Obiectivele UE de reciclare pentru 2025 sunt provocatoare pentru multe state UE, iar România reciclează în acest moment doar aproximativ 15% din deșeurile pe care le produce. Începând cu ianuarie 2021, România va fi nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și nu o reciclează. Din acest motiv, implementarea unui sistem de tip garanție - returnare (DRS) în România trebuie să se întâmple cât mai urgent.
În industria berii, etapa de producţie a ambalajelor presupune utilizarea de materiale precum aluminiul, sticla sau plasticul în fabricarea dozelor, a sticlelor și a PET-urilor. Pentru a limita impactul asupra mediului și a optimiza gestionarea deșeurilor în România este nevoie de un dialog constant între toți factorii implicați, industrie - autorități locale - societatea civilă, dar și de acțiuni concrete transpuse atât în legislație, cât și în realitatea de zi cu zi.
În acest sens, principalii vorbitori - Mircea Fechet, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Dan Robinson, Președinte Asociația Berarii României, Cristian Ghinea, Europarlamentar, Vicepreședinte USR au subliniat importanța eforturilor susținute la nivel de industrie și nevoia unui dialog constructiv cu autoritățile în cadrul conferinței "Berea face cinste României”, organizată de Asociația Berarii României.
S-a discutat despre importanța implementării cât mai rapide a unui sistem garanție-returnare în România ca o soluție prin care reciclarea deșeurilor de ambalaje se poate face eficient și la un nivel ridicat.
Industria berii este implicată activ în implementarea sistemului garanție - returnare pentru ambalajele primare de băuturi. Acesta este un instrument eficient care asigură colectarea, reciclarea și, implicit, refolosirea materialelor pentru ambalajul de bere, cu impact pozitiv asupra mediului.
Fragmente din declarații:
Dan Robinson, Președinte Asociația Berarii României:
Sectorul berii continuă să fie un angajator important și un contribuitor semnificativ la bugetul de stat. Sustenabilitatea este o temă importantă pe agenda producătorilor de bere. În primul rând, și cel mai important, de altfel, sistemul garanție - returnare în România înseamnă să facem ceea ce trebuie pentru mediul înconjurător. De asemenea, avem o oportunitate grozavă, nu doar de a atinge țintele de colectare și reciclare impuse de către UE, dar chiar de a le depăși, mai ales că țintele devin din ce în ce mai ridicate.
Am creat, împreună cu industria băuturilor răcoritoare, Alianța Producătorilor de Băuturi, o inițiativă a sectorului privat, pentru a ajuta la implementarea acestui sistem. Colaborarea strânsă între toate părțile implicate este vitală pentru a ne asigura că România va avea unul dintre cele mai bune sisteme de garanție - depozit. Trebuie să fie gândit ca un sistem unic, cu acoperire la nivel național, non-profit, complet transparent, proprietar al ambalajelor colectate, administrat de și pentru industria băuturilor.
Sistemul german de DRS este singurul descentralizat din Europa și are câteva dezavantaje. Printre dezavantaje, aș enumera costurile mari de exploatare, birocrație foarte multă și ineficiență. Pe de altă parte, își atinge țintele de colectare și reciclare, dar nu este metoda cea mai bună pe care am vedea-o implementată în România.
Modelul pe care vrem să îl propunem pentru România, este acela de a avea o singură companie care să țină costurile sub control. Pentru că acest sistem o să genereze costuri mari pentru toate părțile implicate, vor fi pierderi, pe care producătorii trebuie să le susțină.
Trebuie să ne asigurăm că taxa pe ambalaj va fi atrăgătoare pentru cetățeni, astfel încât, să merite efortul din partea lor de a returna ambalajele. Pe de altă parte, o taxă prea mare pe anumite tipuri de ambalaj, ar putea determina o schimbare a obiceiurilor de consum în rândul oamenilor și trebuie să evităm acest lucru. Trebuie să avem o taxă echilibrată, care să reflecte realitatea din România.
Mircea Fechet, Secretar de Stat, Ministerul Mediului:
Sistemul garanție - depozit (DRS) sau cum vrem să îl numim, este un sistem eficient și aduce rezultate foarte bune în alte țări. Referitor la modelul german, dincolo de părțile mai puțin bune, dacă vorbim de cifrele de colectare, acestea sunt extraordinare. Atinge rate de colectare de peste 90%, față de ce se întâmplă în România, unde suntem la ani lumină în cazul colectării selective.
De la 1 ianuarie intră în vigoare taxa pe plastic. Această nouă taxă va influența în mod cert modul în care statele membre vor gestiona modul de colectare selectivă.
Implementând abia acum un astfel de sistem, avem avantajul că putem să luăm elementele de bună practică din statele membre care au implementat deja sistemul și, mai ales, de a nu repeta greșelile pe care alții le-au făcut.
Principalul lucru de care trebuie să ținem cont, e acela că entitatea care se va ocupa de gestionarea întregului sistem trebuie să fie non-profit.
Scopul acestei entități va fi acela de a îndeplini sarcina de responsabilitate extinsă a producătorilor, de a opri resursele importante din a ajunge la groapa de gunoi, de a le reintroduce în economia circulară și de a le transforma în noi resurse. Bineînțeles că sistemul va fi unul național, centralizat, pentru că vom avea costuri diferite de la o regiune la alta și trebuie să echilibrăm întregul sistem.
Ministerul Mediului își dorește ca programul în anul 3 de funcționare să aibă o rată de colectare de cel puțin 90%. Hotărârea de Guvern, care va porni DRS-ul, este elaborată, fiind acum într-un proces de stabilire a detaliilor și foarte curând va fi publicată pentru a intra în consultare publică. Foarte curând însemnând zile sau săptămâni, în niciun caz luni. Există și o presiune publică pentru implementarea acestui sistem, pentru că românii au înțeles importanța acestui lucru.
Cristian Ghinea, Europarlamentar, Vicepreședinte USR:
România a tot ratat oportunități de finanțare europeană pentru a rezolva unele probleme de mediu. Acum suntem în contratimp pentru reglementarea acestor probleme. Avem un decalaj foarte mare între reglementările din România și cele de la nivel european. Noi ar fi trebuit să avem până în decembrie 2020 acest sistem funcțional. Iar până în 2025 ar trebui să reciclăm 50% în ambalajele de plastic și aluminiu și 70% din cele de sticlă. Noi astăzi suntem la 14%, la un calcul global. Urmează taxa pe plastic nereciclat. Ne vom afla în paradoxul de a plăti la UE pentru cantitatea de plastic pe care o introducem pe piață și nu o reciclăm.
Nu avem deja implementat un sistem de garanție depozit pentru că a lipsit voința politică și a fost o temere a politicienilor români de a își asuma aceste măsuri.
Și eu sunt de acord cu ideea să fie un sistem non-profit, național. Dar a fi de acord doar cu aceste principii mari, nu rezolvă alte dileme: cine pune banii, care să fie forma de proprietate. Și aici m-aș întoarce către industrie, iar preferința mea politică și a noastră e să fie o formulă în care o asociație a industriei să se ocupe de acest sistem. Pentru că ideea de a lăsa în seama statului managementul acestui sistem este o alternativă riscantă.
Julia Leferman, Director General Asociația Berarii României:
Există deja un angajament al industriei, care reunește producătorii de bere și o parte dintre cei de băuturi răcoritoare. Am construit împreună o soluție pentru implementarea acestui sistem. Prin acest plan, ne asumăm să susținem investiția inițială a proiectului - care estimăm că va fi amortizată ulterior în primii 3-4 ani de funcționare. Trebuie să menționăm că acest sistem de garanție - returnare nu va putea funcționa decât în baza unui regim de obligativitate - respectiv, ca toți producătorii sau importatorii care pun pe piață ambalaje, care sunt încadrate ca făcând parte din sistemul de garanție, să intre într-o relație contractuală cu DRS-ul, cu operatorul de sistem.
Valoarea garanției va fi reglementată în Hotărârea de Guvern și probabil va fi în cuantum de 50 de bani/ambalaj. Această valoare va fi stabilită însă de către Ministerul Mediului. Punctul de plecare este în acest moment de 50 de bani, putând fi ajustat în viitor în funcție de contextul economic și la recomandarea operatorului de sistem. În propunerea pe care am făcut-o, am stipulat că nu trebuie să excludem ideea de returnare a garanției în numerar pentru consumatori.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu