HBO, dat în judecată pentru „Cernobîl“

 

În Ucraina, canalul american HBO a fost dat în judecată de soția unui muncitor decedat la Centrala de la Cernobîl, pentru folosirea ilegală a numelui soțului său în mini-seria dedicată catastrofei, notează RFI.

Ludmila Ignatenko, soția lui Vasyl Ignatenko, pompier decedat în timp ce participa la operațiunile de Centrala de la Cernobîl imediat după explozia catastrofală din 1986, a dat în judecată canalul american HBO pentru folosirea ilegală a numelui soțului său în seria ”Cernobîl”, transmite publicația zaxid.net.

”Potrivit legilor din Ucraina, este nevoie de obținerea unei autorizații pentru utilizarea numelui unei persoane reale într-o producție cinematografică. Clienta mea a cerut despăgubiri morale încă de acum un an, dar compania americană a reacționat abia în 21 aprilie anul acesta”, spune avocatul femeii.

Nu este prima oară când canalul HBO este acuzat în Ucraina. Realizatorul Andry Pryimachenko susține că un material video realizat de el a fost folosit ilegal în producția HBO. Este vorba de o convorbire telefonică între pompierii implicați în operațiunile de după explozie,  filmată de el în data de 26 aprilie 1986 și difuzată pe canalul Youtube în martie 2013. ”Nu vreau să depun plângere dar aș dori să am o întrevedere cu reprezentanții HBO în vederea unei colaborări”, a declarat el potrivit sursei citate.

„Chernobîl” este o miniserie în cinci episoade care redă pas cu pas etapele producerii imensei catastrofe din aprilie 1986. Scenariul aparține lui Craig Mazin iar realizatorul este Johan Renck. Miniseria a fost lansată în mai 2019, potirvit Bucpress.

Germania Angelei Merkel se pregătește de proteste de amploare pe 1 mai

 

Peste 5.000 de poliţişti vor fi desfăşuraţi la Berlin pe 1 mai, a declarat joi un purtător de cuvânt al autorităţilor locale, în timp ce oraşul se pregăteşte pentru proteste ale stângii şi ale dreptei, relatează dpa.

Poliţia se aşteaptă ca până la 10.000 de persoane să participe la un marş al stângii începând cu ora 18:00 (16:00 GMT), sâmbătă, pe 1 mai.

De asemenea, o manifestaţie a unui grup Querdenken, creat de sceptici cu privire la strategia guvernului privind coronavirusul, va avea loc sâmbătă după-amiază.

Purtătorul de cuvânt al poliţiei germane, Thilo Cablitz, a declarat că numărul final al forţelor de ordine care vor fi desfăşurate va fi stabilit sâmbătă şi că ofiţeri de poliţie vor fi aduşi din toată ţara.

UE vrea să repatrieze migranții

 

Agenția pentru controlul granițelor UE, Frontex, va primi puteri sporite pentru repatrierea migranților cărora le-a fost refuzat azilul, ceea ce arată o nouă atitudine la nivel european față de migranți.

Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, a anunțat că agenția UE pentru aplicarea legii, Frontex, își va asuma un rol mai mare în repatrierea migranților ale căror cereri de azil politic au fost respinse. Declarația arată o schimbare de optică a Comisiei în privința migrației și o nouă tendință la nivelul Bruxelles-ului, până nu demult foarte doritoare să primească azilanții.

„Nu putem avea o politică europeană pentru migrație și azil politic fără să avem și o procedură serioasă de repatriere”, a declarat Schinas.

Agenția urmează să angajeze un nou director executiv care să se ocupe de operațiunile de repatriere.

Chiar de luna viitoare, Frontex va lansa un proiect-pilot pentru deportarea și reintegrarea adecvată a migranților, conform noii strategii anunțate de Schinas, iar prin acest proiect va fi formată o agenție de repatriere operațională până la mijlocul anului viitor.

Comisia Europeană spune că strategia de repatriere voluntară este mai ieftină, mai ușoară și mai rapidă. Dintre cei o jumătate de milion care au fost întorși în țările lor în 2019, în jur de o treime dintre cei care au plecat au făcut-o voluntar. Potrivit cifrelor Comisiei, returnările forţate costă 3.414 euro per persoană, comparativ cu 560 de euro în cazul celor voluntare.

Noua strategie îşi propune să crească procentul de reveniri voluntare, prin crearea unui cadru european de consiliere. Dar toată această preocupare pune accentul de fapt pe îndepărtarea migranților de Europa, iar acest lucru este cu adevărat o noutate la Bruxelles !

