O ANOMALIE GEOMAGNETICA Descoperita In MUNTII BUCEGI

 

PODUL SUSPENDAT peste DUNĂRE de la BRĂILA e aproape gata

 

Podul de peste Dunăre va fi cel mai mare pod construit vreodată în România.

Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila e jumătate gata. Lucrările sunt în curs de desfășurare, iar șoferii ar trebui să poată circula pe el din 2023

Constructorii muncesc de zor și pe zi ce trece se vede cum lucrările avansează tot mai mult. Aceștia au început deja să întindă cablurile principale între blocurile de ancoraj, acesta fiind unul dintre cele mai importante lucruri.

Podul va avea doi kilometri lungime și o înălțime de aproape 200 de metri. Valoarea totală a proiectului este estimată la două miliarde 650 de milioane de lei, iar aproximativ 75% din această sumă vine de la Uniunea Europeană. Proiectul înseamnă pe lângă pod și o adevărată rețea de șosele și drumuri de acces de peste 20 de kilometri, iar constructorii promit că totul va fi gata la timp.

Podul de peste Dunăre va fi cel mai mare pod construit vreodată în România.

Constructorii vor folosi 25.000 de tone de oţel şi peste 200.000 metri cubi de beton.

A fost descoperit mormântul Domnitorului Moldovei Eustratie Dabija

 

Mormântul unui celebru domnitor al Moldovei a fost descoperit în fundația Mănăstirii Bârnova, care se află în plin proces de restaurare și reabilitare, potrivit bzi.ro.
Echipa de cercetători, coordonată de dr. Mădălin-Cornel Văleanu – cercetător științific I și arheolog, de la Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași – Muzeul de Istorie a Moldovei, a găsit cripta unde a fost înmormântat domnitorul Eustratie Dabija. Au fost găsite două cranii care sunt, foarte probabil, al acestuia și al fiicei sale.

„Am început aceste săpături arheologice exact pe locul unde se află mormântul domnitorului Eustratie Dabija. Deja am găsit oseminte, urme materiale ce țin de locul îngropăciunii, anume de sicriu. Ceea ce știm este că aici a fost înmormântat acest domnitor și, peste el, la 12 ani, fiica sa. După 1990, mormântul a fost jefuit… Mai mult, peste mormânt a fost turnat beton pe care acum îl decopertăm”, a declarat dr. Mădălin-Cornel Văleanu.

Eustratie Dabija a fost un boier de țară din Ținutul Putnei. În 1657, Dabija era vornic al Țării de Sus, ca mai apoi să devină domnitor. A deținut rangurile de paharnic și ban. În 1663 a participat împreună cu seraskierul turc și cu Grigore I Ghica al Țării Românești la campania turcilor împotriva împăratului Germaniei. Astfel, venind în ajutorul lui Mihail Apafi, omul turcilor, au început luptele împotriva lui Ioan Kemeni, susținut de habsburgi. A fost ultimul domn care a bătut monedă moldovenească, bani mărunți de aramă.

Mănăstirea Bârnova a fost ctitorită de domnitorul Moldovei Miron Barnovschi-Movilă (1626-1629, 1633), de la care își trage și denumirea, iar lucrările au fost terminate de domnitorul Eustratie Dabija (1661-1666).

Comoară îngropată pe vremea lui Burebista, descoperită de un oltean în timp ce săpa în grădină. Ce recompensă a prmit

 

Peste 100 de monede romane şi bijuterii de argint, vechi de aproape 2.300 de ani, au fost descoperite de un bărbat din Dolj în timp ce făcea săpături pentru amenajarea unei piscine. După ce a predat comoara, acesta a primit recompensă 45% din valoarea pieselor.
Tezaurul a  intrat în patrimoniul Muzeului Olteniei din Craiova, iar bărbatul şi-a primit recompensa conform legii.
„Un tezaur veritabil, descoperit în curtea unui doljean, a intrat în patrimoniul Muzeului Olteniei din Craiova. Peste 100 de monede romane şi podoabe de argint, vechi de aproape 2.300 de ani, se află, în această perioadă, într-un amplu proces de restaurare şi conservare. Obiectele au fost găsite de un localnic din comuna Pieleşti, în luna mai a anului trecut.

Acesta făcea săpături în grădina din curte, cu scopul amenajării unei piscine, dar a oprit lucrările în momentul în care a găsit o oală de ceramică plină cu monede. Imediat a anunţat autorităţile, iar vasul a fost preluat pentru expertiză de către specialiştii Direcţiei Judeţene pentru Cultură Dolj.

A urmat un proces îndelungat de datare şi stabilire a valorii obiectelor găsite, iar concluzia a fost aceea a unei descoperiri de o valoare excepţională. Consiliul Judeţean Dolj şi-a dorit ca tezaurul să rămână în proprietatea judeţului, astfel că a respectat procedura legală de preluare în administrare.

Astfel, zilele trecute, a fost efectuată plata recompensei stabilite prin lege pentru persoana care a făcut descoperirea, în cuantum de 45% din valoarea pieselor. Monedele romane şi bijuteriile dacice vor fi expuse la Muzeul Olteniei, în următoarele luni”, a scris Cosmin Vasile, preşedinte al CJ Dolj, pe pagina de Facebook.
Monedele romane şi bijuteriile dacice vor fi expuse la Muzeul Olteniei în următoarele luni.

„Totul a fost o întâmplare, una fericită pentru noi. Bărbatul din Pieleşti a vrut să sape pentru a construi o piscină în curtea casei. Era pandemie şi lumea stătea mai mult acasă. A vrut să folosească un utilaj, dar fiul său, sportiv de performanţă, i-a zis că mai bine sapă el, pentru că vrea să facă mişcare. Nu a folosit niciun fel de detector de metale, pur şi simplu a săpat până a dat de acest tezaur. Dacă ar fi folosit excavatorul, l-ar fi distrus.

Omul a respectat apoi ad literam procedura, adică a anunţat primăria, care, la rândul ei, a anunţat Direcția Județeană pentru Cultură Dolj. Tezaurul a rămas apoi la Direcţie până când i-a fost stabilită valoarea. Dacă noi nu puteam să plătim recompensa, erau anunţate toate muzeele din ţară şi cine plătea intra în posesia descoperiri. Era însă păcat ca un tezaur atât de valoros pentru regiunea noastră să fie expus în altă parte decât la Muzeul Olteniei“, a spus Florin Ridiche, potrivit gândul.ro.

Statuia ”Inima lui Isus” din Harghita, este considerată cea mai înaltă operă de artă din Europa

 

Statuia lui Iisus din Harghita a fost ridicată în 2011, pe dealul Gordon, aflat între Odorheiu-Secuiesc și Praid și este cea mai înaltă operă de artă din Europa de Est care-l reprezintă pe Mântuitor.  Construcția a fost denumită „Inima lui Iisus”, e făcută din fier galvanizat și oțel inoxidabil, iar la cei 22 de metri înălțime este o operă de artă unicat care concurează cu celebra statuie de la Rio a Mântuitorului.

