10.20.2020

Torţionarul Alexandru Rafila şi Lucia Hossu Longin

 


Punerea doctorului Alexandru Rafila pe primul loc pe lista PSD pentru Camera Deputaţilor a generat un scandal imens după ce presa a dezvăluit că tatăl lui, pe care îl cheamă tot Alexandru Rafila, a fost şeful securităţii din Arad între 1945-1949 şi este acuzat că a participat la torturarea ţăranilor care refuzau să se înscrie în colectiv.

Într-unul din episoadele celebrului serial „Memorialul durerii” intitulat „Torţionarii. Alexandru Rafila”, realizatoarea Lucia Hossu Longin a stat de vorbă cu urmaşii ţăranilor torturaţi şi ucişi în acei ani, dar şi cu Alexandru Rafila, fostul şef al securităţii Arad.

Această dezvăluire a născut deja uriaşe controverse: unii susţin că fiul nu răspunde de faptele tatălui, deci Alexandru Rafila ar putea fi demnitar PSD, alţii, din contră, spun că Alexandru Rafila-fiul nu are ce căuta în Parlament, din moment ce pînă acum n-a scos o vorbă despre trecutul tatălui său.

În mod sincer, noi sîntem de partea celor care n-ar vrea să-l vadă pe Alexandru Rafila în Parlament, la fel cum n-am vrea să-i vedem în această instituţie democratică pe niciunul dintre urmaşii torţionarilor din vremea comunismului. Este şi în avantajul acestora să stea de o parte, tocmai pentru a nu fi obligaţi să-şi condamne părinţii.

Pentru că mulţi, de o parte şi de alta, îşi spun părerea fără să-l fi ascultat pe torţionarul Alexandru Rafila, reproducem integral din episodul 6 al „Memorialului durerii” pasajele în care Lucia Hossu Longin îl intervievează pe acesta. Fără alte comentarii, lăsînd cititorii să tragă singuri concluziile.



MEMORIALUL DURERII. TORŢIONARII. ALEXANDRU RAFILA

PASAJUL 1:

– LUCIA HOSSU LONGIN: Am primit din partea AFDPR Arad o invitaţie în legătură cu modul în care s-a făcut aici colectivizarea. Aceasta este, deci, invitaţia lor. Deci, vă rog frumos. Întîmplător o dată cu această notă cu ce s-a întîmplat acolo am primit şi o listă cu cei care au avut anumite responsabilităţi în perioada aceea de la Securiatatea Arad şi Timişoara. Dumneavoastră eraţi şeful Securităţii. Ce ştiţi despre aceste evenimente la care noi ne referimHaideţi să ne spuneţi punctul dumneavoastră de vedere, sincer.

 ALEXANDRU RAFILA: Nu ştiu nimic.

– LHL: Cum nu ştiţi nimic?

– A. R.: Eu nu am fost acolo.

– LHL: Nu aţi fost şeful Securităţii de la Arad?

– A. R.: Ba da, pînă în mai 1949, cînd am fost îndepărtat ca necorespunzător.

– LHL: Şi cum aţi ajuns şeful Securităţii, că totuşi este o promovare extraordinară să fii din simplu securist şeful Securităţii? Bănuiesc că aveaţi şi o capacitate anume.

– A. R.: Din simplu muncitor.

– LHL: Din simplu muncitor, cum aţi ajuns şeful Securităţii?

– A. R.: Păi, foarte bine. Pe vremea aceea era poliţia, nu era Securitate. Şi era Siguranţă. Cum am plecat de aicea? Am plecat cu o decizie de la Ministerul de Interne, în calitate de comisar şef la Siguranţă.

– LHL: Sub ordinele Ministerului de Interne?

– A. R.Nu, sub ordinele chestorului de poliţie. Unde am lucrat, vasăzică, împreună pînă în 1947. În 47 s-a despărţit siguranţa de poliţie. S-a făcut Securitatea separat şi atunci m-a trecut de aicea şeful Securităţii judeţului.

PASAJUL 2:

– LHL: În clipa cînd aţi trecut şef al Securităţii judeţului, ştiaţi ce responsabilităţi are un şef al Securităţii unui judeţ?

– A. R.: Nu, ce ştiam eu, de 25 de ani? Să aplicăm măsurile împotriva celor care se opuneau legilor statului.

– LHL: Dumneavoastră eraţi atunci comunist? Credeaţi în comunism?

– A. R.: Credeam.

– LHL: Care să fie explicaţia ca un fiu de ţăran să creadă în comunism?

– A. R.: Păi, uitaţi cum. Eu am lucrat la CFR, ca muncitor, şi acolo, în rîndul muncitorilor, erau şi muncitori care luptau în ilegalitate pentru aşa zisele drepturi muncitoreşti. Că suntem oprimaţi, că suntem exploataţi şi aşa mai departe.

– LHL: Şi aceasta era raţiunea?

– A. R.: Raţiunea era aşa: pentru o bucată de pîine mai mare şi mai albă.

– LHL: Asta era? Dar o mîncaţi numai dumneavoastră, nu vă întrebaţi? Mîncau mai puţini oameni atunci o bucată de pîine albă.

– A. R.: Mă rog ştiţi cum a fost.

– LHL: Nu ştiu cum a fost. Nu am trăit atunci.

– A. R.: N-aţi trăit. E bine să ascultaţi.

– LHL: Păi asta vrem. Am venit să vă ascultăm. Dumneavoastră probabil că aveţi argumentele dumneavoastră pentru care aţi aceptat să fiţi şeful Securităţii. Deci nu ştiaţi ce responasabilităţi sînt?

– A. R.: Nu ştiam. Că am şi vrut să mă retrag de aici, cînd am văzut că nu mă duc la şcoala politică. Şi ne-a trimis la poliţie. Ne-a încartiruit la poliţie, masă la cantină la Interne şi ne-a dat cîteva mii de lei pe lună cum era atunci. Nu ne-a dat mult. Şi ne-a instruit şi ne-a trimis acolo să aplicăm linia partidului.

PASAJUL 3:

– LHL: Ce sarcini, ce misiuni avea Securitatea în acea perioadă?

– A. R.: N-am avut sarcini speciale pentru asta.

– LHL: Sarcini. Nu v-am întrebat speciale. Sarcini.

– A. R.: Nu, sarcini pentru colectivizare nu am avut.

– LHL: Cu cotele. Nu aţi avut nicio contribuţie?

– A. R.: Absolut. Absolut.

– LHL: Nu dumneavoastră. Conduceaţi un organism. Nu dumneavoastră, Securitatea.

– A. R.: Păi, da. Adică Securitatea. Nu eu. Vorbesc de serviciu. Da, de Securitate.

– LHL: Deci n-a avut niciun rol?

– A. R.. Eu nu am avut dispoziţii pe linia asta, ca să iau măsuri, să arestez. Pe linia de partid se duceau. Era Frontul Plugarilor. Ca organizaţie. Prin Frontul Plugarilor se făcea propagandă la sate ca să se înscrie în CAP-uri. Colectivizare, că nu a fost vorba atunci… În primul rînd s-a făcut reforma agrară.

– LHL: După ce le-a dat pămîntul, le-a luat pămîntul.

– A. R.: Da. Aşa, exact aşa.

PASAJUL 4:

– LHL: Noi avem suficiente documente care arată că securitatea a semnalat organelor superioare că deja, în zona Crişului Alb şi în toată zona Aradului, există mişcări de rezistenţă în faţa colectivizării. Este imposibil ca Securiatatea să nu fi avut…

– A. R.: Era organizaţie…

– LHL: Deci, Securitatea semnaliza prezenţa unei organizaţii şi a unei mişcări de rezistenţă?

– A. R.: Nu, nu numai că am semnalat, dar am şi reprimat-o.

PASAJUL 5:

– A. R.: În luna septembrie 48, cu ocazia tîrgului de la Arad, din septembrie, să facă răscoală. Asta a fost sarcina lor.

– LHL: Dumneavoastră de unde aţi aflat de sarcina lor? Aţi avut informatori?

– A. R.: Sigur. Informatori. Erau din rîndul lor. Din rîndurile organizaţiei care acţiona în sensul acesta.

– LHL: Şi, deci, la cest tîrg ce s-a întîmplat?

– A. R.: Nu s-a întîmplat nimic, pentru că noi i-am arestat dinainte.

– LHL: Cîţi aţi arestat?

– A. R.: Eu ştiu, să fi fost 20. Nu ştiu. Organizaţia.

– LHL: Şi au fost trimişi în judecată?

– A. R.: Da, au fost judecaţi.

– LHL: Şi condamnaţi?

– A. R.: Nu ştiu, că procesul a durat.

– LHL: Nu prea a durat. Cam în jur de un an de zile dura.

– A. R.: Din 48 pînă în 49… Eu am plecat. Şi în 50 am plecat de la…

PASAJUL 6:

– LHL: Am zis că pornim acest interviu de la o notă de sinceritate. Eu trebuie să vă aduc la cunostinţă că într-un ziar din Arad, s-a publicat următoarea notă în legătură cu morţii din Arad: „Vinovaţii principali ai acestei crime sînt, aşa cum o spun mărturiile D.R. Petru actualmente decedat, pe atunci prefect şi Rafila Alexandru, astăzi medic în Bucureşti, domiciliat în strada Emil Godeanu. Acelaşi Rafila Alexandru, ne spun mărturiile, se face vinovat de uciderea lui Muţiu Teodor şi Petran Ioan în 1949, în momentul deportării lor. Şi ei au fost ucişi fără judecată. Cei care mai sînt astăzi în viaţă îşi aduc aminte că Rafila Alexandru avea o minte diabolică şi o plăcere sadică în a-i bate pe cei închişi. Un fost deţinut politic Micuţ Gheorghe îşi aduce aminte că a fost obligat de acesta să asiste la torturarea deţinutului Zarea Ştefan, fruntaş social-democrat, care în urma bătăilor a decedat.” În ideea sincerităţii de la care am pornit acest interviu aş vrea să vă cer o explicaţie la aceste note.

– A. R.: Cei ucişi nu s-au întîmplat în perioada…

– LHL: Şi cum putea să fie numele dumneavoastră acolo implicat?

– A. R.: Păi, ce era mare lucru să spună acolo… Ăsta e adevărat, unul dintre ei, nu Moţiu… Zarea, da, Zarea a fost arestat cînd eram eu. Dar nu l-am cercetat eu.

– LHL: Şi în urma bătăilor a decedat?

– A. R.: Da, dar n-a decedat în urma bătăilor, a fost bolnav.

– LHL: A fost bolnav?

– A. R.: Da. Şi a fost internat în spital şi a murit în spital.

– LHL: În spital, care, la Arad?

– A. R.: Da, judeţean, la interne.

– LHL: Şi dumneavoastră credeţi că ancheta nu s-a făcut cu torturare?

– A. R.: Eu nu am asistat la… Se poate, se poate, se poate…

– LHL: Se făceau torturări în timpul anchetelor? Se proceda la torturarea deţinutului în timpul anchetei? Asta trebuie să ştiţi.

– A. R.: Trebuie să ştiu. Se poate să-i mai fi bătut sau aşa ceva, dar nu ca să-i omoare…

– LHL: Păi prin tortură se înţelege bătaie.

– A. R.: Da, da, sforţare.

– LHL: Sforţare?

– A. R.: Da, sau ameninţare. Tortură… Psihică, morală şi fizică.

– LHL: Deci se practica atunci?

– A. R.: Se mai practica. Din moment ce cel deţinut îşi recunoştea apartenenţa sau fapta, ce rost avea să-l torturezi. Poate cei care au fost mai rezistenţi, care nu au vrut să spună…

– LHL: Ştiţi ce rost avea. Că noi nu am fost, din mărturiile celor care ne-au povestit, rezultă că din clipa cînd un om era arestat se încerca să se obţină de la el alte nume, alte locuri, alte puncte de rezistenţă, deci nu numai faptul că el îşi recunoştea vina lui, era implicat, era obligat să spună şi să aducă, să fie arestate şi alte persoane, chiar unele dintre ele absolut nevinovate. Deci în acest scop, era torturată?

– A. R.: Deci, în acest scop nu am făcut aşa ceva…

– LHL: Dumneavoastră nu, dar subalternii puteau să o facă?

– A. R.: Puteau s-o facă, dar nu au făcut.

– LHL: Sunteţi medic. Dacă un om a decedat în închisoare, se presupune că a fost chinuit.

– A. R.: Da, dar nu. A fost bolnav. S-a raportat că Zarea e bolnav, am chemat medicul şi medicul a spus că trebuie internat în spital, că el a fost cam alcoolic.

– LHL: Cine a fost cam alcoolic?

