10.28.2020

De la 1 ianuarie 2021 intră la nivelul UE taxa pe plastic

 


Obiectivele UE de reciclare pentru 2025 sunt provocatoare pentru multe state UE, iar România reciclează în acest moment doar aproximativ 15% din deșeurile pe care le produce. Începând cu ianuarie 2021, România va fi nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și nu o reciclează. Din acest motiv, implementarea unui sistem de tip garanție - returnare (DRS) în România trebuie să se întâmple cât mai urgent.

În industria berii, etapa de producţie a ambalajelor presupune utilizarea de materiale precum aluminiul, sticla sau plasticul în fabricarea dozelor, a sticlelor și a PET-urilor. Pentru a limita impactul asupra mediului și a optimiza gestionarea deșeurilor în România este nevoie de un dialog constant între toți factorii implicați, industrie - autorități locale - societatea civilă, dar și de acțiuni concrete transpuse atât în legislație, cât și în realitatea de zi cu zi.

În acest sens, principalii vorbitori - Mircea Fechet, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Dan Robinson, Președinte Asociația Berarii României, Cristian Ghinea, Europarlamentar, Vicepreședinte USR au subliniat importanța eforturilor susținute la nivel de industrie și nevoia unui dialog constructiv cu autoritățile în cadrul conferinței "Berea face cinste României”, organizată de Asociația Berarii României.

S-a discutat despre importanța implementării cât mai rapide a unui sistem garanție-returnare în România ca o soluție prin care reciclarea deșeurilor de ambalaje se poate face eficient și la un nivel ridicat.


Industria berii este implicată activ în implementarea sistemului garanție - returnare pentru ambalajele primare de băuturi. Acesta este un instrument eficient care asigură colectarea, reciclarea și, implicit, refolosirea materialelor pentru ambalajul de bere, cu impact pozitiv asupra mediului.


Fragmente din declarații:

Dan Robinson, Președinte Asociația Berarii României:


Sectorul berii continuă să fie un angajator important și un contribuitor semnificativ la bugetul de stat. Sustenabilitatea este o temă importantă pe agenda producătorilor de bere. În primul rând, și cel mai important, de altfel, sistemul garanție - returnare în România înseamnă să facem ceea ce trebuie pentru mediul înconjurător. De asemenea, avem o oportunitate grozavă, nu doar de a atinge țintele de colectare și reciclare impuse de către UE, dar chiar de a le depăși, mai ales că țintele devin din ce în ce mai ridicate.

Am creat, împreună cu industria băuturilor răcoritoare, Alianța Producătorilor de Băuturi, o inițiativă a sectorului privat, pentru a ajuta la implementarea acestui sistem. Colaborarea strânsă între toate părțile implicate este vitală pentru a ne asigura că România va avea unul dintre cele mai bune sisteme de garanție - depozit. Trebuie să fie gândit ca un sistem unic, cu acoperire la nivel național, non-profit, complet transparent, proprietar al ambalajelor colectate, administrat de și pentru industria băuturilor.

Sistemul german de DRS este singurul descentralizat din Europa și are câteva dezavantaje. Printre dezavantaje, aș enumera costurile mari de exploatare, birocrație foarte multă și ineficiență. Pe de altă parte, își atinge țintele de colectare și reciclare, dar nu este metoda cea mai bună pe care am vedea-o implementată în România.


Modelul pe care vrem să îl propunem pentru România, este acela de a avea o singură companie care să țină costurile sub control. Pentru că acest sistem o să genereze costuri mari pentru toate părțile implicate, vor fi pierderi, pe care producătorii trebuie să le susțină.

Trebuie să ne asigurăm că taxa pe ambalaj va fi atrăgătoare pentru cetățeni, astfel încât, să merite efortul din partea lor de a returna ambalajele. Pe de altă parte, o taxă prea mare pe anumite tipuri de ambalaj, ar putea determina o schimbare a obiceiurilor de consum în rândul oamenilor și trebuie să evităm acest lucru. Trebuie să avem o taxă echilibrată, care să reflecte realitatea din România.

Mircea Fechet, Secretar de Stat, Ministerul Mediului:


Sistemul garanție - depozit (DRS) sau cum vrem să îl numim, este un sistem eficient și aduce rezultate foarte bune în alte țări. Referitor la modelul german, dincolo de părțile mai puțin bune, dacă vorbim de cifrele de colectare, acestea sunt extraordinare. Atinge rate de colectare de peste 90%, față de ce se întâmplă în România, unde suntem la ani lumină în cazul colectării selective.

De la 1 ianuarie intră în vigoare taxa pe plastic. Această nouă taxă va influența în mod cert modul în care statele membre vor gestiona modul de colectare selectivă.

Implementând abia acum un astfel de sistem, avem avantajul că putem să luăm elementele de bună practică din statele membre care au implementat deja sistemul și, mai ales, de a nu repeta greșelile pe care alții le-au făcut.

Principalul lucru de care trebuie să ținem cont, e acela că entitatea care se va ocupa de gestionarea întregului sistem trebuie să fie non-profit.


Scopul acestei entități va fi acela de a îndeplini sarcina de responsabilitate extinsă a producătorilor, de a opri resursele importante din a ajunge la groapa de gunoi, de a le reintroduce în economia circulară și de a le transforma în noi resurse. Bineînțeles că sistemul va fi unul național, centralizat, pentru că vom avea costuri diferite de la o regiune la alta și trebuie să echilibrăm întregul sistem.


Ministerul Mediului își dorește ca programul în anul 3 de funcționare să aibă o rată de colectare de cel puțin 90%. Hotărârea de Guvern, care va porni DRS-ul, este elaborată, fiind acum într-un proces de stabilire a detaliilor și foarte curând va fi publicată pentru a intra în consultare publică. Foarte curând însemnând zile sau săptămâni, în niciun caz luni. Există și o presiune publică pentru implementarea acestui sistem, pentru că românii au înțeles importanța acestui lucru.

Cristian Ghinea, Europarlamentar, Vicepreședinte USR:


România a tot ratat oportunități de finanțare europeană pentru a rezolva unele probleme de mediu. Acum suntem în contratimp pentru reglementarea acestor probleme. Avem un decalaj foarte mare între reglementările din România și cele de la nivel european. Noi ar fi trebuit să avem până în decembrie 2020 acest sistem funcțional. Iar până în 2025 ar trebui să reciclăm 50% în ambalajele de plastic și aluminiu și 70% din cele de sticlă. Noi astăzi suntem la 14%, la un calcul global. Urmează taxa pe plastic nereciclat. Ne vom afla în paradoxul de a plăti la UE pentru cantitatea de plastic pe care o introducem pe piață și nu o reciclăm.

Nu avem deja implementat un sistem de garanție depozit pentru că a lipsit voința politică și a fost o temere a politicienilor români de a își asuma aceste măsuri.

Și eu sunt de acord cu ideea să fie un sistem non-profit, național. Dar a fi de acord doar cu aceste principii mari, nu rezolvă alte dileme: cine pune banii, care să fie forma de proprietate. Și aici m-aș întoarce către industrie, iar preferința mea politică și a noastră e să fie o formulă în care o asociație a industriei să se ocupe de acest sistem. Pentru că ideea de a lăsa în seama statului managementul acestui sistem este o alternativă riscantă.

Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României:


Există deja un angajament al industriei, care reunește producătorii de bere și o parte dintre cei de băuturi răcoritoare. Am construit împreună o soluție pentru implementarea acestui sistem. Prin acest plan, ne asumăm să susținem investiția inițială a proiectului - care estimăm că va fi amortizată ulterior în primii 3-4 ani de funcționare. Trebuie să menționăm că acest sistem de garanție - returnare nu va putea funcționa decât în baza unui regim de obligativitate - respectiv, ca toți producătorii sau importatorii care pun pe piață ambalaje, care sunt încadrate ca făcând parte din sistemul de garanție, să intre într-o relație contractuală cu DRS-ul, cu operatorul de sistem.

Valoarea garanției va fi reglementată în Hotărârea de Guvern și probabil va fi în cuantum de 50 de bani/ambalaj. Această valoare va fi stabilită însă de către Ministerul Mediului. Punctul de plecare este în acest moment de 50 de bani, putând fi ajustat în viitor în funcție de contextul economic și la recomandarea operatorului de sistem. În propunerea pe care am făcut-o, am stipulat că nu trebuie să excludem ideea de returnare a garanției în numerar pentru consumatori.

sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-consumator-24381326-1-ianuarie-2021-intra-nivelul-taxa-plastic-taxa-garantie-romania-putea-fie-stabilita-50-bani-ambalaj-cadrul-sistemului-tip-garantie-returnare-drs.htm

„Au știut să vorbească cu paltonul liderului”

 


Deputata PNL, Adriana Săftoiu, care nu mai este inclusă pe listele liberalilor la următoarele alegeri, atacă lista PNL pentru alegerile parlamentare, susținând că pe această listă se află parlamentari care au chiulit, oameni fără o cultură minimală, dar „au stiut să vorbească cu paltonul liderului”.

„Am făcut greșeala să mă uit la listele partidelor pentru parlamentare, cu ceva mai multă atenție la colegii mei de partid, cu foarte puțină atenție la traseiști. Aici păcatul e vizibil chiar dacă e justificat ridicol de marele lider, orice vot e bun dacă te ajută să rămâi pe scaun.
Nu e nicio problemă că nu sunt eu acolo sau alți colegi care, din punct de vedere parlamentar, meritau măcar și un loc neeligibil ☺. Si o spun cu toată împăcarea, chiar nimeni nu e atât de bun ca să fie regretat.
Dar să văd acolo parlamentari care ar putea fi premiați pentru chiul (sigur, aveau grijă să nu lipsească de la votul final că acolo e o monitorizare mai exactă), persoane care, în particular, ar putea fi drăguțe, dar la nivel de activitate parlamentară sunt nule, au practicat tăcerea ca mod de a se exprima, dar au stiut să vorbească cu paltonul liderului, doar că asta nu e activitate parlamentară, e energie infinit disponibilă pentru a atârna de clanța care poate să îți deschidă ușa, nu îi poți asocia cu nici un proiect parlamentar, unii, cărora dacă le scoți din discurs imprecația, nu au nimic de spus, duc lipsă de argumente, adeseori de cultură minimală, dar pot să înșire platitudini până la epuizarea timpului, persoane care au adus combativitatea de stadion in Parlament, cărora le e mai familiară onomatopeea, cuvintele fiindu-le oareșcum străine, să îi vezi deschizând listele la Senat, la Camera Deputaților, mă întreb: ori țara asta e pierdută, ori e un experiment ca să ne trezim.
Poate în următorii patru ani ne trezim. Acum, vă asigur, votul e atât de viciat încât nu mai există niciun instrument de a sancționa așa bătaie de joc. Si dacă aveți chef de analiză priviți cu atentie numele celor care rămân în dreptul localității voastre si intrebați-vă ce știți despre ei. Mulți se laudă că v-au reprezentat si, vai, vor continua să vă reprezinte, cel mai des prin activitate pe FB, de exemplu prin “share” la postările de partid. Cei mai mulți sunt puși în locuri sigure pe listă așa încât, si dacă votăm 10 la sută, ei tot vor fi acolo, mulțumiți că sunt miezul națiunii.
Cum să îi sancționăm? În primul rând, renunțați să ii iertați pe ai voștri. Fiți mult mai duri cu ai voștri decât cu adversarii. Altfel, nu mai avem nicio sansă”, a scris Sfătoiu pe pagina sa de Facebook.

sursa:https://www.cotidianul.ro/saftoiu-si-lista-liberalilor-au-stiut-sa-vorbeasca-cu-paltonul-liderului/

Unde a dispărut gripa ?

 


Potrivit datelor colectate de OMS, numărul cazurilor de gripă a scăzut. La nivel global, se estimează că rata infecţiilor gripale a scăzut cu 98% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

O explicaţie ar putea fi izolarea şi măsurile de protecţie, precum purtarea măştii şi distanţarea socială. Şi o altă explicaţie interesantă ar fi interferenţa virală.

Când o persoană este infectată cu un virus, este mai puţin probabil să fie infectată de altul în acel timp. Institutul de Sănătate publică din Anglia a studiat probe prelevate de la aproximativ 20.000 de persoane în primele patru luni ale anului. A descoperit că în cazul oamenilor care au avut gripă, şansele să aibă de asemenea coronavirus au fost cu 58% mai mici.

„Ar putea să fie asta o explicaţie, că există o concurenţă între virusuri, dar este de urmărit. Există în natură şi în biologia moleculară şi virală acest fenomen. În celula infectată de către un virus, apare o rezistenţă la infecţia cu alte virusuri. De aici, poate să apară acea concurenţă şi imposibilitatea de a te co-infecta cu alt patogen. Nu este cert că aşa va fi. Ţine foarte mult şi de modul în care acţionează virusul, de modul în care intră în celulă, dacă sunt competitori pe acelaşi mecanism sau nu. Ar putea să aibă într-adevăr o competiţie pe mecanismul de intrare în celulă. Poarta de intrare este epitelul respirator de la nivelul faringelui, foselor nazale”, a declarat Ana-Maria Dobrotă, medic infecţionist.

În Australia au fost 14 cazuri de gripă în aprilie, comparativ cu 367 în 2019.

În Chile au fost 12 cazuri în perioada aprilie-octombrie, comparativ cu aproape 7.000 anul trecut.

În UK au fost raportate 767 de cazuri, raportat la 7000 anul trecut.

sursa:https://www.cotidianul.ro/unde-a-disparut-gripa-iata-o-explicatie/

Erdogan, pe prima pagină a Charlie Hebdo: „Fii de căţea”

 


Să te ții scandal! În plină criză a relațiilor Franța – Turcia, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan va apărea pe coperta noului număr al revistei franceze „Charlie Hebdo”, decizie care tensionează și mai tare relațiile dintre cele două țări.

Publicația a postat marţi coperta pe Facebook.

Caricatura de pe prima pagină îl reprezintă pe Erdogan în lenjerie intimă, stând în fotoliu şi ridicând rochia  unei femei.

„Ouuuh! Profetul !”, spune Recep Erdogan, dezvăluind fesele goale ale femeii.

Fotografia e însoțită pe Facebook de comentariul „Erdogan: în privat, este foarte amuzant”.

Reacții din Turcia (Update)

„Condamnăm ferm cele publicate referitor la preşedintele nostru în revista franceză, care nu respectă nicio credinţă, sacralitate şi valori, ci arată doar vulgaritate şi imoralitate. Un atac împotriva drepturilor personale nu înseamnă nici umor şi nici libertate de exprimare”, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt prezidenţial turc Ibrahim Kalin.

Ministrul adjunct al Culturii din Turcia a mers chiar mai departe şi i-a atacat dur pe cei de la Charlie Hebdo într-un mesaj postat pe Twitter: „Sunteţi ticăloşi … Sunteţi fii de căţea…”.

Directorul de comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun, a spus că „agenda anti-musulmană a lui Macron dă roade”.

„Condamnăm acest efort dezgustător făcut de publicaţie pentru a răspândi rasismul cultural şi ura”, a scris Altun pe Twitter.

La sfârșitul săptămânii trecute, Erdogan a lansat un nou atac la adresa omologului său francez, Emmanuel Macron, despre care a spus că „are nevoie de un tratament psihiatric”, ţinând cont de atitudinea lui împotriva islamismului.

Tensiunile dintre Turcia şi Franţa  au luat amploare după ce un profesor care îi învăţa pe elevi despre libertatea de exprimare, şi le-a arătat desene cu profetul Mahomed, a fost decapitat luna aceasta în Franţa.

sursa:https://www.cotidianul.ro/foto-erdogan-pe-prima-pagina-a-charlie-hebdo-fii-de-catea/

Protest violent la Roma

 


Italienii care au protestat marți seara în Roma față de restricțiile impuse de autorități au fost dispersați de forțele de ordine cu ajutorul tunurilor de apă.

Italienii au ieşit din nou să protesteze, din cauza măsurilor de restricţie impuse pe fondul numărului mare de infectări din ultimele zile.

Protestatarii şi-au strigat nemulţumirile în centrul Romei, marţi seară.

Autorităţile au folosit, de data aceasta, tunuri de apă pentru a dispersa mulţimea.

Restaurantele şi cafenelele din Italia au fost nevoite să îşi micşoreze programul de funcţionare, iar cinematografele şi sălile de sport s-au închis, ca urmare a deciziilor luate de autorități.

Guvernul italian a impus măsurile de restricţie pentru cel puţin o lună. Ţara a înregistrat peste 21.000 de mii de cazuri noi de coronavirus doar marți.

Și luni seara au avut loc proteste violente la Milano, Trieste, Ferrara, Torino, Napoli şi Palermo. Oamenii au cerut guvernului condus de premierul Giuseppe Conte ridicarea restricţiilor privind activităţile din domeniul HoReCa.

sursa:https://www.cotidianul.ro/video-protest-violent-la-roma/

Firea pune tunurile pe Raed Arafat

 


Prim-vicepreședintele Gabriela Firea a declarat, marți, la Antena 3 că Raed Arafat se autocenzurează și se rezumă la a anunța măsurile drastice decise de Guvern, fără a-i contrazice din poziția de specialist pe guvernanți. Și asta pentru că, susține Firea, șefului DSU i-ar fi teamă că ar putea să-și piardă postul important pe care îl are.

„Sunt câteva voci care întotdeauna au ținut isonul Guvernului și în loc să atragă atenția… Domnul Arafat în loc să vină ca specialist și să spună ‘luăm măsuri, dar întâi trebuie să facem ceea ce face toată Europa și anume să testăm în vederea izolării virusului, dumnealui – îl înțeleg într-un fel, omenește – de teamă să nu piardă un post de important pe care îl are, nu adaugă fraza importantă în contextul respectiv.

Când apare public spune doar măsurile drastice, mai ceartă câte un cetățean, îl mai trage de ureche, mai o amendă și așa mai departe. Cred că se autocenzurează, pentru că dacă ne aducem aminte în istoria recentă, acum aproape un an de zile când a debutat guvernarea Orban, dumnealui era pe cale să fie dat afară. A venit pandemia și nu au avut cum să dea afară un specialist. Și normal că are grijă la exprimări și la cuvinte și nu vrea să supere Guvernul”, a spus Gabriela Firea.

Firea i-a lăudat în schimb pe noii săi colegi Alexandru Rafila și Adrian Streinu-Cercel, care candidează ca și ea pe listele PSD la alegerile parlamentare.

„Din păcate, guvernanții împart specialiștii în buni și răi. Cei buni sunt cei care le cântă isonul și nu îndrăznesc să-i contrazică și stau în poziția ghiocel, iar specialiștii răi sunt cei care îndrăznesc să spună adevărul, îndrăznesc să comunice și către presă informațiile reale, îndrăznesc să le spună și cetățenilor, de asemenea, informații corecte și nu aplaudă Guvernul.

Asta este situația la noi. Din păcate, nu veți mai vedea încă o țară – ne raportăm la Europa – care pur și simplu să minimalizeze efortul pe care îl fac acești oameni care se pregătesc o viață. (…) Dar ei sunt anulați pur și simplu dacă îndrăznesc să spună adevărul.

