o sa mai purtam masca”.

Studentul care a sesizat CCR în legătură cu OUG declarată neconstituţională se destăinuie

 

Adrian Cristian Secu, studentul la drept care a sesizat CCR în legătură cu Ordonanţa care prevedea obligativitatea purtării măştii la exterior a vorbit despre motivele care l-au împins spre acest demers.

Tânărul a dezvăluit faptul că nu a fost şi nu este un „conspiraţionist”, ci doar unele prevederi i s-au părut absurde, mai ales când un poliţist l-a amendat pentru că nu purta mască, deşi era singur pe stradă, astfel a ajuns să sesizeze CCR.

„Ca să fiu sincer eu nu am fost un fanatic, conspiraționist, ci pur şi simplu am încercat şi eu să mă protejez în această perioadă şi să îi protejez pe cei din jur. Această sesizare sau analiză profundă asupra Ordonanței de Urgenţă s-a datorat unui poliţist obraznic care m-a amendat când eram singur pe stradă.

Eu în respectiva perioadă aveam asupra mea declarația pentru circulația pe timpul nopții, pentru că m-am dus să îmi iau pastile. Deci am fost amendat că am fost să îmi iau pastile. Am avut un răgaz în care mi-am dat masca jos, aşa am simțit nevoia la momentul respectiv, mai ales că totul era închis, să îmi iau un răgaz să iau o gură de aer.

Mi s-a părut un pic deplasat că am fost oprit, mai ales ascultând şi declaraţiile specialiștilor de la OMS care au sugerat că masca ar trebui purtată în anumite condiţii”, a spus Adrian Cristian Secu, student la drept, la Antena 3.

Studentul nu este la prima victorie împotriva guvernului. În iulie 2021 acesta a repurtat o victorie uriașă în instanță, Curtea de Apel București constatând inexistența hotărârii numărul 36 din 2020 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care certifica pandemia COVID-19 și toate restricțiile și limitările de libertăți care au decurs din aceasta.

O parte din trupele ruse părăsesc Belarusul după încheierea exercițiilor militare

 

Rusia a început retragerea unei părți a trupelor și tehnicii militare din Belarus după încheierea parțială a exercițiilor.

O parte din trupele ruse se întorc la locurile lor de dislocare permanentă după exercițiile comune „Allied Resolve 2022” cu Belarus, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din regiunile militare de Sud și Vest, după ce și-au îndeplinit sarcinile, au început deja a fi încărcate pe transportul feroviar și rutier și astăzi va începe mutarea în garnizoanele lor militare. unele unități vor defila pe cont propriu, ca parte a coloanelor militare” a precizat el.

Cu o zi înainte, a avut loc o întâlnire între președintele Vladimir Putin, ministrul de Externe Serghei Lavrov și ministrul Apărării Seghei Șoigu. Aceștia au discutat despre manevrele militare ale Rusiei și Belarusului, precum și despre progresul negocierilor privind garanțiile de securitate.

Federația Rusă a început redislocarea de trupe la locurile lor de desfășurare permanentă după exercițiile din Belarus, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, Igor Konașenkov.

„Unitățile din districtele militare de sud și vest, după ce și-au finalizat sarcinile, au început deja operațiunile de încărcare pe transportul feroviar și rutier, iar astăzi vor începe să fie mutate în garnizoanele lor militare. Anumite unități de tehnică vor defila de sine stătător, ca parte a armatei. coloane”, a spus Konașenkov.

Astăzi, Ministerul rus al Apărării a publicat videoclipuri cu încărcarea unei părți din tehnică pe platformele feroviare. Videoclipul prezintă tancuri, vehicule de luptă de infanterie și sisteme de artilerie autopropulsate, precum și imagini cu mișcarea coloanei modernizate T-72B3.

https://ro.sputnik.md/20220215/o-parte-din-trupele-ruse-parasesc-belarusul-dupa-incheierea-exercitiilor-militare-48940810.html

CCR a declarat neconstituţională OUG prin care s-a impus purtarea măştii şi trecerea şcolilor în online

 

Judecătorii CCR au decis, marți, în unanimitate, că ordonanţa 192/2020, care prevede că pe durata stării de alertă, prin ordin comun al ministrului sănătății și ministrului afacerilor interne se poate institui obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile publice, spațiile comerciale, mijloacele de transport în comun și la locul de muncă, este neconstituţională.

Aceeaşi ordonanţă de urgenţă, declarată marţi neconstituţională de către CCR, prevedea şi trecerea cursurilor în online în perioada noiembrie-decembrie 2020.

„Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, cu unanimitate de voturi, a admis marți excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională, în ansamblul său, Ordonanță de urgență a Guvernului nr.192/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, precum și pentru modificarea lit.a) a art.7 din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă. Curtea a constatat neconstituționalitatea în ansamblu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2020 întrucât a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituționale ale art.1 alin.(3) și (5) și art.79 alin.(1), referitoare la avizarea proiectelor de acte normative de către Consiliul Legislativ”, se arată într-un comunicat al CCR.

„Curtea precizează că, prin efectul prezentei decizii, sunt eliminate din fondul activ al legislației, în condițiile art.147 alin.(1) și (4) din Constituție, doar dispozițiile cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.192/2020, în timp ce celelalte texte normative din Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 și din Legea nr.81/2018 privind reglementarea activității de telemuncă rămân în continuare în vigoare”, a mai explicat CCR.

Decizia Curții Constituționale este definitivă şi general obligatorie.

O mare bancă din România schimbă regulile. Ce se întâmplă de la 1 mai

 

Este vorba despre ING. Toţi clienţii băncii au primit o informare privind noile modificări, care se aplică de la 1 mai.

Într-o informare transmisă clienţilor săi, ING Bank  anunţă că dobânda pentru toate depozitele în euro devine 0% pe an de la 1 februarie, iar începând cu data de 30 aprilie 2022 nu se mai pot constitui depozite în euro.

Conturile curente în euro sunt de 100.000 de euro. Ce depăşeşte această sumă va fi taxat suplimentar cu 0,017% pe lună aplicat soldului cumulat ce depăşeşte limita de 100.000 de euro. Comisionul se va face în data de 5 ale fiecărei luni.

Comisionul de administrare pentru conturile în euro care nu depăşesc 100.000 de euro creşte de la 1 mai 2022 de la 2 euro pe lună la 3 euro pe lună.

De exemplu, dacă la 31.05.2022, soldul cumulat al conturilor în euro este de 120.000 de euro, pe 5.06.2022, clientul va plăti un comision de 3,4 euro, adică 20.000 de euro înmulţit cu un comision de 0,017%. Pentru restul de 100.000 de euro va plăti comisionul normal de 3 euro pe lună. În plus, tot de la 1 mai, clienţii vor fi obligaţi să deţină doar câte un singur cont curent în lei, unul singur în euro sau câte unul în orice alte valute disponibile, scrie ECONOMICA.NET. 

„De asemenea, Banca își rezervă dreptul de a-ți solicita să retragi/transferi sumele care depășesc aceste limite și/sau de a înceta relația de afaceri, sau, după caz, relația cu privire la conturile curente în EURO, conform condițiilor contractuale”, conform informării trimise de INGBank.

Printre noutăţi se numără şi o serie de avantaje pentru deţinătorul de Homebank. Începând cu luna iunie, pe lângă faptul că îți poți emite sau reînnoi un card din Home’Bank fără drumuri în ING Office și îl primești acasă în câteva zile prin curier, îți vei putea activa cardul direct din Home’Bank.

De asemenea, începând cu luna iunie 2022, se pot face din Home’Bank transferuri în valută direct din contul de lei.  Astfel, poți să folosești doar contul în lei, iar dacă te hotărăști să renunți la contul în valută, atunci îl poți închide ușor, direct din Home’Bank. Oricând un client poate solicita emiterea unui card instant contra sumei de 20 de lei per card.

Guvernul a adoptat legea privind desfiinţarea SIIJ

 

Executivul a aprobat în şedinţa de luni legea pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în şedinţa de Guvern, despre legea privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justitie ( SIIJ ), că este un obiectiv din programul de guvernare, cât şi un obiectiv în cadrul MCV. Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului, după adoptarea de către Executiv.

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care va continua soluţionarea acestora.

De asemenea, cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente.

De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor, precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea.

„Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei. Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi se menţin în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse”, potrivit legii de desfiinţarea a SIIJ, citate de news.ro.

Duma de Stat din Rusia va dezbate două rezoluţii asupra recunoaşterii republicilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk

 

Consiliul Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului din Rusia, a pregătit luni două proiecte de rezoluţie asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, pe care deputaţii ruşi le vor analiza în sesiunea de plen mai târziu în aceeaşi zi sau marţi.

Primul proiect de rezoluţie este un document pe care l-au prezentat anterior, pe 19 ianuarie, în faţa Dumei, şi care prevede transmiterea direct către preşedintele Putin a deciziei cu privire la recunoşterea celor două republici din Donbas de către Rusia.

Al doilea proiect de rezoluţie, propus de mai mulţi deputaţi din partidul lui Putin, formaţiunea Rusia Unită, prevede trimiterea acestui apel de recunoaştere a celor două republici mai întâi către Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii pentru emiterea unei opinii. Votarea acestui proiect ar însemna o amânare a transmiterii apelului către preşedintele rus.

