Ce este ”pomana copiilor”, obicei străvechi transmis din generație în generație

 

Într-un sat din Alba, tradiția străveche ”pomana copiilor” nu a fost împiedicată de pandemia de coronavirus. 

În a doua zi de Paşte, în satul Presaca Ampoiului, copiii primesc o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică, obicei transmis de generații, din tată-n fiu, scrie ziarulunirea.ro. 

La Presaca Ampoiului din comuna Meteş, în a doua zi de Paşte, comunitatea participă la „pomana copiilor“, obicei despre care bătrânii satului povestesc că este un obicei unic în România, care începe în Duminica Floriilor, când gospodinele din sat duc făină la „prescurariţă“, femeia din localitate care coace prescurile pentru biserică.

Aceasta face câteva sute de colaci, dar şi unii de dimensiuni mici care vor fi folosiţi la ”pomana copiilor“. În a doua zi de Paşte, după slujba religioasă, colăceii sunt aşezaţi pe iarbă, în curtea bisericii, pe două rânduri, iar în interiorul lor femeile satului aşează ouă roşii. Toţi copii din sat se aşează ulterior, câte unul, în spatele colacilor, primind pomana sfinţită de preoţi.

Sărbătoarea este interpretată din punct de vedere religios ca o celebrare a cultului morţilor, pomana dată copiilor simbolizând o pomană dată în numele celor morţi şi a celor care nu au fost pomeniţi niciodată în biserică.