Avem cazul concret: profesorii Streinu-Cercel și Rafila. Profesorul Streinu-Cercel a fost extraordinar, a fost bun, minunat, inclusiv numit președintele comisiei științifice COVID. În momentul în care a îndrăznit să participe la o conferință de presă cu, de acum fostul, primar general Gabriela Firea în care să anunțăm testarea populației din municipiul București tocmai în vederea limitării coronavirusului, din acea secundă a devenit un specialist rău și a fost demis de la comisia anti-COVID.

Domnul Rafila a fost minunat, a fost în toate comisiile și comitetele. Cum a îndrăznit să apară pe lista noastră pentru Camera Deputaților, imediat a fost numit un specialist rău, doar pentru că a luat această decizie grea”, a adăugat Gabriela Firea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/firea-pune-tunurile-pe-arafat-ce-a-observat/

10.27.2020

Scandal mondial: Băsescu, implicat și ACUZAT în războiul Trump-Biden! ”PREȚ uriaș plătit”

 


”Această operațiune a fost orchestrată cu ajutorul lui Traian Băsescu, care și-a plătit astfel datoria - acum Donald Trump are mâinile dezlegate, poate să meargă după Joe Biden și fiul acestuia și până la București”

Nu e exagerat, ceea ce veți citi poate genera un ”scandal mondial”! Celebrul jurnalist Sorin Roșca Stănescu face o acuzație fulminantă, care ar putea afecta chiar… alegerile pentru Casa Albă ! Titlul articolului - ”Băsescu și-a cumpărat mandatul de la Joe Biden” – spune tot !

SR Stănescu începe cu situația din 2012, când Traian Băsescu era practic suspendat prin votul masiv al românilor, iar ”Colacul de salvare a venit de la Casa Albă”, aceasta prin ”intervenția energică a lui Joe Biden”.

La acea dată Biden era vicepreședinteșe SUA și, afirmă SR Stănescu, ”uriașul serviciu nu a fost gratuit, Joe Biden a fost recompensat”.

Biden a fost ”bine recompensat de Traian Băsescu, numai că prețul l-a plătit statul român - iar prețul a fost Fondul Proprietatea”, pe care SRS o numește ”cireașa de pe tortul României din acei ani”.

Întrebarea esențială la care răspunde SR Stănescu este ”Cum s-a desfășurat trocul?”. Iar răspunsul introduce o a doua acuzație gravă la adresa Washington-ului -  ”Băsescu a lucrat printr-un intermediar, acesta a  fost Mark Gitenstein, ambasadorul din acea vreme al SUA la București, prieten apropiat al vicepreședintelui SUA și al fiului acestuia, Hunter Biden”.


”Concret, Mark Gitenstein, utilizându-și puternica poziție de ambasador extraordinar și plenipotențiar al SUA la București, a exercitat presiuni după modelul experimentat și în mega-escrocheria Microsoft asupra autorităților statului român, pentru ca Fondul Proprietatea, care administra o parte importantă a averii statului român, să-și schimbe consiliul de administrație și să accepte accesul ca administratori al reprezentanților unor parteneri străini”, afirmă SRS.  

Detaliile oferite de celebrul jurnalist sunt uluitoare: ”Gitenstein a impus și organizarea în acest sens a unei licitații, în scopul de a salva aparențele”.

Dar, în final, după ce ar fi ”stabilit regulile jocului”, Gitenstein a devenit membru al Consiliului de Administrație al Fondului Proprietatea și apoi președinte de facto al acestuia – sau, altfel spus, ”stăpân absolut peste o bună parte a averii statului român, după ce nu a mai fost ambasador”.


”Această operațiune a fost orchestrată cu ajutorul lui Traian Băsescu, care și-a plătit astfel datoria”, afirmă SR Stănescu, care mai aruncă o bombă – ”din această poziție, Gitenstein a putut favoriza o serie întreagă de societăți comerciale americane, păstorite de Joe Biden prin intermediul fiului său Hunter Biden sau de alți interpuși ai acestuia”.


Sorin Roșca Stănescu nu nominalizează respectivele firme, dar promite că, atunci când acest dosar va fi deschis ”românii se vor îngrozi constatând care a fost în final prețul – un preț uriaș – plătit de Traian Băsescu pentru a rămâne în mandatul prezidențial”.

Și, atenție unde bate SR Stănescu – ”Nu cred că este o anchetă de care să fie capabile autoritățile de la București (…) o surpriză plăcută poate însă veni de la Washington”.

În articolul publicat de „Corect news”, SRS face această ”supoziție” în condițiile în care recent Trump a trecut prin încercarea de la Senat, ”una dintre cele mai terifiante aventuri din istoria Statelor Unite”, cum o numește jurnalistul.


”Acum Donald Trump are mâinile dezlegate - poate să meargă după Joe Biden și fiul acestuia până la Kiev, dar și până la București”, spune SR Stănescu. Și, atenție, ”în acest moment, informațiile furnizate de Elena Udrea în îndelungatul briefing din Costa Rica, organizat de FBI, ar putea fi activate - nu-l văd prea bine nici pe Traian Băsescu”.


Despre aceste ”informații” date de Elena Udrea agenților FBI a relatat și Sputnik, subliniind o mega-afacere a unei alte entități americane în România de care blonda și președintele (ex) ar putea să știe.

Pe de altă parte, pentru cei care au uitat sau nu au știut, când SR Stănescu vorbește de SUA, ar trebui pronunțat un nume interesant: Pacepa. Ion Mihai Pacepa. Sorin Roșca Stănescu s-a ocupat de problemele sale în România , alături de doi prieteni azi decedați (unul, posibil să trăiască sub altă identitate), și de un cunoscut avocat.

Deci, când SRS vorbește de SUA, nu o face ca un necunoscător. Dimpotrivă. Așa că, da, scandalul pe care el, doar l-a anunțat, e posibil să aibă un ecou imens – la Washington. Și la nivel mondial. Ce combinație interesantă ar fi în presa americană Biden & ”Petrov”!


sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20200213/29183055/Scandal-mondial-Bsescu-implicat-i-ACUZAT-n-rzboiul-Trump-Biden-PRE-uria-pltit.html

Gâdea, gata să leșine

 


Mirel Curea era să-l aibă pe conștiință pe Mihai Gâdea, care s-a albit la față și a întrerupt povestirea cunoscutului jurnalist de investigații! 

Invitat la emisiunea ”Sinteza Zilei”, redactorul șef adjunct al ”Evenimentului zilei”, Mirel Curea, a fost rugat să comenteze acuzațiile de corupție care planează asupra fostului vicepreședinte al SUA, Joe Biden, posibil președinte după alegerile de săptămâna viitoare!

Dar, Mirel Curea nu s-a rezumat doar la considerații din actualitate – ci a readus în atenție o poveste din anii 90, când președintele George Bush senior a participat la o partidă de tenis în România, în compania lui Adrian Năstase și Teodor Meleșcanu, organizator fiind controversatul milionar, bancher și om de tenis Sever Mureșan.


Partida a avut loc în 1995, deci la scurt timp după încheierea mandatului lui Bush (1989 –1993).

Ei bine, ca un exemplu de ”corectitudine” americană,  Mirel Curea a povestit că ”s-au încărcat cutii pline cu bani” – destinația fiind, evident, fostul președinte american.


Faptul a fost văzut și de jurnaliști, atunci, spune Curea, atrăgând atenția că și un jurnalist care acum e la Antena 3 a fost martor.


Mihai Gâdea s-a albit, părea că nu mai are aer în plămâni și și-a oprit repede invitatul!

Desigur, povestea de atunci este foarte interesantă, a fost o operațiune de lobby în vederea unui program ambițios al lui Năstase, aderarea la UE și NATO. Astfel, după partida din aprilie 1995 a urmat pactul politic și Declarația de la Snagov,  din iunie al aceluiași an, când toate partidele au fost de acord cu obiectivele europene și euroatlantice.

Dar, la baza operațiunii de lobby atât de necesară e posibil să fi stat și ceea ce a comentat presa de atunci – cutiile cu dolari care l-au speriat pe Mihai Gâdea.


Alexandru Rafila a rămas fără aer în timp ce prezenta planul PSD

 


Probleme pentru medicul Alexandru Rafila chiar în timp ce prezenta planul PSD privind sănătatea. Rafila, care este și candidat din partea social-democraților la Camera Deputaților, a avut probleme de respirație. În mai multe rânduri, Rafila a rămas fără aer și a fost nevoit să-și dea masca jos pentru câteva secunde pentru a se hidrata.

PSD a publicat planul elaborat de partid pentru combaterea epidemiei COVID-19. Printre măsuri se numără testarea tuturor persoanelor din zonele cu rata mare a infectării. Potrivit documentului se are în vedere „testarea tuturor indivizilor, indiferent de simptome, în locurile cu incidență ridicat”

PSD mai propune restructurarea urgentă a Direcțiilor de Sănătate Publică prin constituirea structurii operative de intervenție în sănătatea publică, coordonată de Institutului Național de Sănătate Publică, reorganizarea spitalelor generale, amenajarea de circuite dedicate și paturi pentru pacienții COVID-19, inclusiv pentru terapie intensivă.

În același timp, social-democrații vor să fie asigurată asistența medicală de rutină pentru pacienții cu boli cronice sau acute, dar și accesul fără întârziere la serviciile de sănătate în timpul pandemiei, prin testare rapidă la internare ori prezentare.

Finanțele țării sunt în derivă! Deficitul s-a adâncit

 


Execuția bugetului general consolidat în primele nouă luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 67,27 miliarde de lei (6,36% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19.

Sume în valoare de 37,12 miliarde de lei (3,51% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19. Creșterea deficitul bugetar aferent primelor nouă luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, (i) de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-septembrie datorită crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (16,15 miliarde de lei), (ii) de creșterea cu 3,22 miliarde de lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-septembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, (iii) precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,57 miliarde de lei. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 6,83 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 10,35 miliarde de lei.

Veniturile

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 227,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 0,4% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere marginală, de 0,05 puncte procentuale (an/an), cauzată cu precădere de contracția încasărilor nete din TVA.

În ce privește evoluția lunară, dinamica veniturilor totale se menține și în septembrie în teritoriul pozitiv (7,6% an/an), fiind determinată în principal de avansul veniturilor din fonduri europene, al celor nefiscale, precum și cel al contribuțiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjunctura actuală.

Încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 18,08 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului curent, consemnând o creștere de 5,1% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul pe veniturile din pensii, cu 41,4% mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din dividende cele aferente Declarației unice (12,2%, respectiv 19% an/an).

În condițiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada dec19-aug20 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu 1,1% în primele nouă luni a.c., evoluție explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna septembrie prezintă o accelerare (+5,3% an/an), în concordanță cu baza macroeconomică.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 82,92 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în stagnare față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, evoluția lunară reflectă o revenire a dinamicii contribuțiilor în septembrie (+2,7% an/an), în condițiile majorării fondului de salarii din economie cu 5,6%. Dinamica încasărilor din contribuții sociale a fost afectată de: (i) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate de către contribuabili, (ii) modificarea bazei de calcul a CAS și CASS datorată de salariații cu contract individual de muncă cu timp parțial și (iii) scutirea de la plată a contribuției asiguratorii în muncă (pentru șomajul tehnic).

Încasările din impozitul pe profit au însumat 10,81 miliarde de lei în primele trei trimestre ale anului curent, în scădere cu -13,8% față de perioada corespunzătoare a anului trecut (luna septembrie consemnând totuși o dinamică pozitivă, de 28,1% an/an). În structură, încasările din impozitul pe profit de la agenții economici s-au diminuat cu 9,3%, în timp ce încasările din impozitul pe profit de la băncile comerciale s-au contractat cu 51,5%. Evoluția negativă este explicată în principal de contracția activității economice, amânarea achitării obligațiilor fiscale de către contribuabilii plătitori de impozit pe profit, precum și de bonificațiile de 5% pentru marii contribuabili, respectiv 10% pentru contribuabilii mici și mijlocii, acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit (OUG 33/2020, bonificații acordate în sumă de cca 0,57 miliarde de lei).

Alte impozite pe venit, profit și câștiguri din capital de la persoane juridice au înregistrat 2,3 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului, în scădere cu 17,2% (an/an). Evoluția acestor încasări a fost afectată, de asemenea, de amânarea plății obligațiilor fiscale declarate de către contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, precum și de bonificațiile de 10% acordate acestora pentru plata impozitului la scadență (OUG 33/2020).

Încasările nete din TVA au înregistrat 40,72 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în scădere cu 14,3% comparativ cu nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Pe fondul revenirii comerțului, dinamica negativă a veniturilor brute din TVA continuă să se amelioreze și în luna septembrie (-1,7%).

Evoluția încasărilor din TVA în primele trei trimestre ale anului a fost influențată negativ de: (i) creșterea rambursărilor de TVA cu 23,8%, an/an (+3,22 miliarde de lei) cu scopul de a asigura companiilor un nivel de lichiditate suplimentar pe perioada crizei; (ii) prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale declarate; (iii) evoluțiile nefavorabile din sectoarele economice începând cu luna martie (cu precădere industrie, servicii pentru populație și comerțul cu autovehicule).

Veniturile din accize au însumat 22,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, prezentând o scădere de 3,0% față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Declinul este explicat de contracția încasărilor din accizele pentru produse energetice, de 20,0% (an/an) în perioada mar-sept 2020, în principal ca urmare a reducerii consumului de carburanți în conjunctura actuală (limitarea consumului anumitor servicii – turism și creșterea incidenței muncii la domiciliu). În schimb, veniturile din accizele pentru produsele din tutun au consemnat un avans de 13,0% (an/an), susținută și de majorarea nivelului accizei la țigarete.

20) și amânării la plată a unor obligații.

Veniturile nefiscale au înregistrat 20,65 miliarde de lei în primele trei trimestre ale anului 2020 și prezintă o creștere de 2,2% față de încasările din aceeași perioadă a anului trecut. Dinamica acestora a fost influențată pozitiv de vărsămintele din veniturile nete ale BNR (+0,6 miliarde de lei). Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 16,04 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2020, în creștere cu 44,2% față de perioada similară a anului trecut.

Cheltuielile

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 294,99 miliarde de lei au crescut în termeni nominali cu 15,4% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 3,8 puncte procentuale de la 24,1% din PIB 2019 la 27,9% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației. Astfel, până la finele lunii septembrie s-au plătit 4,07 miliarde de lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 842,49 milioane de lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 1,66 miliarde de lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 87,8 mil lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.

În luna septembrie, s-a reflectat cel mai mare nivel de plăți aferente unei luni din anul 2020, respectiv 38,9 miliarde de lei față de o medie lunară de 32,0 miliarde de lei. Acesta se explică prin faptul că pe lângă plățile lunare din ultima perioadă, în luna septembrie se reflectă și sumele suplimentare de 1,1 miliarde de lei aferente majorării punctului de pensie cu 177 lei începând cu 1 septembrie 2020 și majorării alocațiilor de stat pentru copii de la 1 august cu aprox. 20% mai mult decât cea din iulie a.c.; 0,84 miliarde de lei sume pentru despăgubirea producătorilor agricoli pentru culturile afectate de seceta; 0,3 miliarde de lei sume din vanzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera pentru implementarea de masuri financiare in sectoare cu riscuri semnificative de relocare a emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, s-au înregistrat plăți mai mari decât media lunară de până acum aferente proiectelor de investiții (2,64 miliarde de lei), bunurilor și serviciilor, în special pentru medicamente și produse sanitare (1,0 miliarde de lei), precum și aferente măsurilor active și concediilor medicale (0,9 miliarde de lei).

Cheltuielile de personal au însumat 80,99 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, reflectându-se majorările salariale, îndemnizația de hrană, atât cele aplicate începând cu 1 ianuarie 2019, acordate în temeiul Legii cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cât și majorările salariale aplicate cu 1 ianuarie 2020. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 7,7% din PIB, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului anterior. Din total cheltuielilor de personal, plățile reprezentând stimulentul de risc acordat pentru COVID 19 au fost de 247,5 milioane lei.

Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 39,61 miliarde de lei, în creștere cu 12,7% față de anul precedent. În cadrul bugetului general consolidat, majorările față de medie se înregistrează la nivelul administrației locale inclusiv spitalele din subordinea acestora, majorări determinate în special de plăți suplimentare pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi și alte produse necesare diagnosticării și tratării pacienților infectați cu coronavirusul SARSCoV-2. De asemenea, o creștere se reflectă și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 8,1% față de aceeași perioadă a anului anterior determinată de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum rezultat și pentru decontarea serviciilor medicale în ambulatoriu.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 104,01 miliarde de lei în creștere cu 22,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2019, precum și de majorarea punctului de pensie de la 1 septembrie 2020 cu 177 lei, respectiv de la 1.265 lei la 1.442 lei. De asemnea, se reflectă și majorarea de la 1 septembrie a.c. a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari garantată de la 704 lei la 800 lei, precum și majorările privind alocațiile de stat pentru copii începând cu 1 mai 2019, 1 ianuarie 2020 și cea de la 1 august 2020 care reprezintă o creștere a alocației cu aprox. 20% mai mult decât cea plătită în luna iulie 2020.

Totodată, începând cu luna aprilie s-au realizat plăți determinate de măsurile care au fost luate cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative generate de pandemia de COVID 19, cum ar fi plata pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului în valoare de 4,07 miliarde de lei și pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2 în valoare de 842,49 mil lei, precum și sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%) în valoare de 1,66 miliarde de lei. De asemenea, se continuă decontările îndemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate pentru concedii medicale în scopul diminuării stocului de plăți restante aferente acestora, astfel că pâna la sfârșitul lunii septembrie plățile au fost de 3,08 miliarde de lei, de două ori mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 5,59 miliarde de lei, cea mai mare parte dintre acestea fiind alocate către sectorul agricol și transporturi, respectiv subvenții pentru sprijinirea producătorilor agricoli, subvenții pentru transportul călătorilor și pentru diferențe de preț și tarif.

Alte cheltuieli au fost de 5,6 miliarde de lei, reprezentând, în principal, sume aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, conform legislației în vigoare, burse pentru elevi și studenți, alte despăgubiri civile, precum și îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ (87,8 milioane lei). De asemenea, în luna septembrie s-au plătit schemele de ajutor de stat acordate producătorilor agricoli care au fost afectați de secetă în valoare de 842,74 milioane lei.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 16,7 miliarde de lei, cu 29,2% mai mari comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 29,8 miliarde de lei, cea mai mare sumă investită în economie în ultimii 10 ani aferentă primelor 9 luni ale anului, în creștere cu 29,8% mai mult decât aceeași perioadă a anului precedent, depășind sumele investite pe tot anul în 2016, precum și în anul 2017. În cadrul bugetului general consolidat, majorările apar la bugetul de stat și la bugetele locale atât din fonduri naționale, cât și aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile. Astfel, administrația locală a investit cu 77,5% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut în proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2021.

De asemenea, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au plătit 327,5 milioane lei pentru achiziționarea de produse – stocuri de urgență medicală, inclusiv scannere termice pentru combaterea răspândirii infecției cu coronavirusul SARS-COV-2.

sursa:https://www.cotidianul.ro/finantele-tarii-sunt-in-deriva-deficitul-s-a-adancit/