”Se aşteaptă prezentarea de către Consiliul Dumei în sesiunea plenară a două proiecte de rezoluţie asupra apelului adresat preşedintelui (Vladimir Putin) de recunoaştere a Doneţk şi Lugansk”, a declarat o sursă a agenţiei ruse Interfax, citată de Agerpres.

Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că propunerea avansată de comunişti se bucură de sprijinul numai a altor două grupuri parlamentare, respectiv cel al partidului Rusia Dreaptă şi al formaţiunii naţionaliste Partidul Liberal Democrat, astfel că nu există o susţinere majoritară în favoarea acestuia. Cât despre partidul Rusia Unită, formaţiunea preşedintelui Vladimir Putin şi care dispune de o largă majoritate în Dumă, şi acesta este preocupat de apărarea cetăţenilor ruşi care trăiesc în Donbas, a mai spus Viaceslav Volodin.

”Vedem că preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas – n.r.). NATO vrea să ocupe Ucraina. Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru”, a adăugat preşedintele Dumei. Conform acestuia, ”trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte.

Ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu : ”O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei e deja finalizată”

 

O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei este deja finalizată, iar o parte urmează să se încheie în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu la o întrevedere cu președintele Vladimir Putin care a avut loc luni.

"Unele dintre aceste exerciții se apropie de sfârșit, altele vor fi finalizate în viitorul apropiat. <...> Pe toate direcțiile [militarii] exersează cele mai diverse acțiuni ale inamicului", a spus ministrul rus al Apărării.

Exercițiile comune ruso-belaruse „Allied Resolve-2022” se desfășoară în perioada 10-20 februarie. În cadrul acestora sunt exersate acțiuni de respingere a agresiunii externe, precum și măsuri de combatere a terorismului și de protejare a intereselor Statului Unional.

Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, în timpul exercițiilor au loc acțiuni de întărire a protecției frontierei de stat și de prevenire a invaziei grupurilor armate ale inamicului. De asemenea, este exersată blocarea canalelor de livrare a armelor și munițiilor, precum și identificarea și distrugerea grupurilor armate ilegale și a grupurilor de diversiune ale inamicului.

Aplicațiile se desfășoară pe terenurile de antrenament Domanovski, Gojski, Obuz-Lesnovski, Brest și Osipoviciski și pe aerodromurile Baranovici, Lunineț, Lida și Maciulișci.

În conformitate cu planul de pregătire al forțelor armate ruse pentru anul 2022, în ianuarie-februarie se desfășoară o serie de exerciții navale în toate sectoarele de responsabilitate ale flotelor sub supravegherea generală a comandantului-șef al Marinei Ruse, amiralului Nikolai Evmenov.

Obiectivul principal al aplicațiilor este de a exersa acțiunile forțelor marinei și ale forțelor aerospațiale pentru a proteja interesele naționale rusești în Oceanul Planetar, precum și pentru a contracara amenințările militare la adresa Rusiei.

https://ro.sputnik.md/20220214/soigu-o-parte-din-exercitiile-militare-ale-fortelor-armate-ale-rusiei-e-deja-finalizata-48917043.html

Spațiul aerian al României, plin de avioane după ce acestea au evitat să mai traverseze Ucraina

 

Spațiul aerian al României, plin de avioane. Autoritățile din Ucraina au venit cu un avertisment la adresa companiilor aeriene și le-a spus să evite spațiul aerian în această săptămână din cauza exerciţiilor navale ruseşti care au loc acolo.

Zeci de nave ruseşti au început exerciţii de antrenament în apropierea peninsulei Crimeea, ca parte a unor exerciţii navale mai ample, a anunţat sâmbătă agenţia de presă RIA.

”Începând de sâmbătă, companiile aeriene sunt sfătuite să nu zboare …deasupra acestei zone şi să planifice din timp rutele optime, ţinând cont de situaţia actuală”, a precizat duminică serviciul public ucrainean de trafic aerian.

Potrivit The Guardian, Kievul a alocat 529 de milioane de dolari pentru a garanta menținerea spațiului aerian deschis. Premierul Denis Shmihal a declarat că fondurile vor fi folosite pentru a preveni riscurile pentru companiile aeriene și vor stabiliza situația pe piața transportului aerian.

Mai mult decât atât, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Ucraina nu vede rostul închiderii spaţiului său aerian ca răspuns la acumularea de trupe de către Moscova, în timp ce compania aeriană olandeză KLM – parte a Air France – a anunţat că nu va mai zbura spre Ucraina, iar compania germană Lufthansa a declarat că ia în considerare suspendarea zborurilor.

Statele Unite au declarat că Rusia ar putea invada Ucraina în orice moment. Moscova neagă orice plan de a invada, spunând că îşi menţine propria securitate împotriva agresiunii aliaţilor din NATO.

Igor Abramovici, membru al partidului pro-rus „Pentru Viață”, ar fi rezervat un zbor pentru 50 de persoane, o cursă specială pentru rudele, apropiații și partenerii săi de afaceri, potrivit Moscow Times.

În aceeași zi și afaceristul Viktor Pinchuk a părăsit Ucraina. Deputatul Vadim Novinski a plecat din țară pe 10 februarie, cu un zbor spre Munchen. Tot joi a plecat și Oleksandr Yaroslavski, a cărui coloană de mașini ar fi ucis un om, potrivit sursei citate. Duminică, pe 13 februarie, Andrei Stavnitser, CEO al TransInvestService, și magnatul Vadim Nesterenko au părăsit Ucraina.

https://www.romaniatv.net/spatiul-aerian-al-romaniei-plin-de-avioane-dupa-ce-acestea-au-evitat-sa-mai-traverseze-ucraina-cum-arata-harta-zborurilor_6235973.html

Apare primul film despre viaţa lui Ilie Năstase

 

Cine îl face şi cum se va numi. Tudor Giurgiu a declarat că documentarul se va numi „Nasty” şi va fi lansat la Transilvania International Film Festival (TIFF).

„Filmăm tot anul ăsta, am mai filmat cu Boris Becker și pregătim lansarea la anul la TIFF”, a declarat Tudor Giurgiu pentru ziare.com. Regizorul a fost deja la academia lui Rafael Nadal, unde i-a intervievat pe acesta și pe unchiul lui, Toni Nadal, mare fan al lui Ilie Năstase. Și alți actuali și foști mari jucători, printre care Boris Becker şi Ion Ţiriac, vor vorbi în documentar despre ce a însemnat Ilie Năstase.

Ilie Năstase a fost primul lider ATP din istorie. În 1973 a devenit lider mondial și a reușit să se mențină pe locul fruntaș timp de aproape un an de zile. De-a lungul carierei, Ilie Năstase a câștigat două turnee de Grand Slam la simplu, în 1972 – US Open, în fața lui Arthur Ashe și 1973 – French Open (Roland Garros), contra lui Nikola Pilic. De asemenea, a fost de două ori finalist la Wimbledon, în 1972 și 1976, când a pierdut în fața lui Stan Smith și a lui Bjorn Borg. O altă finală la proba de simplu a pierdut-o în fața lui Jan Kodes, în 1971, la French Open. Alte trei trofee de Grand Slam le-a cucerit la proba de dublu. La Turneul Campionilor, Ilie Năstase s-a impus de patru ori în carieră, în 1971, 1972, 1973 și 1975.

Lovitură pentru românii care au credite pentru locuinţe. Ratele cresc cu cel puţin 300 de lei

 

Românii care plătesc rate în lei pentru credite bancare primesc o nouă lovitură. Majorarea indicelui ROBOR a dus la creșterea sumelor pe care aceștia le au de plătit băncilor. Astfel, o rată care în urmă cu un an era 1.100 de lei a crescut cu 300 lei.

Dobânda BNR, majorată peste aşteptări, şi previziunile în creştere pe rata inflaţiei ar putea conduce în 2022 la o majorare a ratelor la credite bazate pe dobânzi care includ indicele IRCC cu 300 de lei.

Conform datelor furnizate de o bancă comercială prezentă în România, pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei, la care debitoru mai are de rambursat 23 de ani, rata anuală este în prezent de 1.343,88 lei pe lună. Dobânda este formată din indicele IRCC, în prezent de 1,17%, la care se adaugă marja băncii (în condiţii minimale de 2,5%), ceea ce reprezintă o dobândă de 3,68%, scrie ECONOMICA.NET. 

În condiţiile în care, BNR a majorat dobânda cheie la 2,5%, iar analiştii estimează că banca centrală va continua şirul de creşteri succesive ale dobânzii până la nivelul de 3,5%-4%, este foarte probabil caIRCC, care intră în componenţa dobânzilor stabilite de bănci pentru creditele ipotecare, să crească de la 1,17% cât este în prezent la 4% la finalul anului, iar ROBOR la trei luni (care intră în componenţa dobânzii la creditele ipotecare vechi) să ajungă la un nivel de 4,5% – 5% pe an.

Dacă bancherii vor avea dreptate, rata la un credit cum este cel descris mai sus va ajunge la 1.747,66 lei pe lună, majorare deloc de neglijat în condiţiile unei inflaţii previzionate de BNR la 9,6% în decembrie 2022, după un vârf de 11,4% atins cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2022. Eventualitatea izibucnirii unui război Rusia Ucraina, la graniţa cu România este de natură să sporească riscurile ca şi aceste prognoze să fie depăşite, mai scrie ECONOMICA.NET.