– A. R.El, Zarea. Şi făcuse edeme la faţă şi la picioare şi a fost internat şi a stat cîteva săptămîni, cred că două, trei săptămîni în spital.

– LHL: Deci vă amintiţi că avea edeme?

– A. R.: Da. Şi am chemat doctorul să văd ce are, respira greu, era bolnav.

– LHL: Social-democraţii îl au pe Ştefan Zarea ca fiind unul dintre eroii partidului lor.

– A. R.: Da.

– LHL: Eu cred că totuşi au motive să-l socotească un erou.

– A. R.: Păi dacă a murit aşa, în condiţiile astea.

– LHL: Cîţi ani putea să aibă cînd a murit? Era un om tînăr.

– A. R.: Tînăr, tînăr era… Era de vreo 30 şi ceva de ani.

– LHL: Deci trebuie să precizăm că n-a murit din edeme, a murit din torturi?

– A. R.: Păi, nu.

– LHL: Ce să înţeleg prin „păi, nu”? „Păi, nu”, ce?

– A. R.: Adică, cum a murit în timpul torturilor, din cauza lor?

– LHL: A murit ca o consecinţă a torturării şi nu ca o consecinţă a edemelor? Asta vreau să-mi precizaţi.

– A. R.: Asta doctorii să spună.

PASAJUL 7:

– LHL: Cei care ne-au dat aceste documente spun că eraţi renumit în Arad pentru duritatea dumneavoastră. Aşa este?

– A. R.: Nu.

– LHL: Ce fel de om eraţi în exerciţiul funcţiunii?

– A. R.: Un om corect, n-am arestat pe nimenea sau din ordinul meu n-a fost arestat nimenea dacă n-a fost un document sau o informaţie că a fondat undeva. Că nu primeam, e adevărat, intervenţii şi nu puteam să primesc că ştiţi, adică nu ştiţi, că atuncea nu se proceda cu trafic de influenţă şi chestii din astea. Şi n-a fost chiar aşa, că le-am dat posibilitatea de destule ori ca să mai vadă un părinte, ceea ce nu prea era voie.

– LHL: Ce influenţe puteau să fie, din partea cui? Că nu îndrăznea nimeni, nici măcar să spună că e rudă cu cel arestat?

– A. R.: Da, păi în sensul ăsta, că nu puteau să se apropie.

– LHL: Probabil în anchete…

– A. R.: Dar eu nu anchetam.

– LHL: N-aţi anchetat niciodată?

– A. R.: Nu prea. Nu-mi aduc aminte, aşa, ca să zic că pe Zarea l-am anchetat eu, de exemplu. Nu.

– LHL: Ascultaţi-mă, dacă eraţi 20 de oameni la Securitatea din Arad şi dumneavoastră eraţi şeful lor şi în perioada aceea era o muncă foarte mare, o activitate foarte intensă a Securităţii, pentru că era începutul comunismului şi erau atîţia oameni care aveau o rezistenţă împotriva comunismului. Deci cum puteţi să-mi spuneţi, iertaţi-mă că fac acest accent, că nu eraţi implicat în anchetă? Că nu se poate să mişte ceva în Securiatea unui judeţ şi omul care conduce să nu ştie. Deci, că este arestat un om, că era anchetat?

– A. R.: Ştiam, ştiam, ştiam, cum să nu ştiu. Că sunt arestaţi?

– LHL: Da.

– A. R.: Cum să nu ştiu?

– LHL: Şi nu aţi asistat la anchetarea lor niciodată?

– A. R.: Păi, de ce să asist? Aveam eu timp?

– LHL: Dar ce făceaţi în timpul acesta?

– A. R.: Păi, eu aveam alte probleme, cu informaţii. Du-te la şedinţe toată ziua, du-te la Timişoara la regiune… Păi ce, eram eu acolo tot timpul? Nu eram.

– LHL: Acuma, faptul că mărturisiţi că nu eraţi, asta nu înseamnă că nu aveaţi totuşi o răspundere.

– A. R.: Păi cum să nu? Nu eram eu şef? La vîrsta aceea.

– LHL: Spuneţi-mi, la vîrsta aceea un om poate să aibă conştiinţă?

– A. R.: Poate. Ar trebui să aibă.

– LHL: Cineva spunea că o fiinţă fără conştiinţă este ruina sufletului.

– A. R.: Da. Sigur. Conştiinţa luptei de clasă!

