”Uniunea Europeană a terminat en fanfare anul 2020! Confruntată cu o criză sanitară și economică fără precedent, UE a reușit să-i facă față cu brio, după câteva săptămâni haotice, în februarie și martie. Toate liniile roșii stabilite de-a lungul timpului de statele membre au fost depășite una după alta, iar UE pare mai puternică ca niciodată. Aparență sau realitate?”, se întreabă Liberation.
”Cea mai spectaculoasă a fost crearea, la finalul săptămânii trecute, a unui fond de recuperare de 750 de miliarde de euro, bani care vor fi împrumutați de Comisie, transformată astfel în „trezorerie europeana”, pentru a fi redistribuiți statelor membre sub forma de subvenții sau împrumuturi. Este o forma de împrumut despre care Germania nu a vrut să audă niciodată, pentru că asta înseamnă crearea unei ”Uniuni a transferurilor” între bogați și săraci. La aceste fonduri, care vor fi rambursate prin noi „impozite europene” plătite de companii care acum nu plătesc pentru poluare sau nu respectă normele de mediu, se adaugă bugetul pentru perioada 2021-2027, redus, e drept, fata de proiectul Comisiei, însă un buget care permite Uniunii să aibă un arsenal de 1.800 de miliarde de euro, o sumă fără precedent.
UE a reușit să creeze și fondul „SURE”, de 100 de miliarde de euro (și aceștia împrumutați de pe piețele financiare de către Comisie, urmând a fi rambursați de statele membre) destinate susținerii sistemelor de asigurare pentru șomaj, care sunt acum puse la încercare. La asta trebuie să adăugăm peste 1.800 de miliarde de euro pe care Banca Centrală Europeană îi oferă pentru achiziția de obligațiuni ale statelor membre și ale companiilor, pentru a permite guvernelor să se împrumute mai mult.
Progresele au fost remarcabile și pe alte planuri. UE are în sfârșit un mecanism care să lege accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept, un lucru despre care statele din Est nu doreau să audă până acum. Desigur, este o măsură care să garanteze buna utilizare a banilor comunitari, nu neapărat valorile europene, însă este un pas înainte, pentru că în acest domeniu s-a ajuns la renunțarea la regula unanimității.
Putem vorbi și despre Uniunea bancară, despre progresul înregistrat de politica externă comună, așa cum s-a văzut cu ocazia sancțiunilor impuse Turciei, dar și Belarusului. Putem vorbi și despre o ”Europă sanitară”, până acum aflata în sarcina statelor membre, iar cumpărarea în comun a vaccinurilor împotriva Covod-19 a fost un prim exemplu al funcționării acestei „Europe sanitare”. Trebuie să spunem că mare parte din acest progres nu ar fi fost posibil dacă Marea Britanie nu ar fi avut buna idee să părăsească UE…
Însă toate aceste succese nu pot ascunde faptul că această criză sanitară a adâncit fracturile existente: recesiunea care lovește continentul va spori divergențele economice, pentru că recesiunea va evolua în funcție de măsurile adoptate. Or, economia din sudul Europei, care se află deja în dificultate, s-a oprit. Mai grav, Franța, unde recesiunea va ajunge la 12% din PIB, iar datoria publică va exploda la 122% din PIB, s-a decuplat clar de Germania, unde recesiunea nu va depăși 5%, iar datoria va ajunge la doar 70%.
Franța va fi de acum o țară a Sudului european, iar asta va dezechilibra și mai mult o zonă euro deja subminată de o mobilitate a capitalului în cădere liberă, pentru ca statele care au excedent investesc în China sau SUA. Cum aceste din urmă puteri economice și-au reluat deja creșterea, tendința aceasta va deveni și mai puternică. Oare fondul de relansare va fi suficient pentru acoperirea acestor falii? Câtă vreme rămâne la nivelul actual, avem îndoieli. Pentru a nu mai spune că riscul unei explozii a monedei euro și a UE nu a fost niciodată mai mare”.
sursa:https://www.cotidianul.ro/risc-mare-de-explozie-ue-si-a-monedei-euro/
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu