Ion Cristoiu afirmă că PNL şi premierul Orban folosesc inaugurările începerii unor lucrări, chiar şi la nivelul unei planşe, în scop electoral pentru a da impresia electoratului că acestea au început deja, iar alegerile parlamentare din 6 decembrie sunt o formalitate.
"Cora Muntean a postat pe cristoiublog.ro un filmuleţ care surprinde solemnitatea inaugurării la Iaşi de cătreLudovic Orban şi Nelu Tătaru a locului pe care urmează să se înalţe cîndva măreaţa clădire a Spitalului regional de urgenţă. Pentru a da cît de cît seriozitate acestui moment de umor involuntar gogolian, descinşii în buruieni au fost ajutaţi de o planşă. Nu e prima oară cînd Ludovic Orban se opreşte într-un loc din ţară pentru a visa cu ochii larg deschişi la viitorul de aur al respectivului.
Printre buruieni, în faţa unei planşe, el vorbeşte românilor nu despre ceea ce a făcut pînă acum în cele zece luni de guvernare, ci despre ceea ce va face el în următorii patru ani, după alegerile parlamentare pe care le vede deja cîştigate de pe acum, mai ceva decît vedeau comuniştii în 1944 România cucerită definitiv de ei cu ajutorul frăţesc al sorei mai mari, Uniunea Sovietică. În comentariul Ludovic Orban a transformat în sărbătoare naţională inaugurarea unor planşe ale şantierului despre care nu ştim dacă se va deschide sau nu din 5 septembrie 2020, asemănam campania angajată de Ludovic Orban de a se fuduli cu ceva ce ar putea fi (dacă va obţine majoritatea tare în Parlament după 6 decembrie 2020) cu momentele zise şi de perspectivă a viitorului, obligatorii în orice scriere realist-socialistă:
'Ludovic Orban s-a inspirat din literatura proletcultistă a anilor stalinişti de la noi. Toate romanele, toate piesele de teatru, conţineau în mod obligatoriu ceea ce numea aducerea viitorului în prezent. Eroul pozitiv, activistul de partid, era surprins în capătul unui teren pustiu, plin de buruieni, pe care urma să se ridice o fabrică, un combinat. Preţ de o pagină în faţa ochilor de activist se desfăşura, descris amănunţit combinatul deja construit, forfotind de muncă şi cu steagul partidului fluturînd pe turnuri. Critica de îndrumare numea asta perspectiva viitorului. Prezentul e – cum zicea critica de îndrumare –, plin de buruienile trecutului. Da, dar artistul trebuie să vadă nu prezentul, ci viitorul. Acolo unde în prezent e o groapă de gunoi el trebuie să vadă viitoarea termocentrală.'
Rîndurile de mai sus aparţin publicistului Ion Cristoiu. Oleacă şi scriitor. Nu degeaba toţi marii autori interbelici au făcut publicistică, deseori vecină cu proza. Nu se putea, sub acest semn, să nu mă amuze imaginea premierului Ludovic Orban glosînd pe marginea unei construcţii din viitor, care e doar pe planşetă, într-un loc marcat doar de buruieni.
Istoricul clipei, care e comentatorul politic, vede realităţile din alt unghi decît cel al publicistului sau chiar al scriitorului. El ţine să descopere dincolo de faptele şi vorbele politicienilor, mai ales cînd aceştia sînt angajaţi în bătălia electorală, expresie democratică a luptei pentru putere, tacticile şi strategia, manevra electorală, trucul prin care sînt păcăliţi alegătorii în cadrul Marii partide de Alba Neagra numită scrutin liber şi independent.
Din această perspectivă judecat, şirul de solemnităţi de inaugurări de planşe, de sărbătoriri ale încheierii unor contracte de infrastructură, ba chiar şi ale unor banale contracte de consultanţă, trebuie iscodit şi ca parte a unei campanii declanşate deja de Ludovic Orban pentru scrutinul parlamentar din 6 decembrie 2020.
Orice campanie electorală în care se angajează un partid se defineşte printr-un lung şir de promisiuni. Partidul intră în bătălia pentru putere cu un program zis pentru ţară cuprinzînd făgăduieli de creştere a nivelului de trai, de construcţii măreţe, de reformare a instituţiilor. Alegătorilor li se promite marea cu sarea. În schimb alegătorii sînt invitaţi să vină la urne şi să pună ştampila pe sigla partidului. Aceste făgăduieli, prezente în toate campaniile electorale postdecembriste, au o slăbiciune evidentă:
Folosesc, direct sau sugerat, formula Dacă. Dacă venim la putere, vom face şi vom drege, dacă ne veţi vota vă vom da şi vă vom construi. Acest dacă micşorează puterea de atracţie a făgăduielii. Mai ales că ea e prezentată ca simplă făgăduială, ceea ce şi e de fapt.
Ludovic Orban merge prin ţară şi inaugurează planşe, contracte de infrastructură, începuturi de şosele, bate primul cui al unui şantier care se va ridica în viitor, cîndva. Toate proiectele sale urmează să se concretizeze în viitor. Ca şi proiectele propuse în toate programele electorale. Dintr-un punct de vedere, acţiunile lui Ludovic Orban ţin de zona de făgăduieli electorale.
Ce au ele în plus faţă de tradiţionalele făgăduieli electorale?
Răspunsul trimite la principalul adversar al PNL, Partidul Social Democrat. Normal ar fi ca, în replică, Marcel Ciolacu să meargă prin ţară şi să inaugureze şantiere din viitor. N-o face însă. În primul rînd pentru că PSD, spre deosebire de PNL, n-are pînă acum un program electoral, un şir de făgăduieli. Apoi, şi aici e lucrul cel mai important, chiar dacă ar avea, Marcel Ciolacu nu l-ar putea imita pe Ludovic Orban. De ce? Pentru că PSD nu e la guvernare. Ludovic Orban pune cărămida viitoarelor construcţii ca şef de Guvern.
Toate popasurile sale, deşi strict electorale, sînt din punct de vedere oficial vizitele de lucru ale unui premier pentru a inaugura un nou şantier. Aşa cum se vede cu ochiul liber, el n-a inaugurat schiţa viitorului spital regional Iaşi în calitate de şef al PNL, ci în calitate de premier. În această calitate, el a semnat la 26 august 2020 contractul de elaborare a studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic de execuţie pentru Drumul Expres Găeşti-Ploieşti. Cu acest prilej el a ţinut un discurs despre viitor:
'Punem astăzi bazele proiectului de construcţie a Centurii Găeşti, de care cetăţenii oraşului au atîta nevoie. Obiectivul va fi parte din drumul expres Ploieşti-Găeşti, un drum necesar care urmează să facă legătura între autostrada Bucureşti-Ploieşti, cînd va fi gata, pînă la Braşov şi autostrada A1'.
Semnarea unui contract de elaborare a studiului de fezabilitate nu înseamnă mare lucru faţă de drumul din final. Nu de puţine ori, studiul e făcut degeaba. În cazul lui Ludovic Orban îndoiala în posibilitatea ca proiectul să se concretizeze stă în realitatea alegerilor din 6 decembrie 2020. Cum să zici că pui bazele centurii Găeşti prin simpla semnare a unui contract de studiu de fezabilitate cînd peste două luni şi ceva ai putea să pierzi alegerile şi să nu mai fii la guvernare? A face acest lucru înseamnă a lăsa impresia că ai deja în faţă nu două luni, ci patru ani de guvernare. La Arad s-a desfăşurat solemnitatea „Semnării Acordului de colaborare pentru identificarea surselor de finanţare necesare realizării obiectivului de investiţii: Regenerare patrimonială a Cetăţii Aradului”. Cuvîntarea lui Ludovic Orban a sunat aşa:
'Ne angajăm, după ce am consultat Comisia Europeană, şi după ce vom şti care este structura fondurilor europene pe Programul 2021-2027, că vom identifica resursele financiare necesare pentru finanţarea acestui proiect. Cetatea Aradului este locul în care s-au petrecut evenimente istorice extrem de importante, este o bijuterie care, din păcate, nu a fost scoasă la lumină şi nu a fost pusă în valoare'.
Joi, 27 august 2020, Ludovic Orban a făcut o vizită la Braşov. Potrivit presei:
'Vizita s-a încheiat la CATTIA, unde oficialilor guvernamentali li s-au prezentat primele imagini ale Spitalului Regional Braşov, o clădire cu şase corpuri, şapte etaje şi heliport, şi o structură de specialităţi medicale care să acopere nevoile tuturor celor trei judeţe pe care le deserveşte, la cele mai moderne standarde.'
La Iaşi, în faţa planşelor, pe locul unde n-a început nici măcar amenajarea de şantier, Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, a vorbit despre spitalul de urgenţă ca despre o construcţie care va creşte din pămînt în cîteva zile:
'Spitalul va avea două etaje în subteran şi şapte etaje supraterane, un corp orizontal cu structuri de investigaţii, diagnostic, tratament şi trei corpuri care vor asigura structura unităţii sanitare cu paturi. Vom avea 850 de paturi plus 60 de paturi pentru UPU şi 45 de paturi pentru internarea de zi. Se vor găsi 70 de cabinete pentru ambulatoriu şi 19 săli de operaţie'
Lesne de observat trucul electoral. Ludovic Orban n-a ţinut la Iaşi un discurs despre cum va construi PNL un spital regional dacă va cîştiga alegerile parlamentare din 6 decembrie 2020. N-a zis în încheiere:
Votaţi PNL pentru ca acest proiect aflat doar în faza de planşă să prindă viaţă.
A fost la faţa locului pentru a lăsa impresia că deja construcţia a început. Şi că în timp de patru ani după asta el se va ocupa de terminarea acestei construcţii. Guvernul Orban e un guvern minoritar, instalat în octombrie 2020, printr-o Operaţiune Fulger a Sistemului instituţiilor de forţă. Potrivit Constituţiei, el e un guvern de alegeri. 6 decembrie 2020 e din acest punct de vedere o piatră de hotar. Teoretic, PNL poate cîştiga sau poate pierde sau poate obţine un scor prea mic pentru a guverna cu doi trei aliaţi mici, gen PMP, UDMR. Dacă pierde sau dacă USRPLUS obţine un scor mare, peste 15%, toate aceste începuturi, multe dintre ele doar simbolice, rămîn fără urmări. Normal ar fi ca Ludovic Orban să adauge de fiecare dată formula dacă: dacă vom cîştiga, dacă ne votaţi. El nu face asta, ci lasă impresia că tot ceea ce începe acum va fi desăvîrşit pe parcursul a patru ani de mandat. În această strategie alegerile parlamentare trec drept o bagatelă, un moment de rutină care nu merită atenţia PNL.
Manevra a început o dată cu lansarea pe 1 septembrie 2020 a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, intitulat Reclădim România. La vremea respectivă documentul a fost privit ca o creaţie SF, prin angajarea unor proiecte măreţe, mai ales de infrastructură ce nu se pot realiza de azi pe mîine.
Beneficiind de prezenţa lui Klaus Iohannis momentul a marcat debutul campaniei electorale pentru parlamentare. Ea s-ar putea intitula Am început deja reclădirea României. Alegerile parlamentare sînt doar de protocol. Guvernarea a început deja să proiecte a căror realizare se va întinde pe patru ani de acum încolo.
Manevra electorală e deşteaptă.
Exploatînd că se află la Guvernare, PNL îşi prezintă programul electoral ca deja aplicat în realitate. El nu e un şir de făgăduieli a căror îndeplinire depinde de votul la parlamentare. E un şir de decizii guvernamentale deja luate sub semnul acestui program. PNL e primul partid postdecembrist care pretinde că a început transpunerea în practică a făgăduielilor electorale înainte cu mult de fi trecut prin examenul parlamentarelor.
Prezentînd programul Reclădim România ca unul care se aplică deja, PNL sugerează că alegerile din 6 decembrie 2020 sînt o formalitate. De aceea, partidul nu se preocupă de cîştigarea alegerilor, ci de concretizarea programului electoral. În condiţiile unui PSD care a renunţat demult la convingerea că va cîştiga parlamentarele, manevra PNL are drept principal efect sădirea încrederii propriului electorat că victoria e indiscutabilă. O armă deosebit de puternică într-o campanie electorală”, a scris Ion Cristoiu pe cristoiublog.ro.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu