O nouă tranşă de teste rapide pentru elevi ajunge în România. Când reîncepe testarea în şcoli

 

O nouă tranşă de teste rapide pentru elevi ajunge în România. Este vorba despre două milioane de dispozitive medicale. Acestea vor ajunge luni la inspectoratele şcolare din ţară, urmând să fie distribuite şcolilor.

În urma discuţiilor purtate în ultimele zile de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu reprezentanţii societăţilor comerciale care urmau să livreze teste de salivă, conform calendarului de livrare stipulat în contracte, în cursul acestei nopţi 2 milioane de astfel de dispozitive medicale vor intra în stocurile IGSU, transmite DSU.

Societatea comercială care va aduce aceste teste avea termenul de livrare în data de 20 decembrie 2021.

„Camioanele IGSU sunt pregătite pentru a recepţiona cantitatea de teste menţionată mai sus, urmând ca mâine, 13 decembrie 2021 aceasta să ajungă la inspectoratele şcolare din ţară, conform caietului de distribuţie elaborat de Ministerul Educaţiei”, arată sursa citată.

Secretarul de stat al Ministerului Educaţiei anunţă că, având în vedere traseul acestora: ISJ->unitate școlară->diriginți/învățători->beneficiari, este foarte puțin probabilă testarea elevilor în cursul zilei de luni.

„Lotul de două milioane de teste va ajunge în ISJ-uri în această seară sau mâine. Având în vedere traseul acestora: ISJ->unitate școlară->diriginți/învățători->beneficiari, este foarte puțin probabilă testarea în cursul zilei de mâine.

Anumite județe au distribuit deja testele rămase în stoc din loturile anterioare pentru a acoperi testarea de luni a unor categorii/niveluri de învățământ (de exemplu Bucureștiul a distribuit în grădinițe).

În funcție de ziua în care testele ajung în școli, vom putea decide utilizare lor eventual in ziua x+1”, a precizat secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Sorin Ion.

Reamintim că Ministerul Educaţiei ceruse DSU de săptămâna trecută graficul livrărilor de teste de salivă pentru şcoli, în condiţiile în care testele rămase erau insuficiente chiar şi pentru administrarea de luni. Şeful DSU, Raed Arafat, reclama că unii furnizori nu au respectat contractele.

Formularul pe care părinţii îl vor completa la început de an şcolar

 

Valeriu Gheorghiţă a anunţat că au fost aprobate măsurile pentru organizarea campaniei de vaccinare din şcoli. La începutul anului şcolar va fi distribuit un formular către părinţi prin care aceştia vor putea să îşi exprime acordul sau dezacordul privind imunizarea copiilor lor în unităţile de învăţământ.

Valeriu Gheorghiţă a anunţat că vaccinarea se va face fie în cabinetele școlare, fie în centrele de vaccinare din apropierea școlilor sau prin unitățile mobile.

Elevii care au peste 12 ani vor fi vaccinaţi doar cu serurile de la Pfizer și Moderna, cele pe bază de ARN mesager.

„Ne dorim ca până la data de 10 septembrie, spațiile identificate să fie evaluate de specialiști din cadrul direcțiilor de sănătate publică pentru învățământul preuniversitar și până la sfârșitul lunii octombrie pentru învățământul universitar pentru a se demara deja activitatea de organizare a cabinetelor de vaccinare și a spațiilor în care se vor derula vaccinările cu echipe mobile

Ne dorim ca pentru fiecare unitate de învățământ să fie stabilită deja modalitatea prin care se va derula activitatea de vaccinare, fie cu echipă mobilă, fie cu înființarea unui cabinet de vaccinare propriu, fie prin arondarea unității de învățământ la un centru de vaccinare din proximitate. De asemenea, se va stabili un program de vaccinare în una sua mai multe zile pe săptămână, în funcție de solicitări, iar acest program va fi adaptat astfel încât să asigure accesibilitate cât mai mare la vaccinare, fie într-un program de dimineața, alternativ cu un program de după-amiaza pentru a da posibilitate mai multor persoane de a reuși să ajungă la vaccinare. (…)”, a explicat Valeriu Gheorghiţă.

Coordonatorul campaniei de vaccinare a explicat cum se va face vaccinarea elevilor în şcoli

„Pentru planificarea la vaccinare cu ajutorul echipelor mobile, săptămânal, prin grija conducerii unității de învățământ se va face catagrafierea persoanelor eligibile care își exprimă intenția de vaccinare și se va întocmi o situație numerică a acestora care, mai departe, va fi transmisă către direcțiile de sănătate publică pentru a organiza echipele mobile de vaccinare și pentru a stabili numărul de doze care trebuie repartizate către unitatea de învățământ.

Aceste solicitări se fac cu cel puțin 48 de ore anterior de deplasare a echipei mobile, tocmai pentru a avea un timp de organizare a activităților logistice. Pentru fiecare unitate de învățământ se alocă cel puțin o echipă de învățământ mobilă și va fi stabilită ziua sau zilele din săptămână și programul orar de funcționare care preferabil va fi păstrat pe toată durata derulării activităților de vaccinare în respectiva unitate de învățământ tocmai pentru ca atât elevii, cât și angajații și aparținătorii elevilor, părinții și bunicii să știe care este programul de vaccinare pentru a putea să-și adapteze din timp programul propriu.

Pentru vaccinarea în unitățile de învățământ care vor avea centre de vaccinare proprii se va stabili programul de lucru care va fi afișat la loc vizibil, iar prezentarea la vaccinare se va face fără programare, va fi o prezentare directă.

Pentru vaccinarea în unitățile de învățământ care sunt arondate unor centre de vaccinare din proximitate, prezentarea se poate face atât direct la centru de vaccinare, fără programare, sau cu programare prealabilă în platformă. Reamintesc faptul că, la acest moment, programarea prin platformă nu este obligatorie și oamenii nu trebuie refuzați în centrele de vaccinare, invocând motivul absenței programării în platformă. Locația și programul centrului de vaccinare la care unitatea de învățământ este arondată  trebuie să fie afișate la loc vizibil în incinta unității de învățământ”, a mai  explicat Valeriu Gheorghiță în cadrul conferinţei de presă.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că la începutul anului şcolar va fi distribuit un formular către părinţi prin care aceştia vor putea să îşi exprime acordul sau dezacordul privind imunizarea copiilor lor în unităţile de învăţământ.

„După ce vom finaliza acţiunea de informare… La nivelul fiecărei şcoli este desemnată o persoană pentru a facilita legătura între DSP şi părinţi, pentru a răspunde tuturor întrebărilor părinţilor despre vaccinare, pentru a putea să îşi exprime un acord sau un dezacord informat într-un formular care va fi lansat în data de 13 septembrie cu trei rubrici: doresc să vaccinez copilul, nu doresc să vaccinez copilul, sunt indecis. Se vor centraliza răspunsurile pozitive. Dacă sunt, spre exemplu, 50-60 de răspunsuri într-o şcoală pozitive, există disponibilitate din partea colonelului Valeriu Gheorghiţă de a organiza echipe mobile de vaccinare care să meargă în şcoli şi care să îşi poată planifica şi resursa umană şi numărul de doze necesare pe baza răspunsurilor care vor fi furnizate şi de asemenea şi timpul pe care acea echipă mobilă îl va petrece în şcoală pentru vaccinare”, a afirmat ministrul într-o declaraţie acordată presei.

Masca redevine obligatorie în apropiere unităţilor de învăţământ din Bucureşti la început de an şcolar

 

Începutul de an şcolar vine cu noi reguli anti-COVID-19 în Bucureşti. Autorităţile iau în calcul reintroducerea obligativităţii purtării măştilor de protecţie în jurul şcolilor şi în alte spaţii aglomerate din Capitală.

Masca redevine obligatorie în apropiere unităţilor de învăţământ din Bucureşti la început de an şcolar. Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă se reuneşte miercuri într-o şedinţă în care se va discuta despre introducerea obligativităţii purtării măştii de protecţie pe o rază de 50 sau 100 de metri în jurul şcolilor, a anunţat luni prefectul Capitalei, Alin Stoica.

„Luăm în calcul reintroducerea măsurii privind purtarea măştii pe o rază de 50 de metri în jurul unităţilor de învăţământ. Va fi o hotărâre CMBSU. Expiră ultima hotărâre, cred că miercuri, şi atunci va trebui să luăm o nouă hotărâre de prelungire a măsurilor şi şi vom introduce şi obligativitatea purtăţii măştilor, începând cu 13 septembrie, de când începe şcoala”, spunea prefectul Capitalei, Alin Stoica.

În acelaşi timp, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat recent că Bucureștiul ar putea să atingă pragul de 6 la mie în a doua jumătate a lunii octombrie, acesta fiind scenariul în care școlile trec în regim online două săptămâni.

Sorin Cîmpeanu a precizat că acest scenariu este plauzibil dacă ritmul vaccinării nu va crește.

”În acest ritm, dacă nu înțelegem importanța vaccinării, este posibil ca și Bucureștiul să ajungă în a doua jumătate a lunii octombrie la 6 la mie. A nu se confunda atingerea pragului cu carantina”, a spus Cîmpeanu.

ADEVĂRUL NU MAI POATE FI ASCUNS ! Efectele devastatoare ale măștii în Școli : Cum sunt nenorociți copii

 

După ce un utilizator a distribuit pe Twitter un articol din Forbes despre efectele devastatoare ale măștii în școli asupra copiilor, iar postarea a devenit virală, revista a șters articolul de pe site-ul său.

„Prieteni, citiți acest articol de Zak Ringelstein, sunt uimit că în sfârșit cineva înțelege că măștile la copii nu sunt benefice”, a scris utilizatorul respectiv pe Twitter.

Postarea a fost distribuită de peste 500 de ori într-o singură oră, înainte ca Forbes să șteargă articolul.

Ineficiența măștilor a fost dovedită încă din noiembrie 2020 de un studiu important, realizat de o echipă de cercetători din Danemarca și publicat în Annals of Internal Medicine.

De asemenea, s-a dovedit științific faptul că efectele COVID-19 la copii sunt minime, mortalitatea fiind foarte aproape de 0%.

Cu toate acestea, autoritățile din majoritatea țărilor occidentale se încăpățânează și continuă să impună mascarea copiilor în școli, inclusiv la orele de educație fizică.

Reproducem mai jos integral articolul din Forbes, după o variantă salvată pe internet.

Autorul articolului este profesorul Zak Ringelstein, doctorand la Universitatea Columbia.

Mi-am petrecut întreaga carieră din domeniul educației luptând împotriva testelor standardizate și a ravagiilor pe care acestea le provoacă asupra sănătății mentale și bunăstării elevilor americani, în special a copiilor proveniți din familiile cu venituri reduse.

Înainte de pandemia COVID-19, anii noștri de activism aduseseră în sfârșit roade și legislația din întreaga țară tocmai începuse să anuleze examenele draconice importante, realizând răul pe care îl produc asupra psihicului, sănătății și performanțelor școlare ale elevilor americani.

În locul băncilor așezate în șir, s-au recomandat mesele rotunde. 

În locul temelor cu opțiuni multiple, s-au recomandat proiectele colaborative.

În locul disciplinei punitive, s-a recomandat învățarea bazată pe atenție și empatie.

Viitorul părea promițător pentru educație constructivistă, având în centru elevul, pentru toți copiii. Se părea în sfârșit că nu doar familiile bogate își vor putea permite să se retragă din cadrul școlar restrictiv, bazat pe teste.

Așa părea până când COVID-19 a ajuns în Statele Unite și a transformat brusc sistemul educativ public american în ceva de nerecunoscut: un sistem de restricții și obligativități mult mai represive decât au fost vreodată testele standardizate.

Elevii din majoritatea sălilor de clasă americane trebuie acum să poarte o mască și să stea la distanță de colegii lor pe toată durata zilei.

În numeroase școli, elevii sunt obligați să se joace singuri în recreație.

Chiar și pentru elevii cei mai mici, băncile sunt așezate una în spatele celeilalte. Copiii nu pot vedea zâmbetele celorlalți sau nu pot dobândi competențe sociale și verbale de o importanță majoră.

Propoziția pe care o aud repetată iar și iar pentru a justifica măștile este: „copiii sunt rezistenți”.

Însă, ca profesor de școală primară și doctorand la Universitatea Columbia, specializat în traume educaționale, mă tem că această afirmație este prea simplistă și înșelătoare.

Ceea ce ar trebui să spunem este: „Măștile și distanțarea socială provoacă traume, iar traumele la vârste fragede reprezintă un pericol pentru dezvoltare, în special pentru copiii care suferă traume și în alte aspecte ale vieții”.

Psihologii au privit adesea trauma în mod deformat ca fiind rezultatul unic al unor evenimente izolate, cum ar fi pierderea unui părinte sau un accident de mașină.

Însă studiile asupra sărăciei au contribuit la lărgirea definiției traumei la stresul sau frica continue și persistente, când un copil elimină constant hormonul stresului, cortizolul.

Potrivit Asociației Americane de Psihiatrie, „traumele sunt definite ca evenimente care produc sau reprezintă o amenințare pentru integritatea fizică a unei persoane și care provoacă o reacție de frică intensă, de oroare sau de neputință”.

Este genul de amenințare pe care copiii o percep atunci când li se spune să se distanțeze de alți copii și să-și acopere partea corpului cu care comunică, își exprimă emoțiile și se hrănesc.

A-i forța pe copii să poarte măști sau să se îndepărteze de semenii lor indică nu doar faptul că sunt o amenințare pentru ei, ci le și răpește mijlocul cel mai elementar prin care copiii își liniștesc sistemul nervos.

După cum a scris Psychology Today, „expresiile faciale ale altora ne ajută să ne liniștim sistemul nervos, însă dacă nu primim aceste semnale putem intra în modul de supraviețuire”.

Ar trebui realizate mai multe studii despre modul în care traumele cauzate de restricțiile COVID-19 în școli sunt asociate cu starea de sănătate pe termen lung și cu bunăstarea copiilor americani, însă cercetări privind Sindromul Stresului Post-Traumatic au arătat că „stresul și frica, ca reacții la o amenințare reală sau potențială, sporesc posibilitatea formării de amintiri legate de traumatism”.

Fiecare an din copilărie pune bazele vieții adulte, iar temeliile nesigure se prăbușesc.

În conformitate cu Piramida Nevoilor a lui Maslow, copiii cărora nu li se asigură securitatea personală (de exemplu, anxietatea socială provocată de măști și distanțarea socială) sunt adesea incapabili să stabilească legături sociale sănătoase și pot avea dificultăți să stabilească relații intime în viața lor.

Studii neurologice demonstrează că copiii care trăiesc acest tip de frici și traume la vârste fragede suferă o reorganizare structurală și funcțională a cortexului prefrontal al creierului lor, care conduce la probleme emoționale și de procesare cognitivă.

Asemenea traume îi afectează în special pe copiii care cresc în sărăcie și care au adesea efectul cumulativ al altor traume acasă sau în comunitate.

Înainte de COVID-19, aproape jumătate dintre toți copiii americani au cunoscut traume în viețile lor.

Mai mult, copiii cu măști care sunt distanțați social au o probabilitate mai mare de a ajunge la un stil de viață sedentar la școală și acasă, și astfel au o probabilitate mai mare de a deveni atât obezi cât și depresivi.

Obezitatea afectează în mod disproporționat copiii din medii cu venituri mici și poate duce la probleme de sănătate pe viață având adesea ca rezultat o moarte prematură.

În mod tragic, prevalența depresiei clinice și a anxietății s-a dublat deja la copii pe plan mondial de la începutul pandemiei de COVID-19 și este probabil că se va înrăutăți dacă restricțiile vor continua.

Copiii cu măști sunt de asemenea susceptibili să sufere o lipsă de dezvoltare dramatică a limbajului, un alt domeniu fundamental de dezvoltare în primii ani de viață, când copiii proveniți din medii cu venituri mici sunt deja dezavantajați în mod disproporționat.

Numărul de cazuri de COVID-19 la copii a crescut din cauza tulpinii Delta, însă, potrivit Academiei Americane de Pediatrie, „0,00% până la 0,03% din toate cazurile de COVID-19 la copii au dus la deces” săptămâna trecută.

În ciuda senzaționalismului programelor de știri, riscul de deces al unui copil din cauza COVID-19 în America este mai mic decât riscul de a muri lovit de fulger sau într-un accident de mașină.

Ar trebui să continuăm să monitorizăm aceste cifre pentru a verifica dacă morbiditatea și mortalitatea la copii se agravează față de situația actuală.

Însă trebuie să ne punem întrebarea : beneficiile măștii și distanțării sociale depășesc cu adevărat răul psihic, fizic, social și educațional pe termen lung pe care îl provocăm unei întregi generații de elevi americani?

Dacă ne pasă cu adevărat de echitate și de cei mai vulnerabili membri ai societății noastre, măcar nu ar trebui să ne fie teamă să punem această întrebare.

Ce restricții se impun în școli - CNSU, Hotărâre adoptată astăzi, 2 septembrie 2021

 

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat astăzi, 2 septembrie 2021, Hotărârea numărul 65 pentru abilitarea Ministerului Educației și a Ministerului Sănătății în vederea emiterii Ordinului comun prin care să fie stabilite măsurile de organizare a activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

Având în vedere solicitarea Ministerului Educației privind abilitarea instituției de  a emite un ordin comun cu Ministerul Sănătății prin care să fie stabilite condițiile în care este organizată activitatea în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în contextul pandemiei de COVID-19, în contextul necesității menținerii condițiilor de desfășurare a activităților didactice care să permită asimilarea și aprofundarea cunoștințelor, concomitent cu realizarea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Național  de Management al Situațiilor de Urgență, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din O.U.G. nr.  21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,  în temeiul prevederilor art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri  pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 cu modificările și  completările ulterioare, ale art. 20 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.  21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată  cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările  ulterioare, și ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind  organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale  de Urgență, 

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE: 

Art.1 - (1) Se abilitează Ministerul Educației și Ministerul Sănătății în vederea  emiterii Ordinului comun prin care să fie stabilite măsurile de organizare a  activității în cadrul unităților/instituțiilor de învățământ în condiții de siguranță  epidemiologică pentru prevenirea îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2.