PASAJUL 8:

– A. R.: Aveţi timbrul acesta de revoluţionar dumneavoastră.

– LHL: M-aţi fi arestat în 1949 dacă…

– A. R.: Sigur.

– LHL: Sigur? Da?

– A. R.: Păi dacă aţi fi activat împotriva…Da, cum să nu? Pe mine nu m-ar aresta acuma ăştia?

– LHL: De ce să vă aresteze?

– A. R.: Păi, uitaţi că vin cu prostii aici, fără dovezi.

– LHL: Păi, n-a arestat pe nimeni dintre cei…

– A. R.: Păi, n-au fost la putere.

– LHL: Cine n-au fost la putere? Vă e teamă de această arestare?

– A. R.: Mie nu-mi e teamă. Acuma!

– LHL: L-aţi auzit pe domnul Coposu…

– A. R.: E singurul.

– LHL: Vedeţi? Nici unul dintre martorii „Memorialul durerii” n-a spus că ar dori să vadă pe foştii lor torţionari arestaţi.

– A. R.: Dar de Ticu Dumitrescu ce spuneţi?

– LHL: Ticu?

– A. R.: Da. Ce spui?

– LHL: Cît a suferit…

– A. R.: Da. Nu sunt contra. Da, înţeleg. Trebuie să-l înţelegem. Pe domnul Coposu, îl înţeleg.

Comentariul Luciei Hossu Longin din finalul episodului: „Ca şi Alexandru Rafila, mulţi alţi ofiţeri de securitate, ascuzîndu-se după conspirativiatatea în care lucra instituţia, au produs adevărate masacre în rîndul ţăranilor în perioada colectivizării forţate. În 1949 partidul a trasat o directivă după care arestările şi execuţiile nu se puteau face decît cu aprobarea directorului regionalei de Securitate. Miliţia şi Securitatea se aflau în stare de război cu satul românesc. Şi asta o ştia bine comandantul Securităţii din Arad”.

Întregul episod poate fi văzut de oricine pe YouTube la adresa: https://www.youtube.com/watch?v=hY3-0iL0Lns.

sursa:https://www.cotidianul.ro/dialogul-dintre-tortionarul-alexandru-rafila-si-lucia-hossu-lon

Primul pe listă, dar cu şansa a doua

 


Fostul ministru de Finanțe Eugen Teodorovici deschide lista PSD Tulcea pentru Senat.

„Mulțumesc colegilor mei din Organizația PSD Tulcea pentru încrederea de a-mi acorda astăzi votul pentru desemnarea pe prima poziție de candidat pentru Senatul României”, anunță pe Facebook Eugen Teodorovici.

El menționează, însă, că locul nu este eligibil.

„Chiar dacă, din algoritmul de calcul stabilit ca urmare a rezultatului PSD Tulcea la alegerile locale, nu avem alocat un post de senator pe o poziție eligibilă, acest lucru mă motivează și mai mult în lupta mea pentru toți aceia pe care am înțeles să-i reprezint cu demnitate și responsabilitate în Parlamentul și Guvernul României”, precizează Teodorovici.

sursa:https://www.cotidianul.ro/primul-pe-lista-dar-cu-sansa-a-doua/

Bâlbele autorităților

 


Activitatea în creșe și after-school-uri este permisă în continuare, a precizat luni seara Prefectura Capitalei, care anunțase anterior că activitățile școlare față în față sunt suspendate după ce Bucureștiul a depășit rata de incidență de 3 la mia de locuitori.

„Menționăm că activitatea desfășurată în creșe, after-school-uri este permisă în continuare conform Ordinului comun al Ministrului Educației și Cercetării, al Ministrului Sănătății și al Ministrului Muncii și Protecției Sociale”, a precizat luni seara Prefectura Capitalei într-un comunicat remis presei.

De asemenea, Prefectura Capitalei anunță că desfășurarea activităților în învățământul superior va fi reglementată de senatul fiecărei universități, acestea având autonomie universitară.

Conform comunicatului, Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență a decis că masca de protecție este obligatorie atât în spațiile închise, cât și în spațiile deschise, că unitățile de învățământ își vor desfășura activitatea în mediul on-line, în scenariul prevăzut de ordinul Ministrului Educației și Cercetării, respectiv în scenariul roșu, și că toate activitățile desfășurate în interior, în restaurante, cafenele, cinematografe, săli de spectacole, săli de jocuri de noroc sunt interzise.

Măsurile sunt valabile pentru următoarele 14 zile, începând cu data de 20 octombrie.

sursa:https://www.cotidianul.ro/balbele-autoritatilor-interctiile-au-si-exceptii/

”M-am săturat de minciunile lui Cîțu”

 


Senatorul PSD Ștefan Radu Oprea îl acuză de minciună pe ministrul de Finanțe, Florin Cîțu.

„M-am săturat de minciunile lui Cîțu! M-am săturat să văd un ministru incapabil cum încearcă disperat să scape de responsabilitatea ratingului de țară. Acum vine cu o fumigenă și, ce să vedeți, de vină este PSD pentru că dezbate noul program de guvernare. Nu, dle. Cîțu, de vină este guvernul pe care îl reprezentați și care s-a împrumutat fără măsură. Creșterea exorbitantă a datoriei, lipsa măsurilor care să sprijine economia și locurile de muncă sunt cauzele reale pentru care ratingul de țară este amenințat”, spune senatorul PSD Stefan Radu Oprea.

Criteriile care se evaluează, mai afirmă social-democratul, sunt capacitatea de plată a datoriilor, calitatea măsurilor luate, politica economică actuală, adică performanța guvernării Orban.

„Sunteți la guvernare de 11 luni, incapabili să gestionați treburile țării, preocupați doar ca alegerile generale să aibă loc cât mai repede, în detrimentul sănătății publice. Dle. Cîțu, am lăsat țara stabilă din punct de vedere economic, ratingul de țară a fost reconfirmat în ciuda declarațiilor panicarde pe care le făceați atunci din Parlament. Sunteți ministrul Finanțelor Publice și ar trebui să vă faceți treaba în conformitate cu fișa postului. Dacă nu puteți, plecați și lăsați locul unor oameni responsabili și profesioniști, care să gestioneze corect treburile țării”, conchide Oprea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/stefan-radu-oprea-m-am-saturat-de-minciunile-lui-citu/

”Ba nu știe, ba nu este treaba lui, ba nu poate, ba este deranjat de întrebare...”

 



Președintele vorbește din ce în ce mai mult și spune din ce în ce mai puține lucruri interesante. Iese din ce în ce mai des, semn că se plictisește de moarte. Se umflă în pene să ne arate că el este președintele României dar se dă de gol cu fiecare apariție. Ba nu știe, ba nu este treaba lui, ba nu poate, ba este deranjat de întrebare, ba se laudă cu proiecte pe care le-a prins din zbor din promisiunile altora. Drept pentru care la ultima conferință de presă ne-a atras atenția că el:

”Am ținut să subliniez importanța deosebită din punct de vedere economic și strategic a liniei de cale ferată numită Rail2Sea, care leagă porturile Constanța și Gdansk, precum și a traseului rutier transeuropean Via Carpatia”

