„Imunizarea nu este același lucru cu înțeparea cu un ser experimental, care „asigură” forme ușoare ale bolii și o rată mai redusă de infectare”

 

„Imunizarea nu este același lucru cu înțeparea cu un ser experimental, care „asigură” forme ușoare ale bolii și o rată mai redusă de infectare”, explică avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook.

„A pune semnul egal între cele două operațiuni nu numai că este un colosal fake news prin omisiune, e și (mai ales) un eșec al logicii formale și al științei medicale, impus de propagandă.

După definiția din DEX, sensul medical al cuvântului „imunizare” este acela de proces prin care un organism devine nereceptiv la o boală microbiană, în urma unui tratament sau a faptului că a avut în trecut o asemenea boală.

Certificatele, pașapoartele sau adeverințele „verzi”, care se vor emite pentru a permite omului contemporan să circule „liber”, dar marcat corespunzător, ca un bun reprezentant al turmei, conțin un fals evident – nu atestă că titularul este imun la boala microbiană pe care o combate (teoretic) poțiunea experimentală, cu excepția cazului în care a trecut printr-o asemenea boală.

Înțeparea cu zisa poțiune experimentală nu respectă definiția din DEX, fiind contrazisă chiar de prospectele de punere pe piață și de datele/informațiile oficiale.

O imunizare reală, în sensul medical al termenului, s-a obținut, de exemplu, prin vechile formule, pe care statul sau sistemul sanitar ni le-au administrat vând eram copii* pentru a ne feri de poliomielită, difterie, tuberculoză sau tetanos, dar nu și cele contra gripei.

Fact-checkers să pună mâna pe carte și să verifice faptele, înainte de a-i eticheta pe alții drept conspiraționiști. La fel și teoreticienii/practicanții complicității la planurile totalitare ale autorităților”, mai scrie avocatul.

„*până prin anii `60 ai secolului trecut, imunizarea în masă nu a existat; mai mult chiar, la mine, la țară, marea majoritate a celor din generația părinților și bunicilor mei nu s-a înțepat niciodată în vederea imunizării – nu existau dispensare sau medici pentru așa ceva; de aceea, și povestea conform căreia, în lipsa imunizării prin înțeparea cu seruri preventive, nu am fi trăit azi, sau că numai datorită înțepării lumea are azi o speranță de viață de 70-80 de ani, e un fake news; în realitate, lumea trăiește mai mult (nu și mai bine) din motive de igienă personală, canalizare, colectare sistematică a deșeurilor, căi rapide de comunicație, șanse mai mari de a ajunge mai repede și mai des la medic/spital, acces relativ facil la medicamente și la servicii sanitare (pe vremurile „comuniste”, gratuit, pe vremurile „capitaliste”, plătit din greu, cu CASS) și, desigur, mulțumită politicilor de sănătate publică anterioare anului 2020 (ceea ce trăim acum fiind cea mai mare farsă din istorie, și nu politici de sănătate publică)”. conchide Piperea.

Expoziție de dinozauri la Muzeul Național de Geologie din Capitală

 

La Muzeului Național de Geologie, de pe Şos. Kiseleff nr. 2, București, este o expoziție "Dino Park" în aer liber, cu un profund caracter științifico-educațional, care oferă o incursiune unică în istoria îndepartată a planetei noastre. Dinozauri animați prin tehnologie de ultimă generație transformă Dino Park în locul unde subiectul cercetării active se îmbină perfect cu distracția ! 

Unul dintre dinozauri a ieșit pe străzile din Piața Victoriei, unde pietonii se pot poza cu el sau îl pot atinge. 

PROGNOZA METEO - Luna MAI se dovedeşte în continuare a fi una capricioasă

 

Luni, vremea va fi predominant frumoasã şi va deveni caldã în regiunile vestice, în timp ce în restul teritoriului valorile termice diurne  se vor situa în jurul normelor perioadei. Cerul va fi mai mult senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în sudul Banatului. Temperaturile maxime se vor încadra între 14  - 17 grade pe litoral şi 26 de grade în vestul ţãrii, iar cele minime vor fi cuprinse între 0 - 1 grad în estul Transilvaniei şi 14 - 15 grade în Dealurile de Vest.

La Bucureşti, luni, vremea va fi în continuare frumoasã, dar rãcoroasã dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 21 … 22 de grade, iar cea minimã de 5 … 7 grade.

Marţi, vremea va continua sã se încãlzeascã uşor, va deveni deosebit de caldã pentru aceastã datã în vestul ţãrii şi va fi apropiatã de normal sub aspect termic în celelalte regiuni. Cerul, mai mult senin ziua, va avea unele înnorãri în a doua parte a nopţii în regiunile estice, unde izolat va ploua slab. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în sudul Banatului şi doar trecãtor, pe arii restrânse, în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 17…19 grade pe litoral şi 28 de grade în vestul ţãrii, iar cele minime vor fi cuprinse între 5 şi 15 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei, spre 1…2 grade.

În Capitală, marţi, vremea se va menţine frumoasã şi va deveni normalã termic pentru aceastã datã. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 23…24 de grade, iar cea minimã de 7…9 grade.

Miercuri, vremea se va rãcori în majoritatea regiunilor, dar mai ales în jumãtatea de est a ţãrii şi va deveni în general instabilã. Vor fi înnorãri şi ploi, ziua local în estul, sud-vestul şi sudul ţãrii şi izolat în rest, iar noaptea în cea mai mare parte a teritoriului. Vor fi mai ales averse, însoţite izolat de descãrcãri electrice, iar pe alocuri cantitãţile de apã vor fi mai însemnate, în special în regiunile sud-vestice. 

Vor fi condiţii de grindinã. La munte, la altitudini de peste 2000 m, noaptea pot fi precipitaţii mixte. Vântul va sufla moderat, cu intensificãri, local şi temporar, în cea mai mare parte a teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 15 şi 25 de grade, cu cele mai ridicate valori în nord-vest, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 13 grade.

La Bucureşti, miercuri, vremea va fi apropiatã de normal sub aspect termic. Cerul va fi variabil, cu înnorãri accentuate spre searã şi noaptea, când vor fi averse şi, posibil, descãrcãri electrice. Vântul va sufla moderat, temporar cu uşoare intensificãri. Temperatura maximã va fi de 22…23 de grade, iar cea minimã de 9…10 grade.

Joi, vremea va fi în general instabilã şi rãcoroasã, chiar rece pentru aceastã datã în estul ţãrii. Temporar, cerul va avea înnorãri accentuate şi va ploua în toate regiunile, iar pe arii restrânse cantitãţile de apã pot fi mai însemnate. Vântul va sufla în general moderat, local şi temporar cu unele intensificãri, mai ales în vestul şi estul teritoriului, precum şi la munte. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 grade în Moldova şi 24 de grade în Oltenia, iar cele minime vor fi cuprinse între 4 şi 12 grade.

Şi la Bucureşti, joi, vremea va deveni rãcoroasã. Cerul va avea înnorãri temporar accentuate şi, mai ales dupã-amiaza şi noaptea, vor fi ploi de scurtã duratã şi, posibil, descãrcãri electrice. Vântul va sufla în general moderat. Temperatura maximã, în scãdere faţã de ziua precedentã, va fi de 19…20 de grade, iar cea minimã de 9…11 grade, după cum transmite ANM.

Calendar ortodox 9 mai 2021. Paştele Morţilor sau Duminica Tomii

 

Cunoscută sub numele de Duminica Tomii, prima duminică după Paşti reprezintă ziua în care creştinii prăznuiesc Paştele Morţilor.

În general, Paştele Morţilor sau Paştele Blajinilor pică în fiecare a doua zi de luni de după Paşte, însă creştinii preferă să meargă la cimitir, pentru a-şi cinsti morţii, în Duminica Tomii.

Cu o zi înainte de Paştele Morţilor, creştinii vopsesc, din nou, ouă roşii.

Prima duminică după Paşti poartă numele de Duminica Tomii, marcând momentul în care Iisus se arată Apostolilor, printre care și Toma, cel care nu credea în învierea Mântuitorului.

În Duminica Tomii sunt cinstiți și morții, iar în Banat femeile pun diferite pachete cu pomeni pe ape curgătoare, iar copiii împletesc coșuri din nuiele, în care sunt așezate ouăle roșii, vopsite în ajunul acestei sărbători.

De Paştele Morţilor, în timpul slujbei, preotul sfințește colacii și ouăle aduse de credincioși la biserică, după care se caută o apă curgătoare, pentru a fi purtate de aceasta către sufletele morților.

Credincioșii spun că, astfel, ofrandele aduse îi vor elibera pe cei plecați dintre noi de o parte din păcate pentru a umbla prin locurile în care doresc.

După terminarea slujbei, oamenii merg în cimitire, pentru a participa la o altă slujbă, cea de comemorare a celor plecați în "lumea blajunilor", de unde vine și ziua de Paștele Blajinilor.

Pentru că duminică este prima zi după Înviere când are loc pomenirea morților, sărbătoarea se mai numește Paștele Morților, sau al Blajinilor.

Blajinii reprezintă oamenii pașnici, incapabili de a face rău cuiva, care s-ar afla la vărsarea Apei Sâmbetei în Sorbul Pământului.

Aceștia sunt anunțați de oameni de venirea Paștelui prin aruncarea cojilor de ouă roșii în ape curgătoare. Pentru că durează o săptămână până ce acestea ajung la ei, se va sărbători Paștele cu o săptămână întârziere.

Tot de Duminica Tomii, credincioșii își plâng morții pe la morminte, după care întind mese fie în cimitir, fie lângă biserică, în aer liber.

Acesta este momentul în care, potrivit tradiției, oamenii pot sta la masă alături de sufletele celor plecați dintre noi, pentru a cinsti înviere Mântuitorului și cu aceștia.

Racheta Long March 5B s-a prăbușit în Oceanul Indian

 

Resturile rachetei chinezești Long March 5B s-au prăbușit în Oceanul Indian, la Vest de Maldive, transmite agenția spațială din China. 

Chinezii susțin că resturi ale rachetei chinezești scăpată de sub control s-au prăbușit duminică dimineață, în Oceanul Indian, la Vest de Maldive, scrie BBC.

”Conform monitorizării şi analizei, la 10.24 (02.24 GMT), la 9 mai 2021, primul etaj al rachetei Long March 5B a intrat în atmosferă”, a transmis într-un comunicat Biroul chinez de inginerie spaţială, furnizând coordonatele unui punct situat în Oceanul Indian, în apropiere de Maldive.

Mare parte a rachetei ar fi ars în atmosferă, iar unele părți ar fi căzut în Oceanul Indian, la ora 04:24 (ora României). 

Space-Track a confirmat intrarea în atmosferă 

China a afirmat anterior că întoarcerea necontrolată a acestui segment al rachetei Long March 5B, care la 29 aprilie a plasat pe orbită primul modul al staţiei sale spaţiale, prezintă puţine riscuri. Space-Track, care a folosit date militare americane, a confirmat de asemenea intrarea în atmosferă.

”Toţi cei care urmăresc întoarcerea #LongMarch5B pot să se relaxeze. Racheta a căzut”, a scris Space-Track pe Twitter.

Căderea acestui segment confirmă previziunile unor experţi, care au spus că există mari şanse ca el să se prăbuşească în mare deoarece planeta este acoperită de apă în proporţie de 70%.

Însă intrarea necontrolată a unui obiect de această dimensiune a stârnit îngrijorări în legătură cu potenţiale daune şi victime, în ciuda probabilităţii statistice scăzute. În mai 2020, resturile de la o altă rachetă Long March 5B au căzut în zone rurale din Coasta de Fildeş, avariind câteva clădiri din vestul acestei ţări africane, precizează Agerpres.

Bucata de 30 de metri făcea parte din racheta Long March 5B, care a lansat modulul „Heavenly Harmony” pe orbita joasă a Pământului, pe 29 aprilie, din Wenchang.

Și McDowell (Harvard University) spunea că, cel mai probabil, resturile o să cadă în apă 

„Ultima dată când au lansat o rachetă Long March 5B, mari bucăţi de metal au zburat şi au avariat câteva clădiri din Coasta de Fildeş”, a spus Jonathan McDowell, astrofizician la Astrophysics Center de la Harvard University.

„Mare parte din ea a ars, dar au existat piese enorme de metal care au ajuns pe sol. Suntem foarte norocoşi că nimeni nu a fost rănit”, mai spunea acesta.

McDowell a mai zis că, cel mai probabil, o sa cadă în mare, având în vedere că suprafaţa planetei este acoperită de apă în proporţie de 71%. El a spus că unele părţi vor rezista reintrării şi că prăbuşirea lor va fi „echivalentul prăbuşirii unui avion de mici dimensiuni împrăştiat pe 100 de mile”.

„PLUS este un cal troian în politica românească. Suntem singura ţară care îşi promovează trădătorii”

 

Într-o intervenţie la România TV, Ponta a spus că o tăiere a pensiilor şi a salariilor şi o creştere a taxelor ar fi cea mai proastă măsură pe care ar putea-o lua autorităţile pentru salvarea României.

„Totul se reduce la economie, la capacitatea de a ajuta firmele româneşti, să păstrezi locuri de muncă, să creezi unele noi. Mă uit şi eu pe cifre şi România arată mai rău decât în 2010 când era condusă de Băsescu. Nu mai vorbesc de împrumuturi, anul trecut ne-am dublat datoria.

Problema economică va fi cea mai importantă şi dacă se va trece iarăşi la tăieri de pensii, de salarii şi creşteri de taxe o să fie soluţia cea mai proastă. Tot ce s-a promis anul trecut legat de pensii şi de salarii s-a uitat. Cel mai rău e faptul că românii vor să-şi vândă afacerile. Cred că România, care a reuşit să iasă din criza din 2012 mai puternică decât era înainte de criză, acum nu-şi va mai reveni„, este de părere Victor Ponta.

Liderul PRO România spune despre USR-PLUS că este un cal troian în politica românească, o formaţiune cu membri despre care nu se ştie cu ce s-au ocupat până acum, nici dacă au studii şi care nu au nicio legătură cu România.

„În USR, în partea de PLUS a lui Cioloş vin oameni despre care nu ştii cu ce s-au ocupat până acum, nu ştii nici dacă au studii, vin cu idei care nu au nicio legătură cu România. Pe această filieră, noi avem un cal troian în politica românească şi în guvern. Suntem singura ţară care ne promovăm trădătorii în loc să-i eliminăm.

În vremea Guvernului Ponta, noi nu am stat în coliţie să ne împărţim spitale cum au făcut cei de la USR-PLUS. Dacă ne trecea prin cap aşa ceva, venea Koveşi şi ne aresta pe toţi. Poate din criza sanitară reuşim să ieşim, însă criza economică e mult mai gravă şi nu va trece printr-un vaccin„, spune fostul premier.

Ponta, previziuni sumbre: România va fi falimentată

Ponta prognozează falimentarea României, şi asta întrucât s-a îndatorat peste măsură şi trăieşte din importuri.

„România trăieşte din împrumuturi care trebuie date înapoi şi din importuri. Din supermarketuri mâncăm scump şi cumpărăm produse făcute de polonezi, de chinezi etc, dar nu de români. Asta e reţeta cu care bagi o ţară în faliment”, conchide fostul premier.

Dezastru ecologic pe Lacul Cornu

 

”În data de 08.05.2021, în jurul orei 11.00, în urmă unui apel pe telefonul de urgenţă 112, referitor la un incident petrecut la lacul de acumulare Cornu, echipa de permanentă a GNM CJ Dolj s-a deplasat pe acest amplasament de pe rază UAT Orodel, unde a fost descoperită în zona barajului o cantitate de aproximativ 1.000 kg peşti morţi, în special fitofag. Reprezentanţii ABA JIU Serviciul Inspecţia Bazinală a Apelor au prelevat probe de apă din zona barajului şi de la intrare lac pe pîrîul Baboia, urmînd că rezultatul analizelor să fie comunicat în cursul săptămînii viitoare”, a transmis, sâmbătă, Garda de Mediu Dolj.

De asemenea, au fost luate probe de peste de către reprezentantul DSVSA Dolj pentru efectuarea de analize specifice.

”Peştele de pe luciul de apă urmează să fie înlăturat de angajaţii societăţii care administrează lacul. Administratorul societăţii a fost invitat la sediul GNM CJ Dolj pentru clarificări privind activitatea desfăşurată. A fost impusă măsură privind eliminarea peştelui de pe luciul de apă, respectînd prevederile legale”, a mai transmis Garda de Mediu.

9 mai, Ziua Europei

 

În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei, informează europa.eu

Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.

Pentru a marca Ziua Europei, instituțiile UE își deschid porțile pentru public la începutul lunii mai, la Bruxelles și la Strasbourg. Birourile locale ale UE din Europa și din întreaga lume organizează diverse activități și evenimente.

În fiecare an, mii de cetățeni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a sensibiliza opinia publică în legătură cu UE.

De la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19, UE îi invită pe cetățenii europeni și din întreaga lume să descopere Europa în condiții de siguranță și, în cea mai mare parte, virtual: evenimente la fața locului sau în format hibrid și vizite organizate în măsura în care condițiile sanitare permit acest lucru.

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a marcat cea de-a 76-a aniversare de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, subliniind că oamenii vor avea mereu datoria de a-şi aminti de victimele regimului naţional-socialist german, informează dpa, preluată de Agerpres.

„8 mai 1945 a fost ziua eliberării. Aceasta a însemnat sfârşitul dictaturii naziste şi a Holocaustului, o ruptură în civilizaţie„, a scris pe Twitter purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, citând-o pe Angela Merkel.

„Avem responsabilitatea veşnică de a păstra vie memoria a milioane de oameni care şi-au pierdut viaţa în timpul tiraniei naţional-socialiste„, se subliniază în mesajul dat publicităţii sâmbătă.

La rândul său, preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a atenţionat asupra pericolului de a da uitării crimele nazismului: „Să confruntăm naţional-socialismul şi să ne amintim de nedreptate şi vinovăţie nu va slăbi democraţia noastră. Dimpotrivă, aceasta va întări rezistenţa şi rezilienţa ei„.

La 8 şi 9 mai, în fiecare an, sunt marcate Zilele de comemorare şi reconciliere în memoria celor căzuţi în cel de-al Doilea Război Mondial. Aceste zile au fost declarate de Adunarea Generală a ONU la 22 noiembrie 2004.

Marea retragere din Afganistan – Câte vieți ne-a costat

 

Primul contingent, alcătuit din aproximativ 70 de militari români care au fost în misiune în Afganistan, a sosit, sâmbătă, la Baza 90 Transport Aerian cu o aeronavă C 17 Globemaster III a partenerului american, a anunțat Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Revenirea acestora este cuprinsă în planul de retragere din Afganistan a celor peste 600 de militari români, plan coordonat cu comandanţii din teatrul de operaţii, „astfel încât procesul să se desfăşoare coerent şi în condiţii de maximă siguranţă”.

Finalizarea procedurilor va avea loc până la 11 septembrie 2021, dar, din motive de securitate, calendarul repatrierii militarilor nu este public, însă este sincronizat permanent cu planificările celorlalţi membri ai Alianţei Nord-Atlantice, precizează MApN.

Ministerul Apărării a demarat, de la 1 mai, procesul de retragere a trupelor, conform Declaraţiei comune a Consiliului Nord-Atlantic adoptată la recenta reuniune extraordinară comună a miniştrilor de externe şi miniştrilor apărării din statele membre ale NATO.

România a participat cu trupe în Afganistan încă din anul 2002, atât la Operaţia Enduring Freedom, cât şi la ISAF.

În cei 19 ani de participare cu structuri militare în acest teatru de operaţii, 27 de militari români au murit în acţiuni de luptă, iar peste 200 au fost răniţi.

Decizie extrem de importantă a CCR

 

Este vorba despre o decizie CCR extrem de importantă pentru sistemul judiciar, a cărei motivare a apărut ieri. Este cea care obligă instanțele de penal ca în momentul în care pronunță hotărârea, să ofere și motivarea acesteia și să nu mai meargă cei condamnați la închisoare fără să cunoască motivele în fapt și în drept.

Pe 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională a decis că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării. Motivarea deciziei a fost publicată vineri, 7 mai.

Practic, ea se referă la faptul că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale.

Pe data de 7 aprilie a.c., Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate privind art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală.

Art. 400 alin. (1) ale art.405 alin.(3) și art. 406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală încalcă prevederile art.1 alin.(3), art.21 alin.(1)-(3) și art.124 alin.(1) din Constituție, dar și prevederile art.5 paragraful 1 și art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, a constatat CCR. 

De asemenea, Curtea a stabilit că dispozițiile art.400 alin.(1) și ale art.405 alin.(3) din Codul de procedură penală aduc atingere prevederilor art.23 alin.(11) din Legea fundamentală.

Redactarea hotărârii judecătorești penale după pronunțarea minutei dispuse în cauză lipsește persoana condamnată pentru o faptă prevăzută de legea penală de garanțiile înfăptuirii actului de justiție, aduce atingere dreptului de acces la instanță și dreptului la un proces echitabil, a reținut CCR.

Astfel, Curtea a considerat că punerea în executare a unei hotărâri judecătorești penale definitive, anterior motivării în fapt și în drept a acesteia, este contrară dispozițiilor constituționale și convenționale referitoare la libertatea individuală și siguranța persoanei.

Iată documentul care arată motivarea CCR:

https://media.dcnews.ro/other/202105/decizie_233_2021_54001800.pdf