12.09.2020

Capcana din promisiunea Marii Resetări. Ideea că guvernele vor promova un sistem economic care să reducă inflația, să îmbunătățească competiția și să le ofere mai multe drepturi cetățenilor este forțată.

 


Suma datoriilor lumii va ajunge la 277.00 de miliarde de dolari la finalul acestui an, estimează Institutul Internațional de Finanțe. Datoria însumată a piețelor dezvoltate – datoriile suverane, ale corporațiilor și ale cetățenilor – a sărit la 432% din PIB-ul acestor economii. 

Datoria piețelor emergente a ajuns la 250% din PIB-ul însumat, în China fiind de 335% și se așteaptă ca până la finalul anului să ajungă la 365%. Cea mai mare parte din creșterea cu 15 trilioane de dolari a datoriei globale se datorează răspunsului guvernelor și corporațiilor la pandemie. Însă trebuie să amintim că această datorie era deja la un nivel record în 2019, înainte de pandemie, într-o perioadă de creștere economică.

 ”Principala problemă este că această datorie este una neproductivă. Guvernele se folosesc de o marjă fiscală fără precedent pentru a rostogoli actualele cheltuieli care nu generează productivitate, iar cel mai probabil este că datoria va crește și după ce criza pandemiei se va încheia, iar nivelul de creștere economică și de productivitate nu va mai fi suficient pentru a reduce din povara financiară”, scrie economistul spaniol Daniel Lacalle, într-un articol publicat de Institutul Mises.

În acest context, Forumul Economic Mondial de la Davos a prezentat un plan pe care l-a numit ”Marea Resetare”. Este un plan care vrea să profite de circumstanțele actuale pentru ”a reface economia și a stabili viitoarea direcție a relațiilor globale, a economiei și a priorităților”. Potrivit FEM, lumea trebuie să se adapteze la actualele realități ”direcționând piata către rezultate mai echitabile, către revoluția industrială, creând o infrastructura economică și publică digitală”. Cu toții ne dorim să atingem aceste obiective, iar realitatea ne arată că sectorul privat implementează deja aceste idei, așa cum vedem în domeniul tehnologiei, al resurselor regenerabile, al sustenabilității.

Vedem cum afacerile se adaptează repede, că oferă bunuri și servicii la prețuri accesibile și că înregistrează progrese în atingerea țintelor de mediu, un lucru de negândit în cazul in care guvernele ar fi fost însărcinate să facă asta.

Criza ne arată că lumea a scăpat de riscul hiperinflației mulțumită sectorului privat, care a depășit toate așteptările prin modul în care a trecut peste o criză considerată insurmontabilă.

Mesajul Forumului Economic Mondial sună promițător. Însă două cuvinte îl distrug: ”direcționarea pieței”.

Nu este deloc redus riscul ca guvernele să preia aceste idei și să recurgă la un intervenționism masiv.

Ideea unei Mari Resetări a fost repede îmbrățișată de majoritatea economiilor conduse de guverne și birocrați și a fost văzută ca o validare a implicării tot mai mari a guvernelor în economie. Această interpretare este greșită.

Ideea că guvernele vor promova un sistem economic care să reducă inflația, să îmbunătățească competiția și să le ofere mai multe drepturi cetățenilor este forțată. Forumul Economic Mondial nu poate ignora riscul intervenției guvernelor în ideea aceasta de Mare Resetare, o idee care nu este nouă, ea există de ani de zile.

Tehnologia, competiția, piețele libere vor face mai mult pentru sustenabilitate, pentru bunăstare și pentru mediu decât acțiunile guvernelor, pentru că până și cele mai bine intenționate guverne vor încerca să apere cu orice preț trei lucruri care sunt împotriva mesajelor Forumului Economic Mondial: guvernele vor continua să-și apere campionii industriali naționali, creșterea inflației și controlul asupra economiei. Aceste trei lucruri contravin ideii unei noi ordini mondiale, a unor bunuri si servicii la prețuri mai accesibile, cu mai multă bunăstare, mai puțin șomaj și cu o productivitate mai mare în sectorul privat.

Ar trebui să ne îngrijoreze ideile bine intenționate atunci când primii care le îmbrățișează sunt cei împotriva libertății și a concurenței.

Există și o fațetă și mai întunecată. Mulți intervenționiști au salutat această propunere și au văzut-o ca o ocazie de a șterge datoriile. Sună bine, însă doar pană ce ne dăm seama ce înseamnă asta. Există un risc uriaș ca guvernele să șteargă datoriile folosindu-se de scuza că anulează și o mare parte din economiile noastre. Iar asta nu este o teorie a conspirației. Adepții teoriei monetare moderne pornesc de la premisa că datoriile guvernelor corespund economiilor făcute de companii și de cetățeni, deci nu este nicio problemă… Ei bine, singura problema este faptul că se face legătura între datoria cuiva și ceea ce a  economisit altcineva. Cine înțelege economia globală știe că ștergerea datoriilor de mii de miliarde ale guvernelor înseamnă și dispariția economiilor de mii de miliarde ale cetățenilor.

Ideea unui sistem economic mai sustenabil, mai curat și mai social nu este nouă și nu este nevoie să ne fie impusă de guverne. Guvernele nu trebuie să reducă și să limiteze libertățile, economiile și salariile reale ale cetățenilor nici măcar pentru o promisiune bine intenționată. Cel mai bun mod prin care ne putem asigura că guvernele și marile corporații nu se vor folosi de acest pretext pentru a elimina libertățile și drepturile individuale este promovarea piețelor libere și concurenței. Investițiile cu bătaie lungă, ideile de îmbunătățire a statului bunăstării nu trebuie promovate sau impuse; consumatorii obligă deja companiile din întreaga lume să aplice politici mai sustenabile și mai ecologice. Această abordare orientată către piață are șanse de reușită mai mari decât să riscăm intervenționismul guvernului. Pentru că, odată ce asta se va întâmpla, va fi aproape imposibil să scăpăm de intervenționism.

Dacă vrem o lume mai sustenabilă, trebuie să apărăm politicile financiare sănătoase și să avem cât mai puțină intervenție guvernamentala. Intervenția masivă a guvernelor ne-a adus în situația actuală, și nu ea ne va scoate de aici.”

sursa: https://www.cotidianul.ro/capcana-din-promisiunea-marii-resetari/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu