DJ-ul francez David Guetta a înregistrat marţi seara un spectacol la Piramida de la muzeul Luvru din Paris care va fi transmis online la miezul nopţii, de Revelion, pentru a strânge fonduri în scopuri caritabile, informează DPA, scrie Agerpres.
Recitalul de muzică şi lumini, înregistrat live, este al treilea spectacol caritabil online pentru Guetta organizat sub titlul "United at Home".
În aprilie, DJ-ul a organizat o petrecere online pe acoperiş la Miami, iar la sfârşitul sfârşitul lunii mai, vedeta în vârstă de 53 de ani şi-a invitat publicul virtual tot pe acoperiş, la Rockefeller Center din New York.
Bani strânși din evenimente caritabile
Cele două evenimente caritabile au strâns în total 1,5 milioane dolari şi au fost accesate împreună de 50 de milioane de ori.
Donaţiile online pentru concertul de la Luvru vor merge către UNICEF, Restos du Coeur (Restaurantele inimii, o organizaţie care distribuie mâncare pe perioada iernii) şi muzeul Luvru.
Spectacolul lui David Guetta poate fi urmărit pe mai multe platforme media precum Facebook, Instagram şi YouTube.
sursa:https://www.cotidianul.ro/piperea-cat-de-tare-e-asta/
Noul ministru al Muncii, Raluca Turcan, şi-a adus la minister o bandă de alergare.
Aceasta a spus că are nevoie să facă sport, pentru că munceşte câte 16 ore pe zi la minister şi vrea să fie în formă şi să menţină sănătoasă.
Raluca Turcan a avut montată acea bandă de alergare şi în Palatul Victoria, timp de un an, cât a fost vicepremier al României.
sursa:https://www.cotidianul.ro/dovada-cine-zicea-ca-turcan-n-are-treaba/
Senatorul PSD Daniel Zamfir îl acuză pe premierul Florin Cîțu că nu recuperează 170 milioane euro de la două bănci, dar taie alocațiile copiilor.
sursa:https://www.cotidianul.ro/esti-un-vanzator-citule-si-hot-pe-deasupra/
Super-succes electoral! Scandalul între partide a început înainte de înțelegerea lor, iar bușeala a continuat și după instalarea guvernului. Guvernul Cîțu!? Doamne, cum sună și ce blestem pe noi, ce alunecare în derizoriu din chiar numele premierului. Președintele Klaus Iohannis nu a priceput că nu merge, pentru simplul motiv că personajul ca figură și ca nume împinge totul în peiorativ și în glume grosolane. E ca și cum un ins care poartă un nume ca șireturile ”Klaus” ar vrea să conducă Europa sau Germania. Întîi retrage șireturile de pe piață, apoi învață să vorbească la microfon și abia pe urmă preiei puterea. La Cîțu, ce să retragi? Chelia? Bîlbîiala? Desenul din profil? Numele? Nu întîmplător, un satir a zis că ar vrea să-l întrebe pe Florin Vasile Cîțu unde se tunde pentru că ar vrea să-și scurteze și el pantalonii în același loc. Glumă nebună de român care din două vorbe te îngroapă sau te arde cu fierul roșu.
Sfîrșitul de an, în loc să fie sărbătorit în artificii și în șampanii, se îneacă în scandaluri și îndoieli. În loc de tort și artificii mîrîie amenințarea sărăciei. Praf și pulbere s-a ales de ”noua majoritate” cu care președintele defila în visele sale. ”România normală” trebuie făcută cu un premier strîmb și cu o boală de care jumătate din populație se teme, iar cealaltă o disprețuiește. Campania de promovare a vaccinării seamănă cu toate campaniile de înscriere în CAP pe vremea dominației sovietice. Este primitivă, neconvingătoare, făcută cu ciocanul pe genunchii zdreliți ai propagandiștilor. Cînd îl auzi pe Radu Tudor cum își joacă rolul de goarnă a operațiunilor militare în Sănătate mai că îți vine să tai urechea sau să tragi în el cu o dușcă de vodkă.
Pompa de suflat convingeri în populație gîfîie grotesc. Și este de-a dreptul enervantă. Gura multor trompeți miroase a prostie și a bani necurați. Trompetul de papițoi al secretarului de stat Andrei Baciu (manechinul refuzat guvernul Cioloș) a fost păstrat totuși la Sănătate și pute de la o poștă a Cristian Bușoi. El coordonează medical o operațiune de vaccinare națională care nu este în nici un caz un simplu gheșeft cu aparatură la suprapreț și nici distribuție de aspirină! Iar comandantul operațiunii, Valeriu Gheorghiță, oricît de fățos se prezintă el în haină militară, în loc să mobilizeze, strînește numai duioșie precum un bebelache în căutare de biberon.
Chiar nu înțeleg de ce nu putem pune la cale o campanie de comunicare convingătoare! De cînd a venit la Cotroceni, Klaus Iohannis n-a izbutit să comunice convingător cu populația. Nici în pademie, nici în campania electorală. De cîte ori a ieșit, în loc să o cîștige, mai degrabă a enervat-o. Acum și Cîțu! Ce încredere să rezulte din discursul unui amărît care vorbește ca un pedepsit cu gura plină de cîrpe. Am început prost cu Coronavirus, cînd președintele a socotit totul drept o banală răceală și am continuat la fel de tembel și de prost cu onorurile date cutiilor refrigerate. În plus, stîngăcia primirii propagandistice s-a încălecat și se amestecă mereu cu bolboroseala entuziastă a jurnalistelor excitate de vaccinare. Cu susținerea lui Radu Tudor, a lui Mihai Gîdea și a lui Victor Ciutacu nu mai lipsesc decît Stroe și Vasilache. Și care nu vor apărea din alb-negrul programelor de altădată pentru că Gîdea și Ciutacu nu sunt decît versiunea lor color.
O vorbărie stîlcită și adeseori vulgară se aude peste tot. E mai ceva ca într-un circ de cartier! Și în discursul politicienilor, și în bolmojeala jurnalistică (uneori chițăială, alteori grohăit!), și în publicitatea guvernamentală sau în cea comercială pentru suplimentele alimentare destinate hemoroizilor, prostatei sau uscăciunii vaginale! Amestecul de propoziții, de idei stupide, de înjurături și de păreri este aiuritor și dezolant și din care nu avem a ne alege decît cu reacții agresive ale unor cetățeni transformați peste noapte în doctori specialiști, experți în guvernare, în economie și în pandemie.
sursa:https://www.cotidianul.ro/circ-de-cartier/
Are cuvântul bostanul cu numărul 7, se pregătește bostanul cu numărul zece. Bostanul cu numărul 1 a cerut un timp de așteptare, adică un răgaz. Bostanul cu numărul 7 pare ușor timid, se apropie, vine ceva mai în față printre glugile de coceni. Își drege glasul. Începe. Dragi tovarăși. Cetățeni! Camarazi. Colegi.
Oameni buni. Fraților! După cum constatăm astăzi, cu toată puterea faptelor, fără tăgadă, ziua recoltei nu mai e ce-a fost. Toți bostanii aplaudă în draci. Întrebarea care se pune, cu deplină îndreptățire îndreptățită, este, care este, strigară bostanii cu toții în cor. Cum spuneam exact adineauri, întrebarea zilei este unde sunt oamenii !? Da, bună întrebare mormăi bostanul cu numărul unsprezece. De câteva zile, nici țipenie de om. Poate că au plecat cu toții în vacanță în țările calde! Bostanul cu numărul douăzeci și trei izbucni în râs. Cum să plece cu toții în țările calde? Păi cine mai guvernează țara asta? Hm, se îndoi bostanul cu numărul cincizeci și șapte. Parcă țara asta ar fi guvernată! Nu vedeți ce brambureală este peste tot?! Cam așa e, strigă un alt bostan ițindu-se de după o glugă de coceni. Totul e cu curu-n sus! Vă rog, puțină decență, suntem niște bostani respectabili, ce naiba! Se iscă o oarecare vânzoleală. Poate că au fost răpiți de extratereștrii. Care extratereștrii? Extratereștrii care au aterizat acum câteva zile în lanul de grâu de pe coastă. I-am văzut cu ochii mei. Ai vedenii. Nu era nici picior de extraterestru. Poate au dispărut pur și simplu sau i-a halit virusul. Care virus? Rumoare. Un pic de ceartă. Dar așa e, nu era nici țipenie de om. Era doar grămada de bostani, singură, singurică. Și, culmea, bostanii ăia discutau așa de aprins că nici nu mă luau în seamă! Nu se sinchiseau de mine! Auzi la ei, ce grămadă de bostani trufași! Așa, de departe, ai fi zis că e o grămadă de aur. Oh, dar ce nu poți face cu o grămadă de aur?! Să cumperi postul de prim-ministru. Să ajungi președinte în doi timpi și trei mișcări. Să călătorești prin toată lumea. Să nu te bată nimeni la cap cu virusuri, microbi și bacterii. Să-ți cumperi cea mai tare mască din lume. Să-și faci un buncăr antiatomic, antivirus, anticometă. Da, asta înseamnă cu adevărat putere financiară. Mergând ieri pe stradă, m-a oprit madam Bertholda. Avea umbreluță, m-a tras de mânecă, vino încoace. Ai auzit? Ce să aud, tocmai eu care căscasem gura toată ziua la o grămadă de bostani care păreau să țină o ședință. Fii atent, ai auzit? Ce să aud? Ne-au făcut pocinogul politicienii! Ce-au făcut? Păi nu știu cum au făcut? Adică ce-au făcut? Au aprobat nu știu ce transport de deșeuri nucleare. Aha! De unde?! Păi se aduc acum deșeuri nucleare din America, din Anglia, din Franța, din Italia și din Rusia. Și din Germania. Bine, bine, înțeleg, dar cum și din Rusia?! Ei, Rusia a trimis deșeuri în Anglia iar Anglia le trimit la noi. Noi le-am aprobat intrarea în țară și uite-așa ne-am trezit cu pocinogul pe cap. Adică ce vrei să spui? Păi nu mai suntem vizibili. Adică suntem invizibili? Păi da! Noi între noi ne putem vedea dar oile, vacile, ciorile, vrăbiile, găinile, curcile, gâștele, vulpile, bursucii și tot restul regnului animal și chiar tot regnul vegetal nu ne mai văd nici de leac. Pricepi tu acum ce grozăvie?!
sursa:https://www.cotidianul.ro/ziua-recoltei/
Guvernul se reuneşte miercuri în şedinţă şi urmează să adopte ordonanţa de urgenţă cu privire la măsurile pentru bugetul pe 2021. Premierul Florin Cîţu a declarat luni că ordonanţa privind măsurile pentru bugetul din 2021 va fi aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri, printre aceste măsuri menţionând ajutoare de stat pentru HoReCa, acordarea de vouchere de vacanţă, ajutoare prin IMM Invest, prelungirea măsurilor active până în 30 iunie 2021, transmite Agrepres.
„Va fi o ordonanţă care va fi pusă în transparenţă şi va fi aprobată în şedinţa de Guvern de miercuri. Se prelungesc măsurile active până la 30 iunie 2021. (…). Munca flexibilă este o măsură care cred că se va permanentiza în România. În continuare sunt acele măsuri de ajutor de stat prin intermediul IMM Invest, noutatea că Agro IMM Invest o să fie aprobat în şedinţa următoare de Guvern, sper să fie gata cu toate avizele. Este o măsură pe care o aşteaptă cei din sectorul agricol, cu garanţii de până la 1 miliard de lei”, a spus Cîţu, la Palatul Victoria.
El a adăugat că va fi aprobată şi promovată schema de ajutor de stat pentru acordarea de sprijin financiar pentru HoReCa, „o măsură care este foarte mult aşteptată”, schemă care are un buget de 500 de milioane de euro.
„Continuă şi în 2021 voucherele de vacanţă în valoare de 1.450 de lei pentru stimularea turismului românesc. Pentru HoReCa, pe de o parte avem acest sistem de ajutoare de stat, continuă sistemul de vouchere şi vă pot spune că până în martie cei din acest sector vor fi scutiţi de la plata impozitului specific”, a afirmat premierul.
Pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri se află, de asemenea, un proiect de ordonanţă de urgenţă privind adoptarea unor măsuri în materia alcătuirii completurilor de judecată în apel, dar şi un proiect de hotărâre cu privire la structura organizatorică şi efectivele Ministerului Afacerilor Interne.
Guvernul urmează să mai decidă, de asemenea, pe tema eliberărilor şi numirilor unor prefecţi şi subprefecţi şi să dezbată memorandumul cu tema: Transmiterea Raportului naţional periodic privind implementarea Convenţiei internaţionale pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială.
sursa:https://www.cotidianul.ro/guvern-sedinta-pe-bugetul-2021/
Organizația Mondială a Sănătății a schimbat în secțiunea destinată Covid-19 de pe site-ul oficial definiția valabilă de generații a „imunității de turmă”. Acum, OMS susține că imunitatea de turmă este ”un concept folosit în vaccinare”.
În luna iunie, definiția era următoarea. ”Imunitatea de turmă este protecția indirectă la o boală infecțioasă care se produce când o populație devine imună fie prin vaccinare, fie dobândește imunitate naturală în urma infectării”. Este o definiție similară cu cea găsită pe mai toate site-urile universităților.
Pe 15 octombrie, OMS a schimbat însă această definiție, care acum sună astfel: ”Imunitatea de turmă, cunoscută și ca ”imunitatea populației” este un concept folosit pentru vaccinare; populația poate fi protejată împotriva unui anumit virus când un anumit procent este vaccinat”. Pentru a intra într-o contradicție și mai flagrantă cu definiția valabilă până acum câteva luni, pe site-ul OMS mai stă scris: ”Imunitatea de turmă este obținută prin protejarea oamenilor de un virus, nu prin expunerea lor la un virus”.
Această nouă definiție a fost prezentată de directorul OMS, la jumătatea lunii octombrie, iar, câteva zile mai târziu, a înlocuit vechea definiție și pe site-ul organizației.
Rareori știința se schimbă peste noapte. Politica, de la cea a guvernelor și până la cea a marilor producători de medicamente și organizații internationale, se modifica mereu, de data aceasta contorsionând și definiția imunitatii de turmă.
sursa:https://www.cotidianul.ro/oms-schimba-pe-furis-definitia-imunitatii-de-turma/
”Uniunea Europeană a terminat en fanfare anul 2020! Confruntată cu o criză sanitară și economică fără precedent, UE a reușit să-i facă față cu brio, după câteva săptămâni haotice, în februarie și martie. Toate liniile roșii stabilite de-a lungul timpului de statele membre au fost depășite una după alta, iar UE pare mai puternică ca niciodată. Aparență sau realitate?”, se întreabă Liberation.
”Cea mai spectaculoasă a fost crearea, la finalul săptămânii trecute, a unui fond de recuperare de 750 de miliarde de euro, bani care vor fi împrumutați de Comisie, transformată astfel în „trezorerie europeana”, pentru a fi redistribuiți statelor membre sub forma de subvenții sau împrumuturi. Este o forma de împrumut despre care Germania nu a vrut să audă niciodată, pentru că asta înseamnă crearea unei ”Uniuni a transferurilor” între bogați și săraci. La aceste fonduri, care vor fi rambursate prin noi „impozite europene” plătite de companii care acum nu plătesc pentru poluare sau nu respectă normele de mediu, se adaugă bugetul pentru perioada 2021-2027, redus, e drept, fata de proiectul Comisiei, însă un buget care permite Uniunii să aibă un arsenal de 1.800 de miliarde de euro, o sumă fără precedent.
UE a reușit să creeze și fondul „SURE”, de 100 de miliarde de euro (și aceștia împrumutați de pe piețele financiare de către Comisie, urmând a fi rambursați de statele membre) destinate susținerii sistemelor de asigurare pentru șomaj, care sunt acum puse la încercare. La asta trebuie să adăugăm peste 1.800 de miliarde de euro pe care Banca Centrală Europeană îi oferă pentru achiziția de obligațiuni ale statelor membre și ale companiilor, pentru a permite guvernelor să se împrumute mai mult.
Progresele au fost remarcabile și pe alte planuri. UE are în sfârșit un mecanism care să lege accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept, un lucru despre care statele din Est nu doreau să audă până acum. Desigur, este o măsură care să garanteze buna utilizare a banilor comunitari, nu neapărat valorile europene, însă este un pas înainte, pentru că în acest domeniu s-a ajuns la renunțarea la regula unanimității.
Putem vorbi și despre Uniunea bancară, despre progresul înregistrat de politica externă comună, așa cum s-a văzut cu ocazia sancțiunilor impuse Turciei, dar și Belarusului. Putem vorbi și despre o ”Europă sanitară”, până acum aflata în sarcina statelor membre, iar cumpărarea în comun a vaccinurilor împotriva Covod-19 a fost un prim exemplu al funcționării acestei „Europe sanitare”. Trebuie să spunem că mare parte din acest progres nu ar fi fost posibil dacă Marea Britanie nu ar fi avut buna idee să părăsească UE…
Însă toate aceste succese nu pot ascunde faptul că această criză sanitară a adâncit fracturile existente: recesiunea care lovește continentul va spori divergențele economice, pentru că recesiunea va evolua în funcție de măsurile adoptate. Or, economia din sudul Europei, care se află deja în dificultate, s-a oprit. Mai grav, Franța, unde recesiunea va ajunge la 12% din PIB, iar datoria publică va exploda la 122% din PIB, s-a decuplat clar de Germania, unde recesiunea nu va depăși 5%, iar datoria va ajunge la doar 70%.
Franța va fi de acum o țară a Sudului european, iar asta va dezechilibra și mai mult o zonă euro deja subminată de o mobilitate a capitalului în cădere liberă, pentru ca statele care au excedent investesc în China sau SUA. Cum aceste din urmă puteri economice și-au reluat deja creșterea, tendința aceasta va deveni și mai puternică. Oare fondul de relansare va fi suficient pentru acoperirea acestor falii? Câtă vreme rămâne la nivelul actual, avem îndoieli. Pentru a nu mai spune că riscul unei explozii a monedei euro și a UE nu a fost niciodată mai mare”.
sursa:https://www.cotidianul.ro/risc-mare-de-explozie-ue-si-a-monedei-euro/