La doar 5 ore de condus cu mașina din Capitală până în zona dealului Gordon din Harghita, se află construcția pe care o putem numi o „a opta minune a Lumii” pentru România. Impunătoarea statuie a Mântuitorului se află pe drumul dinspre Odorheiu Secuiesc către Târgu Mureș, la intrarea în comuna Bisericani, de unde traseul mai continuă 5 kilometri pe o porțiune anevoioasă.

Statuia Inima lui Iisus care domină dealul Gordon din Harghita este opera artistului Zavaczky Walter, iar costurile pentru ridicarea acestei opere de artă au fost de 200.000 de euro.

Imaginea mantiei lui Iisus formată din cele 4 rânduri de tablă cu brațele deschise ce par a cuprinde întregul ținut într-o imaginară binecuvântare, amintește de statuia lui „Cristos Mântuitorul“(Cristo Redentor), din capitala Braziliană.

Conform primarului comunei Lupeni, Albert Mátyás,  fondurile pentru construirea monumentului au provenit de la Fundaţia Protemp, dar și de la contribuțiile din partea patronului fabricii de brânzeturi Gordon din județul Harghita și de la donațiile strânse de primăria comunei.

„Costurile privind statuia Inima lui Iisus se ridică la suma de 200.000 de euro, suportate de Fundaţia Protemp şi de societăţile comerciale din zonă. Consiliul Local a participat la finanţarea lucrării cu suma de 100 de milioane de lei vechi”, a precizat Albert Mátyás, conform România Liberă.

La începutul anului 2011, primarul comunei Lupeni, anunța spre suprinderea locuitorilor construirea unui masiv monument care va oferi vizitatorilor șansa de a admira panorama de la Odorhei până la Sovata.

„Statuia, înaltă de 22 de metri, va aminti de statuia uriaşă a lui Iisus din Rio de Janeiro şi va fi amplasată pe muntele Gordon, la o înălţime de 946 de metri, la poalele căruia se află satul Bisericani. În interiorul ei va exista o scară pe care vizitatorii vor putea urca până în vârful statuii, pentru a admira panorama, de la Odorhei până la Sovata”, declara la vremea aceea primarul comunei Lupeni, Albert Mátyás.

Cea mai înaltă statuie a lui Iisus din Europa de Est, ridicată în Harghita, a fost inaugurată la data de 21 august 2011, în ultima zi a Primului Congres Mondial al Igienei, a Calităţii şi Controlului Laptelui, numit „Galacticus”, organizat în cadrul celei de a II-a Intâlniri Mondiale de Dezvoltare Durabilă.

După spusele celor care au vizitat impresionantul monument, Inima lui Iisus, care își întinde brațele ocrotitor asupra dealurilor din Harghita, experiența este una extrem de specială. Curioșii trebuie să urce mai întâi pe o scară în spirală, care se află în interiorul construcției și care urcă până în zona capului impunătoarei statui a Mântuitorului.

„Ostaşi, vă ordon treceţi Prutul !“ Tot mai mulți tineri se implică în lupta naționalistă

 

În 21 iunie 2021, membrii Comunității Identitare Iași au organizat o acțiune de comemorare a eroilor neamului românesc cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la intrarea României în cel  de-al Doilea Război Mondial. Acțiunea s-a desfășurat la monumentul Crucea Eroilor din comuna  Victoria, edificiu ridicat în cinstea celor ce au luptat și s-au jertfit pentru eliberarea Basarabiei și a Bucovinei. 

Cu 80 de ani în urmă, la această dată Armata Română primea de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin:„Ostaşi, vă ordon treceţi Prutul !“.

Acțiunea a constat în depunerea unei jerbe cu mesajul ”În memoria celor căzuți pe câmpul de luptă” și, totodată în igienizarea și restaurarea ansamblului monumental. S-a curățat zona și s-au dat cu var crucile și soclul monumentului. În ciuda vremii ce dădea semne de ploaie în prima parte a zilei, acțiunea s-a dovedit a fi un succes, bucurându-se de aprecierile primarului comunei.

Pe viitor, ne propunem să mai realizăm astfel de acțiuni, subliniind importanța conservării și restaurării monumentelor istorice. Prin exemplul nostru, dorim să încurajăm astfel de comportamente în rândul tuturor celor ce își prețuiesc țara, identitatea și istoria.

Nota redacției: Această asociație a anunțat o strângere de fonduri pentru Românii dați în judecată pentru “instigare la ură“, până acum singura acțiune de acest gen din societatea civilă românească.

Rusalii 2021 - Unde merg românii în minivacanţa de Rusalii. Calendarul zilelor libere

 

Hotelierii de pe Valea Prahovei au fost luaţi cu asalt de românii care vor să-şi petreacă minivacanţa de Rusalii la munte. Potrivit Asociaţiei pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului, gradul de ocupare este de 75%.

Potrivit Calendarului Ortodox, Rusaliile se sărbătoresc la 50 de zile după Paşte şi la 10 zile după Înălţarea Domnului. Angajaţii au două zile libere legale, respectiv 20 iunie (duminică) şi 21 iunie (luni).  Şi anul acesta staţiunile de pe Valea Prahovei au fost luate cu asalt de turiştii care vor să-şi petreacă minivacanţa la munte.

Ionuţ Lificiu este antreprenor şi are o pensiune în Predeal. Nu mai are locuri libere pentru acest weekend.

„Nu ocupă toate camerele, dar au exclusivitate, adică e un grup mai mare care ocupă toată pensiunea.”, a spus Ionuţ Lificiu „Capacitatea pensiunii e undeva la vreo 35, din câte ştiu ei sunt undeva la vreo 25, 26, 27 de persoane dar au luat toată pensiunea la cheie.”, a mai precizat acesta.

Pentru un hotel de 4 stele la Sinaia, românii vor scoate din buzunare  între 525 şi 590 lei pentru o cameră pe noapte, cu mic dejun inclus, cu acces la SPA şi loc de parcare.

Cei care nu vor să meargă la munte în minivacanţa de câteva zile, se pot relaxa în Deltă sau pe litoral.

Expertul în turism Răzvan Pascu recomandă românilor să se îndrepte către locurile mai puţin cunoscute ale României.

„Putem să descoperim locuri din Transilvania care sunt absolut minunate şi pe care poate puţini dintre români le-au descoperit până acum. Zona Secuimii, care este o zonă ce promite foarte mult din punct de vedere turistic, inclusive balneo, turismul de wellness care in România nu este foarte cunoscut. Plimbat cu trăsura, au cu căruţa pe dealurile din împrejurimi, învăţaţi copiii cum să meargă cu caii, sau cum să tragă cu arcul, cum să hrănească animalele în fermă şi aşa mai departe.”, a declarat Răzvan Pascu, potrvit Mediafax.

CASCADA BIGĂR A CEDAT SUB PROPRIA GREUTATE

 

Un perete al cascadei Bigăr din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu o înălţime de aproximativ 4 metri, s-a surpat luni după-amiază. Potrivit reprezentanţilor Romsilva, Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate.

„Cascada Bigăr s-a format în timp, prin depunerea carbonatului de calciu din apele Izbucului Bigăr, care a fost acoperit de un covor de muşchi. Carbonatul de calciu pietrifică acest covor de muşchi, care se regenerează cu noi straturi de muşchi vii, astfel încât o cascadă de acest tip creşte permanent în dimensiuni. Cascada Bigăr a atins dimensiuni considerabile ca greutate şi volum şi a cedat sub propria greutate. Menţionăm că această cascadă este într-o dinamică naturală permanentă şi în timp se va regenera, prin depunerea unor noi straturi de muşchi pietrificat. De altfel, o cascadă de acelaşi tip, cascada Moceriş, tot din Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, a suferit o surpare similară în urmă cu cinci ani, iar în zona cascadei Bigăr există urme ale unor astfel de fenomene similare petrecute în trecut”, explică reprezentanţii Regiei.

Potrivit acestora, Cascada Bigăr, una dintre cele mai populare destinaţii turistice din zona Banatului, se afla în Zona de Protecţie Integrală a Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, în Rezervaţia Naturală „Izvorul Bigăr”, o zonă în care intervenţia umană este minimă, iar procesele naturale trebuie să se desfăşoare liber, acesta fiind motivul pentru care administraţia parcului nu a intervenit cu măsuri invazive, respectiv construcţii care să sprijine structura de travertin a cascadei, o astfel de intervenţie împiedicând procesele naturale.

Sursa citată subliniază că Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa a luat toate măsurile posibile de protecţie a cascadei Bigăr, cu avizul Consiliului Ştiinţific al parcului, respectiv îndepărtarea a doi arbori uscaţi care s-ar fi putut prăbuşi peste cascada Bigăr. Singurele construcţii din zona cascadei Bigăr au fost cele pentru a asigura infrastructura de vizitare a obiectivului turistic, avizate de Consiliul Ştiinţific al parcului, acestea fiind amplasate la o distanţă care să nu afecteze cascada.

„Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva respinge cu fermitate acuzaţiile false şi lipsite de orice fundament ştiinţific ale unui ghid de turism, care a lansat în spaţiul public informaţia cum că o lucrare de captare parţială a izvorului Bigăr pentru păstrăvăria Valea Miniş, realizată în urmă cu 33 de ani, ar fi provocat prăbuşirea peretelui cascadei Bigăr. Cantitatea de apă care să favorizeze depunerile carbonatului de calciu trebuie să fie una moderată pentru a facilita acest proces natural, deci nu o eventuală micşorare a debitului de apă ar fi dus la surparea peretelui cascadei. Garda Naţională de Mediu şi Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate au fost informate imediat de către administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa despre producerea acestui eveniment. Administraţia Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, cu sprijinul Consiliului Ştiinţific, va identifica măsurile ce trebuie luate în continuare”, mai precizează Romsilva.

Dr. Leon Dănăilă : Dispăreau cadavrele. Le mâncau - Foametea din 1946

 

Medicul neurochirurg Leon Dănăilă a vorbit despre foametea din 1946, o perioadă extrem de grea, pe care a reușit să o depășească alături de familia sa. 

"M-am dus la cerșit"

"M-am dus la cerșit pe malul Prutului. La noi, oamenii mâncau coajă de copac. Zilnic mureau câte 10 oameni. Eu, cum eram mai solid, nu m-a afectat niciodată cu nimic. Unii îmi aruncau câte o bucată de mămăligă pe geam, eu o ștergeam, o puneam în desagă și veneam acasă. Munca de cerșit este foarte grea. Nu îmi face plăcere să îmi aduc aminte de perioada respectivă. Alții mă înjurau, alții mă dădeau afară din curte. Mi-am salvat familia. Am ajutat familia să treacă de perioada asta foarte agresivă”, a povestit celebrul neurochirurg Leon Dănăilă, în podcastul "Fain și Simplu", realizat de Mihai Morar. 

"Unii se plângeau că le-au dispărut cadavrele. Le mâncau"

"Țin minte că vreo câteva cadavre au dispărut. Oamenii furau. Preotul nu avea timp să-i îngroape pe toți cei care mureau, într-o zi. Erau încuiați în podul caselor. Unii se plângeau că le-au dispărut cadavrele. Le mâncau. Nu le-au mai găsit niciodată. Nu au fost multe, doar câteva. Dar să mănânci numai coajă de copac... Dacă nu ai proteine... Li se umflau picioarele, crăpau, se infectau și mureau. Atunci m-am convins că sintagma "omul crapă de foame" este reală.

Au dispărut 2-3 cadavre, așa am auzit eu, în vremea respectivă. Oamenii aveau foarte mare grijă de morți, îi încuiau, îi păzeau. A fost o perioadă foarte grea. Eu mă duceam la 10-20 de kilometri de casă, pe malul Prutului, unde se mai făcuseră ceva alimente. Uneori, noaptea nu veneam acasă. Dormeam în pădure, pe frunze. Toate frunzele erau căzute. Nu era apă, nu erau furnici, nu erau câini, lupi, niciun animal nu exista în vremea respectivă”, a mai povestit medicul.

"Nimic nu mi s-a părut greu, nu m-a afectat"

"Nimic nu mi s-a părut greu şi nimic nu m-a afectat. Mulţi mă întreabă şi acum "cu ce te hrăneşti, ce mănânci?". Dacă soţia a murit de 15 ani, cumpăr ce găsesc, nu ţin un regim special. Cred că ține şi de rezistența genetică a individului respectiv. Fraţii mei au murit amândoi. Nu am ţinut niciun fel de regim deosebit ca să mă păstrez. Nici acum nu ţin", a mai spus neurochirurgul Leon Dănăilă.

Flamingo, din nou, în Delta Dunării

 

Reprezentanţii ARBDD spun că speciile noi de păsări sau care au fost văzute sporadic în perimetrul Rezervației Biosferei Delta Dunării sunt atrase de condițiile prielnice, diversitatea habitatelor și a ecosistemelor, abundența și varietatea hranei.

În data de 25 mai 2021, inspectorii ecologi din cadrul RBDD au observat 49 exemplare de păsări flamingo în timpul acțiunilor de monitorizare a zonei strict protejate lac Sarături Murighiol. Tot ieri, un număr de aproximativ 60 de exemplare de păsări flamingo au fost observate pe lacul Tuzla din RBDD.

Penajul acestor magnifice păsări își schimbă culoarea datorită dietei, păsările au nuanțe diferite de roz în funcție de locație și de hrana disponibilă în zonă. Păsările se află în migrație și în perioada de formare a perechilor, iar zonele de popas alese pentru hrănire sunt apele puțin adânci. Sunt păsări ce trăiesc în colonii formate din sute de exemplare, depun un singur ou de care au grijă deosebită ambii părinți, explică reprezentanții Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, pe pagina de Facebook.

Experiență de neuitat în Delta Dunării. Idee pentru un concediu de vis

 

Delta Dunării își așteaptă turiștii în cele mai sălbatice locuri din țară. Vărsarea în Marea Neagră a brațelor Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe au favorizat crearea unei zone unice pe întreg teritoriul european. Începutul verii este o perioadă excepțională pentru pasionații de wildlife, de fotografie, dar și pentru împătimiții de sporturi nautice. Speciile de păsări s-au întors deja din țările calde, iar acum se află în perioada de cuibărit, ori, în alte cazuri, puii acestora au ieșit deja din ouă.