(2) Ordinul comun menționat la alin. (1) are în vedere următoarele scenarii:

a) în localitățile în care incidența cumulată a cazurilor, în ultimele 14 zile este  mai mică sau egală cu 6/1000 de locuitori, se permite participarea zilnică, cu  prezență fizică la cursuri a tuturor antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în  unitățile de învățământ și cu respectarea și aplicarea tuturor normelor de prevenire  a răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2; 

b) în localitățile în care incidența cumulată a cazurilor, în ultimele 14 zile este  mai mare de 6/1000 de locuitori, până la instituirea măsurii carantinei, se permite  participarea zilnică, cu prezență fizică la cursuri în unitățile de învățământ, a tuturor  antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor din învățământul special cu respectarea și  aplicarea tuturor normelor de prevenire a răspândirii infecțiilor cu SARS-CoV-2 și  participarea în sistem on line a tuturor celorlalte categorii de elevi.  

Art.2 - Prezenta hotărâre se comunică pentru punere în aplicare prin ordine  Ministerului Educației și Ministerului Sănătății și spre știință celorlalte componente ale  Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Protest la Ministerul Educaţiei - ”Fără mască. Aş prefera să fie săpun la toaletă”

 

Protest la Ministerul Educaţiei. Părinţii au ieşit în stradă după ce ministrul Educaţiei a anunţat că elevii vor fi obligaţi să poarte mască de protecţie la ore.

Profesorii si elevii care au simptome de COVID vor fi testați în școli, este anunțul făcut de ministrul educației. În plus, Cimpeanu recunoaște că nu sunt pregătiți pentru ca școala să treacă în online deoarece nu au suficiente tablete. Pe de altă parte, părinții sunt nemulțumiți de faptul că elevii vor purta măști la ore

„Ma intereseaza ca scoala sa inceapa fara discriminari între cei care sunt vaccinati şi cei nevaccinaţi, fara masca, pentru ca este inutilă. As prefera sa fie mai multă curăţenie în şcoli, să fie săpun la toaletă, să facă mai mult sport in aer liber sau mai multe ore afară. As prefera ca cei mici sa socializeze normal, pentru că după un an si jumătate sunt traume.

Noi toti avem datoria sa facem tot ce putem ca scoala sa se desfăsoare normal. Nu putem să-i obligăm pe copii la niste lucruri pe care nu le pot intelege. Nu poti să-i ceri unui copil de 7 ani să stea 4 ore cu masca”, a spus o mămică revoltată, la România Tv.

George Simion s-a alăturat şi el părinţilor care protestează în faţa Ministerului Educaţiei. Liderul AUR spune că autorităţile îşi bat joc de copii, precizând că nu e cazul ca elevii să poarte mască de protecţie la ore.

„Îsi bat joc de copiii României. Copiii trebuie să fie liberi, nu vrem un nou an scolar in care sa fie iar o saptamana scoala normala, una online. nu e cazul sa poarte masti, nu e cazul sa se insiste atat de mult cu vaccinare”, a spus George Simion.

Reamintim că Sorin Cîmpeanu a declarat că noul an şcolar va începe cu prezenţa fizică pentru absolut toți elevii, fără niciun fel de diferențiere, însă cu respectarea măsurilor sanitare.

„Va trebui să ne asigurăm că sunt respectate toate măsurile sanitare, va trebui să ne asigurăm că există măști suficiente, va trebui să ne asigurăm că școlile sunt pregătite”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat că până în prezent s-au vaccinat 5% dintre elevii cu vârsta între 12 şi 15 ani şi peste 20% dintre cei din categoria de vârstă 16-19 ani.

„Masca, obligatorie şi la exterior în prima zi de şcoală”

 

Se pare că PANDEMUȚA este foarte EDUCATĂ ! ÎI LASĂ PE COPII ÎN PACE ÎN PRIMA ZI DE ȘCOALĂ, apoi ”ÎNCEPE DANSUL”

Sorin Cîmpeanu a vorbit despre noul an şcolar după şedinţa cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii pe margiena ordinului comun care va fi dat în câteva zile.

Ministrul Educaţiei a vorbit despre cele mai importante subiecte ale momentului. „În data de 13 septembrie vom începe școala cu prezență fizică pentru absolut toți școlarii și pentru absolut toți elevii, fără niciun fel de diferențiere. Va trebui să ne asigurăm că sunt respectate toate măsurile sanitare, va trebui să ne asigurăm că există măști suficiente, va trebui să ne asigurăm că școlile sunt pregătite”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educaţiei a vorbit şi de festivităţile din prima zi de şcoală. „Am stabilit că este normal să permitem organizarea de festivități de deschidere a anului școlar din moment ce sunt permise tot felul de alte evenimente, cu două condiții : masca va fi obligatorie și la exterior, pentru că se creează aglomerări mari de persoane, elevi, părinți, bunici, profesori, iar durata să fie de maxim o oră și jumătate”.

„În privința măștilor obligatorii în clase, părinții și-au exprimat îngrijorarea în privința cheltuielilor care ar putea apărea. „Există stocuri suficiente de măști de protecție, există câteva milioane de măști de protecție în rezerva de stat, gestionată de departamentul de situații de urgență, există la Ministerul Sănătății, există la autorități locale. Pe de altă parte am anunțat o interogare în tot sistemul de educație, către toate inspectoratele județene pentru a ne spune ce stocuri de măști au. Și Ministerul Educației s-a implicat, a semnat contracte de donație și sponsorizare în beneficiul inspectoratelor școlare acolo unde stocurile au fost mai reduse, iar astăzi în ședința de Guvern va fi promovată o reglementare prin care autoritățile locale vor pune la dispoziția școlilor măști de protecție. Există stocuri, știm exact pe fiecare județ. Acestea vor fi puse la dispoziția școlilor pentru asigurarea protecției sanitare, pentru elevi și pentru cadrele didactice”, a mai spus ministrul Educaţiei.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat că, dacă tendinţa actuală de creştere a numărului de infectări cu SARS-CoV-2 se păstrează, în luna octombrie ar putea fi atins pragul de şase cazuri de COVID-19 la o mie de locuitori, când şcolile din acea localitate vor trece în online.

Ce se întâmplă cu părinţii care nu semnează FORMULARELE

 

Deschiderea anului şcolar va avea loc în 13 septembrie cu prezenţa fizică pentru toţi elevii, iar părinţii îşi vor exprima sau nu acordul de vaccinare al copiilor de peste 12 ani, prin completarea unor formulare, a anunţat ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu.

Ministrul Educației recunoaște însă că părinții nu o să fie sancționați dacă nu răspund la chestionarul legat de vaccinare. „Şcolile se deschid în format normal. Nu există sancțiuni pentru părinții care nu răspund la formularul care prevede intenția de vaccinare. Intenția este să știm câți vor să se vaccineze, astfel încât să știm cum să ne împărțim.  Să vedem și noi cum stăm, am așa un puseu de sinceritate. Riscul e să răspundă mulți părinți cu nu. Nu știm câți profesori sunt vaccinați, deoarece din platformă nu le putem extrage datele. Formularele vor fi distribuite în şcoli din 13 septembrie”, a spus Sorin Cîmpeanu, la Digi24.

Noul AN ŞCOLAR, detalii despre prima zi de şcoală. „Ceremonia de deschidere va avea o durată limitată de o oră şi jumătate, masca de protecţie fiind obligatorie (…) Am agreat cu titlu de certitudine că şcolile vor rămâne deschise până la incidenţa ratei de infectare de 6 la mie. Mă adresez cu precădere inspectorilor şcolari generali care sunt prezenţi în această videoconferinţă alături de prefecţii din fiecare judeţ pentru a acorda atenţie maximă respectării măsurilor de protecţie sanitară. Avem o listă cu persoanele desemnate din fiecare şcoală (…) pentru a fi facilitată legătura cu părinţii înainte de începerea anului şcolar, legătura pentru întâlniri interactive între părinţi şi reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică”, a spus Cîmpeanu, marţi, la o videoconferinţă cu prefecţii.  Cîmpeanu a explicat că întâlnirile sunt menite să ofere răspunsuri părinţilor referitor la vaccinarea copiilor, astfel încât părinţii să se poată exprima „în cunoştinţă de cauză în formularele care le vor fi transmise pentru acordul de vaccinare al elevilor cu vârsta de peste 12 ani”.

„Vor fi chestionaţi dacă au trecut sau nu prin boală, dacă au fost sau nu vaccinaţi, iar următoarea rubrică va fi cu da sau nu – acordul părinţilor pentru vaccinare. E un demers pe care îl facem în toate şcolile din România şi sperăm să avem un rezultat care să arate responsabilitate din partea părinţilor care doresc siguranţă în şcoli. Acest demers va fi iniţiat în prima zi de şcoală. Până atunci vom avea acţiuni de pregătire la nivelul fiecărei şcoli”, a afirmat ministrul.

Cursurile se vor desfăşura cu prezenţa fizică până la o rată de infectare de 6 la mie.

Ministrul Educaţiei : „Masca va fi obligatorie la interior, cu excepţia orelor de sport”

 

Sorin Cîmpeanu consideră că şcolile sunt printre cele mai sigure medii, astfel că începând cu 13 septembrie elevii se vor putea întoarce în clase.

Sorin Cîmpeanu a anunţat ceremonii de deschidere a noului an şcolar. De asemenea, ministrul a declarat că elevii vor trebui să poarte măşti de protecţie la interior, cu excepţia orelor de sport.

„Elevii au avut foarte mult de suferit pe parcursul predarii online. Şcolile sunt cele mai sigure medii. Am decis că anul acesta putem deschide scolile pana la pragul de 6 la mie.

Prima saptamana va incepe cu ceremoniile de deschidere a anului scolar. Anul acesta ne permitem. Masca va fi obligatorie in interior, cu exceptia orelor de educatie fizica. Conditia este ca rata de infectare sa fie sub doi la mie.

Permitem ceremoniile in exterior, singura conditie va fi ca ceremoniile sa nu dureze mai mult de o ora si jumatate şi să se poarte mască de protecţie”, a declarat ministrul Educaţiei la Digi24.

Referitor la testarea elevilor, ministrul a precizat că aceasta se va face doar în situaţia cazurilor simptomatice. De asemenea, Sorin Cîmpeanu a mai declarat că nu s-a pus niciodată problema ca profesorii nevaccinaţi să plătească testarea COVID.

Ministerul pregăteşte formulare prin care solicită acordul părinţilor privind vaccinarea copiilor de peste 12 ani, însă acestea vor putea fi distribuite doar după începerea şcolii. În cadrul formularului părinţii vor putea răspunde cu „da” sau „nu”.

Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, anunţă că autorităţile iau în discuţie posibilitatea ca şi în localităţile cu rate de infectare de peste 6 la mie copiii de creşă şi cei de grădiniţă să poată merge la unităţile şcolare, atâta vreme cât localitatea nu intră în carantină.

„Şcoala nu ar trece integral în online (la o rată de infectare de peste 6 la mie). Este vorba despre al doilea scenariu care se aplică peste rata de infectare de 6 la mie. În acest scenariu, în momentul de faţă este propus ca preşcolarii – e vorba de creşe şi grădiniţe – să poată funcţiona în continuare. Primul scenariu este o certitudine. Al doilea scenariu, ce vă spun acum, este în curs de discuţie şi va fi finalizat acest proces, în perioada 1-3 septembrie, cu cel puţin 10 zile înainte de începerea anului şcolar”, a declarat Sorin Cîmpeanu, duminică seară, la Digi 24.

În acest al doilea scenariu, care nu a fost adoptat încă, în cazul în care rata de infectare ar depăşi 6 la mie şcolarii de gimnaziu ar urma să intre în online, până la vârsta de 12 ani, iar în cazul elevilor de peste 12 ani se ia în calcul posibilitatea ca aceştia să poată merge la şcoală, cu prezenţă fizică.

„Bineînţeles, nu mai departe de intrarea localităţii în carantină, moment în care orice activitate neesenţială se opreşte”, a adăugat ministrul.

Acesta consideră că această ipoteză ar fi aplicabilă localităţilor mai mici, în care pot apărea focare şi care ar putea ajunge mai degrabă la rata de infectare de peste 6 la o mie de locuitori.

Noua structură a anului şcolar 2021-2022

Semestrul I  va avea 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021- 22 decembrie 2021.

Semestrul al II-lea  va avea 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022- 10 iunie 2022, cu includerea programului ,,Școala Altfel’’, în perioada 8- 14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

Vacanțele elevilor în anul școlar 2021- 2022

25- 31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;

23 decembrie 2021- 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;

15 aprilie 2022- 1 mai 2022: vacanța de primăvară;

11 iunie 2022- până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.

Ministerul Educației a publicat noul calendar al anului Școlar 2021-2022

 

Anul școlar 2021- 2022 se structurează pe două semestre (34 de săptămâni), după cum urmează:

Semestrul I  va avea 14 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 13 septembrie 2021- 22 decembrie 2021.

Semestrul al II-lea  va avea 20 săptămâni de cursuri, dispuse în intervalul 10 ianuarie 2022-10 iunie 2022, cu includerea programului ,,Școala Altfel’’, în perioada 8-14 aprilie, interval în care se pot organiza fazele naționale ale olimpiadelor școlare.

Vacanțele elevilor în anul școlar 2021- 2022

25-31 octombrie 2021: vacanță pentru învățământ preșcolar și primar;

23 decembrie 2021- 9 ianuarie 2022: vacanța de iarnă;

15 aprilie 2022- 1 mai 2022: vacanța de primăvară;

11 iunie 2022- până la data din septembrie 2022 la care vor începe cursurile anului școlar 2022 – 2023, vacanța de vară.

”Conform Ordinului de ministru nr. 3.243/5.02.2021 privind structura anului școlar 2021- 2022, cursurile vor începe în acest an în data 13 septembrie.

Dacă și numai dacă principalii parteneri de dialog social ai Ministerului Educației (FSLI, Federația Spiru Haret, Consiliul Național al Elevilor și Federația Națională a Asociațiilor de Părinți) ajung la un consens și revin în mod unanim asupra calendarului aprobat în urma consultărilor de la începutul anului 2021, Ministerul Educației are deplina disponibilitate de a reveni asupra calendarului, în sensul extinderii perioadei de cursuri încă din anul școlar 2021- 2022, atrăgând, însă, atenția asupra deficitului de predictibilitate generat de această eventuală revenire.

Ministerul Educației consideră că predictibilitatea trebuie să rămână un deziderat major în sistemul de învățământ, mai ales acum, când perioada de criză sanitară a impus decizii multiple de schimbare în timp scurt.

Pe de altă parte, Ministerul Educației susține extinderea anului școlar, cu atât mai mult cu cât este necesară recuperarea pierderilor educaționale generate de predarea online.

În orice variantă, Ministerul Educației va avea anul acesta inițiativa de a propune extinderea perioadei de cursuri în învățământul preuniversitar, începând cu anul școlar 2022- 2023. În acest sens, vor fi inițiate consultări extinse.

Ministerul Educației va lua în considerare orice soluție va rezulta în urma acestor consultări, fără a exclude nicio variantă solicitată de profesori, elevi și părinți, nici revenirea la trimestre, nici extinderea duratei cursurilor și nici altă variantă ce va rezulta în interesul pregătirii elevilor”, se arată în comunicatul transmis de edu.ro.

AUR cere explicații Ministerului Educației despre implicarea într-un demers privind introducerea educației sexuale în școli

 

AUR cere explicații Ministerului Educației despre implicarea într-un demers privind introducerea educației sexuale în școli. Reprezentanții formațiunii politice susțin că este un demers „neștiințific” de impunere a educatiei sexuale.

Prin intermediul unei informări de presă, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) solicită explicații Ministerului Educației, după ce secretarul de stat din minister, Maria Ștefania Manea, a fost citat într-un comunicat al unor organizații neguvernamentale care anunță demararea unei consultări naționale sub genericul „Suntem 4,9 milioane de tineri și vă spunem NOI dacă avem nevoie de educație sexuală !”.

„O asociere de ONG-uri anonime anunță o mare consultare națională, cu rezultat cunoscut încă din titlul proiectului. Printre organizatori nu apare vreo instituție a statului, însă în comunicatul de presă inițial este citat un secretar de stat din Ministerul Educației, Maria Ștefania Manea, care apără ideea, o justifică și lasă de înțeles că ministerul e partener. Mai mult, chestionarul indicat cu link în comunicat nu are nicio valoare din punct de vedere sociologic. Oricine poate completa acest chestionar de mai multe ori, iar corectitudinea răspunsurilor nu poate fi verificată. Este, pur și simplu, o risipă de bani”, a declarat senatorul Claudiu Târziu, co-președintele AUR.

Clarificări a solicitat și George Stângă care anunță că AUR va respinge orice propunere privind edicația sexuală în școli.

„Ministerul Educației este dator să spună clar românilor ce nivel de implicare are în acest proiect. Așa-zisa cercetare, care în final se va dovedi neconcludentă, pare să servească drept argument pentru implementarea ideologiei de gen în școli în forma dorită de Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Nu suntem de acord cu așa ceva și nu vom accepta așa ceva. Parlamentul s-a pronunțat recent pe acest subiect, iar răspunsul a fost NU”’, a declarat deputatul George Simion, co-președinte AUR.