Care cale ferată Rail2Sea? Cai verzi pe pereți tocmai cînd se întrerupe și circulația automotoarelor între Brad și Ineu. Singura legătură de tren în Țara Zarandului se duce naibii din lipsă de mecanici. Exportăm pe nimic forță de muncă și nu suntem în stare să organizăm școli de pregătire. De ce? Nu se ocupă nimeni! Președintele habar nu are că toată rețeaua de cale ferată din România este la pămînt. Chiar și pe Valea Oltului, pe unde el circulă numai cu o coloană cu girofaruri și poliție. Gările se dărîmă, trenurile sunt vechi și hăcuite, iar vagoanele bagă frica în călători și circulă aproape goale. Trenurile vechi din România sunt bombe pe roți, iar tronsoanele pe care pot depăși 40-50 de kilometri la oră sunt din ce în ce mai puține. De obicei, circulă cu viteza convoaielor mortuare! În Romania, de trei ani, Autoritatea pentru Reformă Feroviară n-a mai achiziționat un vagon. Organizează licitații, cheltuie banii și anulează totul pentu că nu cîștigă cine vrea directorul Agenției. Marile firme străine, de regulă italiene, austriece și germane, cîștigă licitațiile de modernizarea pe bani europeni a tronsoanelor de cale ferată. Dar, numai la sume exorbitante pentru care realizează lucrări de mîntuială. Nu sunt decît trucuri grosolane de a returna banii de la Uniunea Europeană către firme din țările vestice dezvoltate, cu lobby la Bruxelles, România rămînînd cu lucrări de calitate îndoielnică sau proaste, pe care oricum nu are cum să le exploateze eficient. Toate trenurile românești vor încremeni de ruginite și de proaste, în speranța că peste cinci-șase decenii vor circula și trenurile de marfă dintre Gdansk și Constanța, călătorii români fiind obligați să-l călărească și pe dracul pentru a ajunge la neamuri sau la serviciu.
Marea veste de fraier dată de președintele Iohannis! Abia ne-a adus aminte că flota a fost înmormîntată de cel care l-a precedat și căruia i-a asigurat imunitatea și acum se termină și calea ferată. Transportul auto capotează și el în limitări și reglementări europene, așa că românii și camioanele lor nu vor mai trece de Nădlac și Borș. Sigur, dificultățile vor fi compensate de autostrada Gdansk-Constanța și de proiectul minunat între Pitești și Sibiu!
Pentru istoria veselă și satirică a regimului Klaus Iohannis, am mai reținut din această conferință de presă:
”În pofida dificultăților generate de pandemia de COVID-19, apreciez că am avut un Summit bun, în cadrul căruia au fost consemnate progrese importante, fiind totodată conturate liniile principale de acțiune pentru perioada următoare”
Ca noutate, putem semnala trecerea la diversiunea numită „răspunderea autorităților locale și pedepsirea acestora”:

-”Este de neînțeles că, deși am văzut zilnic o creștere importantă a numărului de cazuri de infectare, și era evident că această tendință va continua, la nivelul Capitalei nu a existat un plan coerent, comunicat în termeni clari, astfel încât populația să fie pregătită și să știe la ce să se aștepte. Atitudinea Prefectului Capitalei și modul în care acesta a reacționat sunt inacceptabile și nu trebuie să rămână fără urmări”.

Un jurnalist chiar s-a interesat de soarta banilor europeni. O fi uitat Iohannis de cele 80 de miliarde de euro cu care ne-a scos ochii? Și, ziaristul a întrebat:
-Când considerați că ar urma să primim primele fonduri europene, primii bani europeni din buget şi Fondul de relansare economică?
Președintele României i-a răspuns:

”Aceste chestiuni au fost discutate la Bruxelles şi, într-adevăr, în momentul de față negocierile între Consiliul şi Parlamentul European merg un pic mai greu. I-am încurajat pe toți să se reunească şi să caute soluții pentru deblocare“.

Am selectat alte răspunsuri antologice, răspunsuri care ne dovedesc că „împăratul este gol”. Nu știe, evită, pasează sau acuză sau reproșează lucruri pe care le-a comis cu nepăsare. Pe zi ce trece, și cu fiecare apariție, suntem puși în situația de a vedea cum gîndește președintele României, ce face, cum o scaldă și în ce situație fără ieșire ne aflăm.

”Da, din păcate situația în care s-a ajuns impune măsuri suplimentare la București și probabil ați urmărit, astăzi s-a decis în Comitetul local să se pună în aplicare măsurile prevăzute în metodologie. Deci, elevii nu vor mai merge la școală, se va trece la online, restaurantele, barurile, în interior vor fi închise, purtatul măștii în toate locurile publice va deveni obligatoriu. Sunt o serie de măsuri care au fost luate pentru a reduce numărul de infectări. Evident, că dacă nu se oprește pandemia, atunci experții vor veni cu recomandări suplimentare, dar după cum ne-au spus specialiștii, acum, aceste măsuri care au fost decise la nivelul Bucureștiului, sunt cele necesare”.

”Ooamenii au dreptul să fie preveniți, au dreptul să fie informați, au dreptul să fie luați în serios şi au tot dreptul să primească toate informaţiile în timp util, ca să se poată pregăti pentru scenariu. Nu cred că familiile din București care au copii la școală au fost foarte încântate să afle duminică seara ca până marți trebuie să-şi caute o soluție, fiindcă nu se va mai ține școală decât online. Deci, astfel de lucruri trebuie obligatoriu prevenite şi faptul că autoritățile locale au primit sarcina să implementeze măsurile atunci când se ajunge la un anumit nivel, aduce cu sine, evident, şi obligaţia de a informa în timp util populația şi despre ce se întâmplă şi despre ce este posibil să se întâmple peste câteva zile”.

” Da, întreaga societate a fost aruncată în haos de această pandemie şi, evident, şi școlile. Este o situație nemaiîntâlnită și este foarte clar că s-au luat măsuri bune, dar s-au făcut și erori.
Şi autoritățile, și eu și noi învățăm și din mers, însă nu cred că este cazul să exagerăm cu aceste evaluări că totul este haotic. Nu totul este haotic. În majoritatea școlilor lucrurile sunt ordonate, sunt bine planificate, dar există excepții și ele trebuie corectate”.

”În această perioadă, nu cred că este cazul să căutăm vinovați. Este cazul să căutăm soluții. Dar, dați-mi voie să vă spun un lucru care cred că de multe ori ne scapă. Noi aici vorbim de o catastrofă, nu de niște detalii administrative”

”Cu siguranță, aceste petreceri, în special nunțile mai mari, botezurile cu un număr important de persoane, unde nu s-au respectat purtatul măștii și distanțarea, au contribuit semnificativ la răspândirea bolii”.

” Cu siguranță, acum trebuie să ne ocupăm, dacă vorbim despre legislație, prima dată de legile justiției, care trebuie reparate. Asta este etapa în care ne aflăm acum..

”Mă voi informa la Guvern despre această situație și veți primi un răspuns prin colegii și colegele de la Biroul de presă”.

 ”Da, nu este vorba de câteva ore, este vorba de câteva zile. Fiindcă a fost foarte ușor de prevăzut că Bucureștiul va intra în scenariul trei”.

„Sigur, nu a fost ușor de prevăzut și nici nu s-a așteptat nimeni să spună dacă se întâmplă sâmbătă sau duminică, sau luni, sau marți. Deci, în detaliu, sigur, trebuie așteptat calculul. Însă a fost evident că numărul de infectări va crește, și nu va scădea, și atunci autoritățile locale au obligația din timp, când se prevede o astfel de evoluție, să meargă la o conferință de presă și să explice: Dragi oameni, vedeți că este posibil peste o săptămână să intrăm în scenariul trei. Atunci vom purta mască și elevii vor sta acasă, deci pregătiți-vă ca să țineți copii acasă” – cam ceva la modul acesta, nimic sofisticat, nimic ultraștiințific, ci comunicări de bun simț, fiindcă nu toată lumea stă în mod natural cu ochii în televizor să urmărească cu punct și virgulă care este rata în fiecare zi, dar au dreptul să fie informați din timp atunci când se pregătesc și este foarte probabil să se ia măsuri care efectiv le afectează viața”.

”Mesajul meu a fost mesajul politicianului Klaus Iohannis și al președintelui României și a rămas același, nu mi-am schimbat opinia. Și noi am discutat, cred că exact dumneavoastră ați pus întrebarea cu traseismul, acum vreo trei sau patru luni, și la un moment dat v-am promis că s-a cam terminat cu racolarea și s-a terminat, după cum am văzut cu toții. Deci, nu au mai existat racolări, nu au mai existat cooperări și asta este un fapt. Deci, am spus, am avertizat, lucrurile s-au oprit atunci când a fost nevoie. Mai departe, cu siguranță, veți putea să aflați de la PNL foarte în detaliu cum s-au făcut listele, fiindcă listele s-au făcut cu oameni din PNL și candidații sunt membri în PNL…..”Vă rog să luați datele de la sursa principală, de la PNL”.

” Da, nu cred că face parte dintr-un război hibrid dacă credincioșii au vrut să participe la un eveniment religios, dar trebuiau toți să participe în condițiile stabilite de Guvern, cu mască, păstrând distanța, iar autoritățile, evident, trebuie să impună respectarea măsurilor, iar cine nu respectă, va fi amendat. Asta este și așa trebuie să se întâmple. Dacă au fost punctual alte abordări, atunci, cu siguranță, sunt persoane care vor trebui trase la răspundere”.

”Despre infecțiile nosocomiale voi cere o informare la Ministerul Sănătății, după care putem să vedem de ce s-a raportat zero. Mi se pare cel puțin ciudat – în condițiile în care s-au luat măsuri de îmbunătățire a situației, dar de la ce am avut la zero cred că este cale lungă – și voi cere o explicație pentru asta”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/iohannis-din-ce-in-ce-mai-gol/