Legea prin care statul renunță la proprietatea terenurilor ROMEXPO va fi aprobată tacit vineri, 3 iulie, în Senat.
Practic, terenul de circa 33 de hectare din nordul Capitalei, deținut de RAPPS dar dat în concesiune către Camera de Comerț și Industrie a României, va fi transferat cu titlul gratuit către aceasta din urmă.
Se va da astfel liber megaproiectului de peste 3 miliarde de euro pe care CCIR și compania Iulius, controlată de omul de afaceri Iulian Dascălu, l-au preconizat la ROMEXPO, și anume construcția a 14 clădiri cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall.
Cum a fost posibil acest lucru deşi proiectul a primit raport de respingere în Comisia economică ?
Prin adoptare tacită.
Din plen a fost retrimis la Comisie, susține senatorul Silvia Dincă. Potrivi Codului administrativ, OUG nr 57/2019, bunurile, implicit şi terenurile, aflate în proprietatea privată a statului nu pot fi decât concesionate, date în administrare sau închiriate. Legea nu prevede transferul gratuit din proprietatea privată a statului către o persoană juridică sau o structură asociativă, aşa cum este Camera de Comerț a României, a spus Dincă.
De ce Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), o organizaţie neguvernamentală cu personalitate juridică, ce ar trebui să sprijine mediul de afaceri, luptă atât de aprig pentru obținerea proprietății asupra acestor terenuri ? Răspunsul: pentru a le putea face bancabile, adică, pentru a putea da aceste terenuri, pe care se află întreg pavilionul ROMEXPO, în garanție, către bancă, ceea ce ar putea permite începerea lucrărilor pentru proiectul gigant al CCIR, în valoare de 3 miliarde de euro.
Spre finele lunii trecute, Comisia Economică din Senat a respins proiectul de lege prin care se transferă, gratuit, terenul pe care se află complexul expozițional „Romexpo” către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR). Președintele Comisiei, senatorul Daniel Zamfir, a declarat că că există „impedimente” în legătură cu acest transfer, potrivit Agerpres. „Am invitat primarul general astfel încât să se găsească o formulă prin care Primăria Capitalei, Camera de Comerţ şi Industrie şi cu un dezvoltator de proiect să creeze o înţelegere tripartită prin care toate entităţile să dezvolte propriile interese: să avem o sală de concerte şi o sală de sport, Camera de Comerţ să îşi modernizeze pavilioanele, iar partea privată, dezvoltatorul, să creeze un business care să aducă beneficii tuturor”, a explicat Zamfir.
Cabinetul Orban a pasat Parlamentului sarcina de a decide sau nu transferul proprietății terenului de la ROMEXPO la Camera de Comerț și Industrie a României de la RAPPS, conform unui document guvernamental. Miniștrii s-au ferit să dea un răspuns tranșant la o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007, iniţiată de deputatul PMP Emil Marius Pașcan și de un grup de parlamentari PMP. Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii camerelor de comerț din România nr. 335/2007, cu modificările și completările ulterioare, propunându-se, în principal: transmiterea cu titlu gratuit în proprietatea Camerei Naționale a terenurilor proprietate privată a statului transmise în folosința gratuită a acesteia, care, până la intrarea în vigoare a prezentelor reglementări, nu au fost revendicate (cele pentru care există cereri de restituire în curs de soluționare urmând a se transfera după clarificarea regimului lor juridic), în vederea desfășurării activității specifice cu caracter de continuitate; acordarea posibilității Camerei Naționale de a îndeplini servicii publice sau funcții ce implică exercițiul autorității de stat prin delegarea acestora de către autoritățile publice competente; instituirea și stabilirea modului de organizare și funcționare a Catalogului firmelor, ce reprezintă evidența tuturor profesioniștilor și care urmează a fi întocmit și actualizat periodic de către Camera Națională; – stabilirea ca componența colegiului de conducere și durata mandatului membrilor acestuia să fie stabilite prin statutul Camerei Naționale, cu asigurarea reprezentativității tuturor categoriilor de membri ai Camerei Naționale (în prezent legea stabilește un număr de 27 de membri); mutarea atribuției de întocmire și publicare a Buletinului Oficial al Camerei Naționale din sarcina Colegiului de conducere în sarcina președintelui Camerei Naționale.
”Semnalăm faptul că dreptul de folosință gratuită constituit în favoarea Camerei Naţionale în temeiul Hotărârii Guvernului
nr.1709/2004 privind unele măsuri referitoare la dreptul de administrare și folosință asupra unei suprafețe de teren, proprietate privată a statului, cu modificările ulterioare, acordă acestei entităţi prerogativa posesiei și dreptul de a culege fructele bunurilor, conform destinaţiei. Luând în considerare caracterul esenţialmente revocabil al dreptului de folosință de către titularul dreptului de proprietate precum şi împrejurarea că o astfel de manifestare de voinţă a fost exprimată prin Hotărârea Guvernului nr. 501/2010 privind încetarea dreptului de folosință gratuită asupra unor terenuri proprietate privată a statului nu rezultă care este motivul pentru care inițiatorii propun și susțin ieşirea definitivă din patrimoniul statului a bunului imobil ce face obiectul măsurii.
Nu în ultimul rând, atragem atenția asupra faptului că pentru terenurile care fac obiectul inițiativei legislative, statul va plăti
despăgubiri de peste 300 de milioane de euro”, se spune în punctul de vedere al Guvernului.
Camera de Comerț și Industrie a României cere să obțină dreptul de proprietate pe terenul de la ROMEXPO și se angajează să nu îl vândă timp de 30 de ani sau mai mult, în funcție de decizia legiuitorului. Astfel, CCIR, instituție condusă de Mihai Daraban, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis, are posibilitatea să demareze fără opreliști a megaafacerii de 2,87 miliarde de euro pe care a anunțat-o împreună cu omul de afaceri Iulian Dascălu, proprietarul grupului Iulius, la Centrul Expozițional din nordul Capitalei. ”CCIR dorește reglementarea juridică a terenului în sensul transmiterii acestuia în proprietate, fără a avea dreptul să-l înstrăineze pe o perioadă de 30 de ani sau chiar mai mult, în funcție de opțiunea legiuitorului. CCIR dorește să investească astfel în dezvoltarea activității ROMEXPO pentru ca acesta să fie integrat pe deplin în circuitul internațional, pe o piață competitivă. O astfel de dezvoltare, atât de complexă și completă, are capacitatea de a oferi ceea ce lipsește Capitalei, de la o sală multifuncțională, concepte culturale, facilități publice, până la pol de dezvoltare economică și de sprijin pentru antreprenori”, susțin reprezentanții CCIR.
Camera de Comerț și Industrie a României este acționar majoritar al ROMEXPO S.A., cu un procent de 91,26 %, societate care are în patrimoniu toate clădirile, construcțiile anexe și platformele aferente Centrului Expozițional ROMEXPO. Potrivit HG nr. 1907/2004 și, respectiv, HG 2127/2004 CCIR are recunoscut dreptul de folosință gratuită asupra terenului pe o perioadă de 49 de ani, fiind în fapt același teren pe care ROMEXPO își desfășoară activitatea de mai bine de 47 de ani. În baza legislației actuale, CCIR nu poate valorifica dreptul său de folosință gratuită în vederea demarării amplelor obiectivelor investiționale propuse. Legislația privind autorizarea executării lucrărilor de construcții limitează decisiv potențialul de dezvoltare al terenului de către CCIR în baza actualului drept de folosință. Terenul de 42 de hectare se află în proprietatea RAPPS.
CCIR și Iulius vor să ridice pe terenul de la ROMEXPO 14 turnuri, cu înălțimea de până la 42 de etaje, locuințe și un mall. ROMEXPO a inițiat un Plan Urbanistic Zonal prin care și-a arătat intenția de a realiza proiectul, iar acesta a primit deja aviz de oportunitate de la Primăria Capitalei. În toamna anului 2017, o firmă parte a Grupului Iulius, controlat de Iulian Dascălu, dezvoltatorul mall-ului de lângă Palatul Culturii din Iași, a semnat un acord cu CCIR și ROMEXPO prin care s-a angajat să dezvolte proiectul imobiliar la ROMEXPO. Proiectul este unul ambițios, în condițiile în care în București în ultimii 30 de ani nu s-au construit atâtea turnuri.
În paralel, CCIR dorește să continue proiectele inițiate cu Primăria Capitalei, inclusiv cele care vizează transformarea pavilionului central în sală polivalentă, precum și alte facilități publice, pentru care își exprimă convingerea că pot fi găsite soluții eficiente și o colaborare orientată exclusiv spre impactul pozitiv produs în comunitate. ”Demersul propus nu poate fi văzut ca o simplă dezvoltare imobiliară, ci ca un parteneriat care oferă multiple oportunități pentru mediul de business național, implicit, pentru Stat. Terenul nu este oferit gratuit investitorului. Acesta își va achita obligațiile financiare privind folosința terenului către Camera de Comerț și Industrie a României, fonduri care vor fi direcționate pentru programele de susținere a mediului de afaceri autohton”, au spus oficialii CCIR.
sursa: https://www.cotidianul.ro/megaafacerea-romexpo-aprobata-tacit-in-senat/