În același timp, pe lacurile din Deltă se poate face caiac-canoe și canotaj. Accesul în zonă se face exclusiv cu barca, așa că, cei care vor să călătorească, trebuie să își lase mașinile la Tulcea, Murighiol ori Mahmudia.

O altă variantă de călătorie se poate alege prin intermediul Hello Holidays, o angenție de turism care face excursii atât în țară, cât și în afară. Prin programul “O zi cât o vacanță“ poți ajunge în Deltă și te poți bucura de frumusețea naturii. Un număr de 92 de excursii de o zi sunt organizate, în 2021, sub brandul “O zi cât o vacanță”, în România și în Bulgaria, în creștere cu 40 de excursii față de anul anterior.

Printre acestea, se numără:

- Mănăstirea Prislop - Castelul Corvinilor - Biserica Densuș - Sarmizegetusa

- Mănăstiri și Palate de lângă București

- Fortificații din Țara Făgărașului 

- Mănăstirea Celic Dere - Tulcea - Enisala

- Plaja la Gura Portiței 

De asemenea, pentru “O zi cât o vacanță“ în Delta Dunării, la mijlocul lunii mai au fost organizate două autocare cu 120 de turiști, nu unul singur.

Caii sălbatici de la Letea

Auzind de caii sălbatici de la Letea, mulți români consideră că aceștia chiar sunt o specie de cai sălbatici. Totuși, din discuțiile avute cu localnicii din zonă, în trecut, mai mulți cai au scăpat de la locuitori și, în sălbăticia Deltei, s-au înmulțit natural, iar acum nu mai sunt absolut deloc prietenoși cu oamenii. Pot fi văzuți în Pădurea de la Letea, deși au mai fost semnalați și în alte zone din Deltă.

Lipovenii din Delta Dunării

Pe lângă numeroasele activități ce pot fi întreprinse în mediul natural, Delta, ca parte a Dobrogei, este un spațiu foarte pestriț din punct de vedere cultural. Dacă mergi în Deltă poți fi martorul unor concerte în aer liber susținute de lipoveni. Adeseori, aceștia se îndeletnicesc cu turiștii și le cântă, în limba rusă, cele mai frumoase melodii tradiționale din spațiul slav, cum ar fi Katiusha ori Kalinka.

Totuși, comunitățile locale au nevoie de un sprijin mai consistent din parte statului, deoarece, având în vedere natura izolată a zonei, singurele activități din care comunitățile deltaice își pot câștiga traiul sunt pescuitul și turismul.

„Cred că oamenii s-au unit și au creat comunități foarte apropiate aici. Ceea ce găsesc foarte trist este faptul că unele comunități se dizolvă, se dezintegrează, pentru că tinerii nu vor să rămână. Cu excepția situației în care le oferim oportunități de angajare, prin turism, nu cred că mulți vor dori să rămână în Deltă”, spunea Charlie Ottley, pentru DC News, în luna aprilie

Ansamblul „Cerno More“, unicitate a României

Ansamblul de muzică tradițională ucraineană „Cerno More“ reprezintă o mărturie vie a faptului că tradițiile și obiceiurile comunităților etnice sunt păstrate și respectate în România, iar elementul cultural al acestora dăinuiește până în zilele noastre în comunitățile de ucrainieni din Delta Dunării. 

Dumitru Stan, un reprezentant al ansamblului „Cerno More“ a oferit un interviu, în exclusivitate pentru DC News, în care a venit cu detalii privitoare la modul în care tradiția s-a păstrat din generație în generație:

„Sunt localnic din Sfântu Gheorghe, stau aici de aproximativ 40 de ani, am fost navigator, iar din perioada comunistă, dar și după ce am ieșit la pensie, m-am ocupat de partea cultural-artistică în calitate de corepetitor, conducător de formație și actualmente, fiind în Sfântu Gheorghe, am acest ansamblu, alături de doamne de toate vârstele, care sunt și la corul ucrainean și cântă la festivități atât în județul Tulcea, cât și în țară unde suntem invitați.

Vechimea acestui ansamblu e de peste 50 de ani, s-a transmis din tată în fiu, iar astăzi a rămas acest cor, Cerno More. Noi purtăm exact datina din localitatea noastră. Moștenirea culturală este originară din cântece bătrânești, nu s-a făcut nicio schimbare“, a precizat Dumitru Stan, pentru DC News, în urmă cu o lună.

România, în topul celor mai sigure țări europene de vizitat după pandemie

 

România se află în topul țărilor recomandate de Euronews ca destinație de vizitat după pandemie. În total, nouă state din Europa sunt menționate pe această listă.

Pe lista statelor sigure mai sunt, pe lângă ţara noastră, Slovenia, Finlanda, Estonia, Luxemburg, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru și Insulele Feroe.

România este recomandată în primul rând pentru munții săi, pentru castele și orașe medievale care par neschimbate de timp. Jurnaliștii scriu de asemnea despre "muzee populare fascinante și despre  satele rustice care evidențiază tradițiile țării".  Sunt amintite și traseele montane, "pentru a descoperi natura și sălbăticia" țării.

În ceea ce privește celelalte țări, Estonia de exemplu este este una dintre cele mai puțin populate țări din Europa, încă neatinsă de turismul de masă. Capitala Tallinn este un amestec atrăgător de străzi medievale, cartiere moderne și promenade de pe litoral. Restul țării este acoperit de aproximativ 50% pădure, ceea ce face ca oamenii să scape mai ușor de agitație și să se refugieze în singurătate.

Pentru peisaje spectaculoase este recomandată și Islanda. Puține locuri inspiră atât de mult precum Islanda, cunoscută drept Țara de Gheață și Foc. Are unii dintre cei mai activi vulcani din lume și unii dintre cei mai mari ghețari din Europa. Este, de asemenea, un paradis pentru drumeții, izvoare termale, câmpuri de lavă și cascade spectaculoase care tăia respirația vizitatorilor.

Și Finlanda este inclusă pe lista acestor destinații de vizitat după pandemie. Cu mult mai puțin turiști decât țările vecine, Norvegia și Suedia, Finlanda oferă ocazia perfectă de a rătăci prin pădurile sale, precum și pe malurile lacurilor cristaline.

Și mai merită punctată o destinație. Luxemburgul. Micul stat este adesea trecut cu vederea în favoarea vecinilor săi mai renumiți, Franța și Germania. Merită însă vizitat deoarece capitala este de basm, cu castele medievale. Satele sunt pitorești cu piste de biciclete bine întreținute și trasee de drumeție care străbat dealurile împădurite și văi înconjurate de podgorii.

Premieră ! Ședință solemnă de celebrare a Zilei Unirii Basarabiei cu România în Parlamentul Republicii Moldova

 

Parlamentul Republicii Moldova se va întruni într-o ședință solemnă pe 27 martie, de ziua Unirii Basarabiei cu România.

Deputatul Octavian Țîcu a venit cu inițiativa ca în data de 27 martie, la Parlament, să se desfășoare o ședință solemnă de consemnare a Zilei Unirii Basarabiei cu România. Inițiativa a fost susținută și de deputații fracțiunilor Platforma DA, PAS și PDM.

„Cu susținerea deputaților din fracțiunile PPDA, PAS şi PD, în premieră vom organiza o şedință solemnă de consemnare a Zilei Unirii Basarabiei cu România în Parlamentul Republicii Moldova, care va avea loc sâmbătă, 27 martie, începând cu ora 11:00. La eveniment vor participa preşedinții Academiilor de Ştiință din România şi Republica Moldova, reprezentanți ai mediului academic, oameni de cultură, primari şi deputați”, anunță Octavian Țîcu pe pagina sa de Facebook. Evenimentul va putea fi urmărit online pe pagina de Facebook a Parlamentului Republicii Moldova.

Amintim că, anul acesta se împlinesc 103 ani de la Unirea Basarabiei cu România. Actul care consfințea reîntregirea a fost semnat pe de 27 martie 1918, Basarabia fiind prima dintre provinciile istorice care s-a unit cu România., precizează Deschide.md.

sursa:https://www.dcnews.ro/premiera-sedinta-solemna-de-celebrare-a-zilei-unirii-basarabiei-cu-romania-in-parlamentul-republicii-moldova_809892.html

”Am dorit să intrăm în Europa, NU în Sodoma !” - 100 de ani de la nașterea Mitropolitului Bartolomeu Anania

 

În urmă cu 100 de ani se năștea, în comuna Glăvile, județul Vâlcea, Bartolomeu Anania, mare cărturar ortodox, primul mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, candidat la scaunul Patriarhal al Bisericii Ortodoxe Române, în 2007.

Potrivit unui material publicat în ziarul Lumina, a slujit Biserica Ortodoxă din Transilvania timp de 18 ani, mai întâi ca arhiepiscop al Vadului, Feleacului și Clujului (până în 2005, în cadrul Mitropoliei Ardealului), apoi în calitatea de cel dintâi mitropolit al Mitropoliei Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului.

Tabloul biografic

Sub numele de mirean Valeriu Anania, cel care avea să devină mitropolit al Ardealului s-a născut la data de 18 martie 1921, în comuna Glăvile, județul Vâlcea. După școala primară, pe care a urmat-o în satul natal, s-a înscris la Seminarul Teologic Central din București, pe care l-a frecventat în perioada 1933-1941.

Un an mai târziu, s-a călugărit, la Mănăstirea Cernica, din București, fiind hirotonit apoi ierodiacon. În această calitate a slujit la mănăstirile Polovragi și Baia de Arieș.

În 1944 s-a înscris la Facultatea de Medicină și la Conservatorul de Muzică din Cluj, după ce Ardealul de Nord a revenit sub administrație românească. De această perioadă se leagă un capitol important al vieții sale, fiind cel care a organizat și condus greva studențească contra Guvernului condus de Petru Groza și, totodată, antirevizionistă, împotriva celor care nu erau de acord cu revenirea Ardealului la România.

Și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie din București și la "Academia Andreiană" din Sibiu, obținând licența în Teologie în anul 1948.

Până în anul 1958 a îndeplinit mai multe funcții în cadrul administrației patriarhale. Au urmat șase ani de temniță cruntă, în închisoarea de la Aiud, fiind supus așa numitelor activități de reeducare.

În 1966, la doi ani după eliberarea din închisoare, a fost trimis de către Biserica Ortodoxă Română în Statele Unite ale Americii, unde a îndeplinit mai multe funcții în cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Române. Zece ani mai târziu se întoarce în țară, unde va îndeplini funcția de director al Institutului Biblic până în 1982, anul în care s-a retras la Mănăstirea Văratec, pentru a se dedica în totalitate scrisului.

După o muncă titanică, a reușit tipărirea, în 2001, a ediției Bibliei la care lucrase atâta timp, operă care va deveni, de altfel, ediția jubiliară a Sfântului Sinod.

Zestrea literară

Dincolo de slujirea Bisericii și a semenilor, Bartolomeu Anania n-a abandonat niciodată tărâmul literaturii, atât de drag lui încă de pe băncile școlii. Din anul 1978 este membru al Uniunii Scriitorilor din România, iar în anul 1982 a fost distins cu Premiul pentru Dramaturgie al Uniunii Scriitorilor din România. De asemenea, din 22 noiembrie 2010 este membru de onoare al Academiei Române.

A debutat pe tărâm literar în anul 1963, în revista "Vremea", iar sub semnătura lui Valeriu Anania au apărut apoi lucrări de o valoare de necontestat: în dramaturgie - "Miorița" (1966), "Meșterul Manole" (1968), "Du-te vreme, vino, vreme!" (1969), "Păhărelul cu nectar" (fantezie pentru copii - 1969), "Steaua Zimbrului" (1971), "Poeme cu măști" (1972); în poezie - "Geneze" (1971), "Istorii agrippine" (1976), "File de acatist" (1981), "Anamneze" (1984), "Imn Eminescului în nouăsprezece cânturi" (1992), "Poezie religioasă românească modernă" (1992); proză și de eseuri - "Greul Pământului" (1982), "Rotonda plopilor aprinși" (1983), albumul "Cerurile Oltului" (1990), "Amintirile peregrinului Apter" (1991), romanul exotic "Străinii din Kipukua" (1979).

Prigonirea din perioada comunistă

Între 1941 și 1948 urmează cursurile Facultății de Teologie din București, Cluj și Sibiu. Este nevoit însă, din cauza tulburărilor politice, să-și încheie studiile de medicină și muzică instrumentală începute la Cluj. În iunie 1946 conduce greva studențească anticomunistă din Cluj, motiv pentru care va fi urmărit și persecutat de organele represive comuniste. Însă acum cunoaște și numeroase personalități culturale care vor contribui simțitor la "nașterea" scriitorului Valeriu Anania.

În 1958 a fost condamnat politic la 25 de ani de muncă silnică, pentru "uneltire contra ordinei sociale", și închis la Jilava, Pitești și Aiud. A fost eliberat după șase ani și două luni, în 1964, prin decret general de grațiere. În ciuda a tot și a toate, nu și-a părăsit niciodată calea, găsind întotdeauna liniștea să-și ducă opera mai departe, fie că a fost vorba de cea duhovnicească sau de cea cărturărească.

Pașii săi au fost călăuziți apoi peste oceane, slujind Biserica Ortodoxă Română în mai multe orașe ale lumii. Reîntors în țară, a fost directorul Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române (1976-1982).

În seara zilei de 31 ianuarie 2011, mitropolitul Bartolomeu al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului își încheie misiunea pe pământ și pășește spre Împărăția cerurilor la vârsta de aproape 90 de ani. Trupul său a fost depus în așteptarea Învierii în cripta ierarhilor de sub altarul catedralei din Cluj.

sursa:https://www.activenews.ro/cultura/18-martie-100-de-ani-de-la-nasterea-Mitropolitului-Bartolomeu-Anania.-Cuvantul-sau-de-tunet-Am-dorit-sa-intram-in-Europa.-Dar-Europa-nu-Sodoma-26770

18 martie 2021: 115 ani de la primul succes aviatic al lui Traian Vuia

 

La data de 18 martie 1906, Traian Vuia devine primul om din lume care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul.

La 16 februarie 1903, în ”Copmtes rendus hebdomadaire des seances de l’Academie des sciences” din Franța apare o notă despre un memoriu primit, relativ la un „aeroplan – automobil”.

În urmă cu 112 ani, pe 18 martie, Vuia, al cărui drum către succes a fost pavat cu numeroase piedici, a realizat primul zbor autopropulsat din lume cu un aparat mai greu decât aerul, la Montesson, lângă Paris. Înainte să plece în capitala Franței, i-a spus mamei sale: „Mă duc departe, la Paris, dar lasă, mamă, să nu-ți pară rău; că am să viu de acolo în zbor sau n-am să mai vin niciodată acasă."

Poreclit „Liliacul”, avionul care semăna cu un liliac și care a scris istorie, era gata din decembrie 1905. Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care palele elicei s-au oprit și avionul a aterizat, conform enciclopediaromâniei.ro.

Vuia a continuat să își perfecționeze avioanele, primul motor utilizat fiind înlocuit cu altul, de 24 cai-putere, astfel că aparatul Vuia nr. 1 a devenit Vuia nr. 1 bis, apoi Vuia nr. 2. În colaborare cu Marcel Yvonneau, a realizat două elicoptere care aveau mai multe rotoare de sustentație, cu axe separate. Pe lângă acestea, Vuia a construit torpila aeriană, în 1917, în colaborare cu Victor Tatin, și generatoarele de aburi de joasă și înaltă presiune.

În 1946, a fost ales membru de onoare al Academiei Române. Patru ani mai târziu, s-a stins din viață, fiind înmormântat la cimitirul Bellu din București.

sursa:https://www.activenews.ro/cultura/Romani-care-au-marcat-istoria.-18-martie-2021-115-ani-de-la-primul-succes-aviatic-al-lui-Traian-Vuia-141968

”Trebuie să recuperăm acel bun simţ al poporului român, nu mai este timp de ascuns sub preş nimic”

 

Sigur că nu mai avem timp de menajat pe nimeni, nici de ascuns sub preş unele atitudini ale conaţionalilor noştri. Acesta e adevărul: nu mai avem timp, pentru că nu putem continua la nesfârşit cu târârea bietei noastre ţări prin tranziţii nesfârşite, extrem de păguboase şi de nedemne. 

De aceea trebuie să fim foarte atenţi deja la conaţionalii noştri din dreapta şi din stânga. Nu atât la cei înghesuiţi la ciolan, pe când ei nu merită deloc să se apropie de templul numit conducerea României, unde au fost totuşi un Ion I. C. Brătianu, un Iuliu Maniu (închis, torturat şi mort la Sighet), apoi Nicolae Iorga (ucis de legionari), Vintilă Brătianu, Gheorghe Brătianu (mort la Sighet), Nicolae Titulescu, Ştefan Cicio-Pop, Constantin Argetoianu (mort la Sighet), Onisifor Ghibu (închis la Caracal, Văcăreşti, Sibiu), I. G. Duca (ucis de legionari), Alexandru Vaida-Voevod (arestat de regimul comunist, arest la domiciliu până la moartea sa), Take Ionescu, Gheorghe Pop de Băseşti, Armand Călinescu (ucis de legionari), Ion Mihalache (mort în închisoarea Râmnicu Sărat), Grigore Gafencu, Nicolae Petrescu-Comnen, Daniel Ciugureanu (mort la Sighet), Gheorghe Mârzescu, Mihai Popovici (deţinut la Sighet), Iancu Flondor, Vasile Goldiş, Vasile Lucaciu, Victor Iamandi (ucis de legionari), Pantelimon Halippa (deţinut la Sighet), Virgil Madgearu (ucis de legionari), Emil Haţieganu (deţinut la Sighet), Mircea Cancicov (deţinut la Văcăreşti, Aiud şi Râmnicu Sărat, unde a şi murit), Alexandru I. Lapedatu (mort la Sighet), Voicu Niţescu (deţinut la Sighet), Grigore Iunian, Sebastian Bornemisa (mort la Sighet), Gheorghe Mironescu, Ion Pelivan (mort la Sighet), Gheorghe N. Leon (închis la Jilava, Sighet, Râmnicu Sărat, unde a şi murit), Ion Nistor (închis la Sighet), Vasile Stoica (mort în Penitenciarul de maximă siguranţă Bucureşti), Radu Portocală (ucis la Sighet), Aurel Vlad (mort la Sighet), Ilie Lazăr (deţinut la Sighet), Dimitrie Burileanu (mort la Sighet), Barbu Ştirbey, Victor Slăvescu (îndepărtat din învăţământ de regimul comunist), Dimitrie Gusti, Vasile Pârvan, Victor Cădere (încarcerat la Jilava şi la Sighet), Vasile Grigorcea, Sever Bocu (mort la Sighet), Victor Rădulescu Pogoneanu (mort în închisoarea de la Văcăreşti), Victor Papacostea (deţinut la Sighet), Zenovie Pâclişanu (deţinut la Sighet, mort la a doua arestare în arestul MAI Bucureşti), Silviu Dragomir (deţinut la Sighet), Ştefan Meteş (deţinut la Sighet), Viorel Virgil Tilea (a cerut azil politic în Anglia în timpul dictaturii legionare, 1940) – toţi unul şi unul.

Acesta e templul adevărat al conducerii unei ţări demne, spre care acum s-au bulucit cu duiumul, după 1989, politicieni şi politiciene de carton, care ne-au adus în situaţia aceasta tristă, cu o datorie uriaşă a statului român, cu români transformaţi proletari în ţară şi străinătate. Dar acum vreau să atrag atenţia asupra laşităţii, inculturii şi derutei unor români de aproape. Repet, nu mai este timp de ascuns sub preş nimic, trebuie să recuperăm acel bun simţ al poporului român pe care l-am avut în preajma Marii Uniri şi datorită căruia am realizat Marea Unire.

De la ce am pornit ? Am văzut pe „feisbuc” cum un „deştept” l-a jignit grobian pe cineva din Cluj că nu a făcut nimic când s-au retrocedat atâtea clădiri pe nedrept „ungurilor”. Şi tocmai acel cineva, căruia i s-a dat în cap, a luptat din 1990 până astăzi, timp de treizeci de ani contra „retrocedărilor” ilegale, de fapt adevărate împroprietăriri făcute sub coordonarea UDMR-ului. 

Cum se va fi simţit acel cineva cu această pleaşcă dată după cap de unul dintre acei români care-şi flutură incultura, cu deruta lui cu tot, peste tot, numai ca să se afirme că el e mai patriot şi mai deştept. Dacă aşa s-ar fi trezit marele patriot Iuliu Maniu cu asemenea grobiene atacuri am fi riscat însăşi realizarea unităţii naţionale. Dar nu s-a petrecut aşa. Bunul simţ al românilor transilvăneni îi dirijau să discearnă valorile, nu erau fără bun simţ, în derută, atacând orbeşte în stânga şi în dreapta. 

Îţi vine să plângi după acel minunat bun simţ al strămoşilor noştri de odinioară. Şi laşitatea celui de care vorbeam nu îl face câtuşi de puţin curajos să-i întrebe (nu să-i acuze, repet, să-i intrebe) pe primarii Funar şi Boc ce-au făcut dânşii, şi cu biroul juridic al Primăriei timp de treizeci de ani, ce-au făcut inspectorii guvernamentali când au inspectat activitatea lor în această problemă, ce-a făcut Justiţia română, de ce nu s-a sesizat când s-au adus dovezi uluitor de clare că nu trebuie împroprietărit UDMR-ul, respectiv unele instituţii pe care le patronează şi că nu are niciun drept legal asupra unor clădiri istorice, nici din Cluj, nici din alte oraşe din Transilvania.

Până unde a ajuns biata Românie ! Ceva de speriat. Şi ce frumoasă lume românească aveam ! Toată Transilvania asculta de Iuliu Maniu şi aşa am făcut Marea Unire, cu bunul simţ al poporului. Până şi în sala Marii Uniri, chiar în Ziua cea Mare, când au încercat unii să zică să facem Marea Unire, dar cu condiţii, Iuliu Maniu a spus două cuvinte clare: Fără condiţii ! Şi toţi s-au conformat, aşa bun simţ şi respect aveau chiar şi intelectualii noştri cei mari.

Aşadar, să facem un apel la reinstaurarea, în biata noastră ţară, acum atât de urgisită, a bunului simţ şi a respectului în a ne orienta pentru a vedea valorile – avem atâţia intelectuali de marcă pe care trebuie să-i respectăm, atâţia creatori extrem de valoroşi -, şi să discernem corect care sunt politicienii şi politicienele de carton care prin ignoranţa şi incultura lor, chiar fudulă –Doamne fereşte ! – duc ţara de râpă, o fac de râs, ba unii o trădează, iar cei care prin „deşteptăciunea” lor grandioasă lovesc în unitatea naţională, dau cu bâta-n baltă, nicidecum nu se repliază la bunul simţ naţional pe care l-am avut cândva.

sursa:https://ziarulnatiunea.ro/2021/02/12/uluit-de-lasitatea-incultura-si-deruta-unor-romani/

Legende și mituri din munții României

 

Oamenii locului din jurul munților Ceahlău spun că și acum văd în munți focuri vii. Și vorbesc mereu despre comori. Comori îngropate încă de pe vremea lui Petru Rareș. Comori jurate, comori blestemate. Cei care le caută nu le găsesc niciodată, deși ele există.

Daniel Dieaconu, profesor de istorie, și Florin Ioniță, meșter artizan din Pipirig, au vorbit sâmbătă la emisiunea ”Voi cu Voicu” despre comoara ferecată din munți.

Legende și mituri din Munții Ceahlău

”Muntele Ceahlău, fără modestie, e muntele care are cele mai multe povești și mituri. Am reușit să strângem undeva la peste 60 de legende și povești, nu știu să fie alt munte în țară care să aibă așa multe și așa frumoase”, a spus Daniel Dieaconu, profesor de istorie.

Muntele Ceahlău deține una dintre cele mai vechi și cunoscute stânci ale României. Este vorba de stânca Dochiei, un vechi megalit preistoric.

Din lemnul sfânt al munților, Florin Ioniță, meșter artizan din Pipirig, adună rădăcini vechi, duse de ape. Le usucă, se uită la ele zile întregi și le dă forme, le dă viață cum spune chiar el. A lucrat în Italia ca scenograf 13 ani, dar dorul de locurile Bucovinei l-a adus acasă. Și din lemnul aruncat în pădure face lucruri rare, extraordinare, pe care străinii veniți în România le duc la ei acasă.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/legende-mituri-muntii-ceahlau-594087.html

Excelența Sa, Valery Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse în România, a subliniat, într-un mesaj plin de semnificații, importanța sărbătorii Zilei Apărătorului Patriei.

 

Zi plină de solemnitate și pioasă aducere aminte: 19 februarie 2021, a avut loc ceremonia de depunere de flori de la Complexul Memorial Herăstrău, la mormintele ostașilor sovietici, care și-au dat viața pentru eliberarea Europei de fascism în timpul celui de-la doilea război mondial.

Cei adunați au onorat memoria războinicilor morți cu un moment de liniște. De asemenea, s-a intonat imnul de stat al Federației Ruse și cel al României.

Excelența Sa Valery Kuzmin, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Federației Ruse la București, a ținut o scurtă cuvântare.

”Această sărbătoare este foarte importantă și pentru o serie de state prietene, care, împreună cu poporul rus, au avut o contribuție foarte importantă în Marele Război pentru Apărarea Patriei, foarte cunoscut aici (în România – nota Georgiana Arsene) drept Cel De-al Doilea Război Mondial”, a explicat Excelența Sa.

Valery Kuzmin a amintit că, în 2021, pe data de 22 iunie, se împlinesc 80 de ani de la începutul Marelui Război Patriotic. Se marchează 80 de ani de la agresiunea Germaniei naziste asupra Uniunii Sovietice.

Agresorilor li s-a opus Armata Roșie, cu prețul vieții, a sacrificiilor.

”Eroismul soldaților noștri este nemuritor și cinstim Armata Rusă”, a subliniat ambasadorul rus la București.

Ambasadorii Rusiei, Azerbaidjanului, Belarus au depus cununi și flori la poalele monumentului soldatului sovietic.

La eveniment au participat, alături de angajați ai Ambasadei, Atașatului Militar, Serviciului Memorial Militar al Ministerului Rus al Apărării, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, inclusiv atașați militari acreditați la București, Centrul Rus de Cultură și Știință, Consiliul de Coordonare al Rusiei și compatrioți din România, Comunitatea Rusă - Română, Uniunea Rutenilor Subcarpatici, Camera de Cooperare Economică și Culturală Româno-Rusă, companii rusești, inclusiv Aeroflot, Gazpromexport, Lukoil.

sursa:https://ro.sputnik.md/society/20210219/33704546/Valery-Kuzmin-Eroismul-soldatilor-nostri-nemuritor-VIDEO.html

În curtea Centrului Rus de Știință și Cultură de la București de pe Bulevardul Lascăr Catargiu s-a auzit sunetul inconfundabil al clopotelor rusești. Cum au ajuns în București și care este povestea lor ?

 

Bucureștenii care au participat la evenimentul organizat joi, 18 februarie 2021, de Centrul Rus de Știință și Cultură sau au trecut prin zonă au putut auzi sunet de clopot. O muzică total neobișnuită pentru acea zonă a Bucureștiului.

De fapt, totul a fost doar o demonstrație atât a sunetelor lor bogate și unice, pentru care Rusia este vestită, dar și a măiestriei de a trage din clopote.

Denis Latîșev, un tânăr om de afaceri, originar din Chișinău, care, de la vârsta de 12 ani a învățat, la Catedrala din Chișinău, să cânte din clopote, este cel care a adus clopotele la București, de la Fabrica din vechiul oraș rusesc Iaroslavli. Vorbim despre șase clopote, de dimensiuni diferite.

Omul de afaceri, care are firma ”Russianbells”, aduce clopote din Rusia pentru bisericile și mănăstirile din România.

Timp de câteva secole, clopotele pentru bisericile din România erau aduse, de obicei, din Austria.

Denis Latîșev a declarat, într-o scurtă cuvântare ținută la Centrul Rus de Știință și Cultură de la București, că și clopotele austriece sunt foarte bune, dar ele sunt produse pentru piață și bisericile catolice.

”Eu aduc clopotele turnate special pentru ortodocși, pentru că România este o țară ortodoxă”, a declarat omul de afaceri.

În urmă cu cinci ani, acesta a adus primele clopote la Mănăstirea Putna, apoi la Catedrala din Giurgiu, la bisericile din Sibiu, la capela militară din Botoșani, la lăcașurile din Suceava, Reșița și alte localități.

Modul în care se fac clopotele în Iaroslavli nu s-a schimbat din perioada țarilor, fiind vorba de o muncă manuală. De asemenea, se păstrează tradiția artizanală autentică.

Interesant este un lucru: Denis Latîșev vede în meseria sa voința lui Dumnezeu.

”Trag clopote de la vârsta de 12 ani. N-am căutat această meserie, Dumnezeu mi-a dat-o. Încerc să promovez această artă frumoasă. Clopotele și dangătul lor nu au naționalitate, este un mesaj pentru a chema oamenii la slujbă, la biserică și cred că primul care se roagă este clopotul”, a declarat omul de afaceri.

De asemenea, înainte de se ieși în curtea Centrului Rus pentru a asculta muzica clopotelor, oaspeții au putut să își bucure sufletul cu câteva cântări religioase, interpretate de corul Bisericii Sfântul Nicolae Tabacu din București.

În cuvântul său de inaugurare, Excelența Sa, Ambasadorul Rusiei la București, a subliniat că ortodoxia reprezintă un liant între poporul român și cel rus și că, de-a lungul istoriei, Rusia a căutat să sprijine comunitățile creștin-ortodoxe atunci când acestea se aflau sub stăpânirea Imperiului Otoman.

Excelența Sa a subliniat că, în România, există câteva biserici ctitorite de ruși – Botoșani, Brașov. De asemenea, în secolul al XIX-lea, se tipăreau și cărți sfinte pentru români, spre exemplu, la Tipografia Sinodală din Sankt Petersburg.

Valery Kuzmin a subliniat că Biserica Ortodoxă Rusă a acordat totdeauna sprijinul său coreligionarilor ortodocși.

sursa:https://ro.sputnik.md/society/20210219/33706508/Sunetul-clopotului-rusesc-rasunat-prag-seara-Capital.html

Românii au descoperit în țara lor, în anul pandemic 2020, zone de vacanță despre care nici nu știau că există

 

Românii au vizitat Ciungetu Malaia din județul Vâlcea, Colibița din județul Bistrița Năsăud, plaja Cochilia din Tuzla ori barajul de la Stânca Costești, dar și Grecia, Turcia – principalele destinații externe ale anului trecut -, arată un studiu care analizează percepția românilor față de călătorii în anul pandemic 2020, realizat de agenția organizatoare Hello Holidays în luna ianuarie.

Muntele, dar și litoralul, au atras cei mai mulți dintre turiștii care și-au petrecut vacanța în România. Au călătorit cu familia, au optat în special pentru spații de cazare cu interacțiune redusă cu alți turiști și au plătit sub 500 de euro/persoană.

Jumătate dintre călătoriile externe au fost realizate în Grecia și Turcia, însă 8% au zburat spre zone mai îndepărtate precum Bali, Zanzibar, Maldive, Cuba, Mexic.

“Dorința de relaxare după starea de urgență, dorința de normalitate într-un an pandemic au fost la cote ridicate în 2020. În timp ce unii au redescoperit România, și ne aducem aminte de avalanșa de postări în social media cu peisaje neștiute de la noi, când s-au deschis granițele, cei mai mulți au plecat în vacanță în Grecia. În august au început călătoriile în Turcia și până la finalul anului au avut la dispoziție cele mai multe variante de vacanțe acolo, de la sejur la mare la circuite ori city-break-uri”. (…)

“În anul pandemiei, au fost în vacanță la Ciungetu Malaia din județul Vâlcea, Colibița din județul Bistrița Năsăud, Trei Ape și Văliug din județul Caraș Severin, Lepșa județul Vrancea, Gura Teghii din județul Buzău, plaja Cochilia din Tuzla, barajul de la Stânca Costești, Lacul Scropoasa din Munții Bucegi. Sau la Cazanele Dunării, care au atras 2% din numărul turiștilor de România anul trecut, evidențiază studiul, o zonă inclusă și în programele noastre pentru vacanțe interne de mai mult timp”, declară Cosmin Vasile, manager Rezervări Circuite la Hello Holidays.

80% dintre ei au cheltuit cel mult 500 de euro pentru vacanță, au călătorit cu mașina personală (88%) și au locuit, jumătate dintre ei, în vile, cabane, pensiuni ori apartamente închiriate. O treime, în hoteluri de trei stele.

Unde vor să călătorească în în 2021

Destinațiile externe vizate pentru 2021 sunt Grecia (35%), Turcia (34%), dar și Spania (4,3%), Italia (3,1%), Bulgaria (3%), Dubai (2,7%), Maldive (2,2%), Portugalia (2%), Egipt (1,4%), Franța (1,2%), la care se adaugă, într-un număr mai mic, Zanzibar, Bali, Croația, Cipru, Mexic, Malta, Statele Unite, Thailanda, Rusia, Austria – în total 1.835 de călătorii.

În România, cele mai multe opțiuni sunt pentru litoral (50%), munte (13%), stațiunile balneo (13%), Delta Dunării (7%). Restul spun că vor să aibă o vacanță oriunde, în România.

“Grecia, Turcia, dar și Dubai, Egipt, România sunt, de altfel, și cele mai rezervate destinații din portofoliul Hello Holidays, în 2021, fie pentru sejur, fie pentru circuit. Cele mai multe rezervări au fost făcute în Early Booking și în campaniile pe care le realizăm periodic. Campania din luna februarie pune accent pe termene de plată mai accesibile: avans de 10%, o tranșă de până la 20% pînă la sfârșitul lunii martie și restul cu o lună înainte de plecare. Cel mai important este că returnăm integral avansul dacă autoritățile impun restricții de călătorie care îngreunează sau fac imposibilă executarea pachetului de servicii de călătorie, mai precis, dacă țara de destinație se află pe lista galbenă la momentul plecării, dacă sunt impuse măsuri de carantinare la sosirea în țara de destinație, dacă orașul de domiciliu al turistului se află în carantină la data plecării”, precizează Denisa Oprea, director de marketing Hello Holidays.

Agenția Hello Holidays, înființată în urmă cu 14 ani, este organizator de circuite în România și alte 36 de țări din Europa și Asia, dar și de sejururi în Grecia, Turcia. Programele “#O zi cât o vacanță”, de o zi, în România și Bulgaria, ori cele cu o durată mai mare, de până la 19 zile, oferă turiștilor experiențe unice de călătorie.

Compania are 27 angajați și a realizat în 2020 un volum de vânzări de peste 3,5 milioane de euro.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cu-pandemia-au-descoperit-romania/