Rusia nu recomandă nimănui să treacă linia roșie în relațiile cu ea

 

Rusia trece cu încredere la o apărare nai deschisă și fermă a intereselor sale naționale.

Editorial realizat de Piotr Akopv

Rusia nu recomandă nimănui să treacă linia roșie în relațiile cu ea – și pe unde va trece această linie, noi vom determina singură în fiecare caz aparte. Aceste cuvinte ale lui Vladimir Putin din mesajul adresat Adunării Federale au fost deja comparate cu discursul său de la Munchen și a fost numit noul manifest de politică externă al Rusiei.

Într-adevăr, a început o nouă perioadă istorică – dar cuvintele președintelui subliniază doar ceea ce și așa s-a întâmplat. Rusia cădea, Rusia își revenea, Rusia se concentra – acum Rusia avansează. Nu în Ucraina sau în Occident – ea trece la o apărare mai deschisă și mai dură a intereselor sale naționale.

Dar asta nu înseamnă că nu le-a apărat înainte – în toți anii de guvernare ai lui Putin, apărarea intereselor naționale a constituit esența doctrinei noastre de politică externă. Cu cât dobândeam mai multă putere, cu atât convingerea noastră în propria dreptate devenea mai profundă, cu cât cursul evenimentelor dovedea corectitudinea evaluărilor noastre a situației externe, cu atât tonul nostru devenea mai insistent și mai dur pe arena mondială, cu atât mai activ ne implicam în joc în toate câmpurile marii table geopolitice. Și cu atât ne demonizau mai mult – prezentându-ne drept o amenințare la adresa păcii mondiale, încercând să ne blocheze și să ne izoleze.

Cei șapte ani de după Crimeea au arătat că nu este doar inutil, ci că pur și simplu asta nu funcționează la scară globală (eforturile de demonizare ale Occidentului au acționat doar asupra Occidentului însuși – și nici nu prea eficient, dacă e să luăm în considerare starea de spirit a populației). Rezultatele politicii de izolare a Rusiei în sine demonstrează cât de mult s-a schimbat lumea, schimbându-se atât din motive obiective (distrugerea ordinii mondiale atlantice nefinalizate a început încă în anii 2000), cât și din cauza acțiunilor intenționate ale Rusiei care au accelerat cursul istoriei.

Cu revolta noastră deschisă din 2014, noi am accelerat criza proiectului occidental de conducere globală (axat pe dominație), deși, în situația cu Crimeea, noi ne-am apărat în primul rând interesele naționale. Occidentul ne-a refuzat în mod deschis chiar și dreptul de a le formula – de aici și toate discuțiile despre o țară-benzinărie, despre o putere regională, despre o economie sfâșiată definitiv. Au început să ignore Rusia în anii ’90 – și au fost foarte surprinși când, prin München și Crimeea, ea a început să se întoarcă la poziția de supraputere. Da, nu la scara URSS-ului, dar la un nivel suficient pentru a întrerupe întregul joc al proprietarilor de cazinouri. Pentru că, la acel moment, Occidentul însuși a obosit prea tare în timpul construcției turnului babilonian al globalizării – și chiar și capacitățile limitate ale Rusiei i-au permis să joace pentru a accelera procesul prăbușirii ordinii mondiale atlantice.

Conștientizarea acestui fapt (o combinație a crizei interne a proiectului globalist și a jocului activ al Rusiei) i-a dus pe atlantiști la isterie – "vin rușii!", adică rușii se amestecă în toate și peste tot. Crimeea și Siria nu le sunt suficiente, ei l-au mai ales și pe Trump și au organizat și Brexit-ul – observăm tot acest delir febril de mai mulți ani. Încercările de a izola Rusia au avut un rezultat complet opus: Occidentul a început să se simtă nesigur, să-i caute pe ruși sub fiecare pat și să-i vadă în spatele fiecărei probleme și eșecuri proprii. Iar acestea din urmă, în mod firesc, se înmulțeau. "Rușii au făcut asta" a devenit un meme hazliu, dar nu numai pentru ei. Propaganda antirusească a început să lucreze pentru Rusia deja la scară globală – dacă rușii sunt atât de atotputernici cum se spune în Occident, atunci înseamnă că cu ei trebuie să ai afaceri, chiar și să prietenești. În ochii Asiei, Americii Latine și Africii, Rusia a căpătat o publicitate suplimentară, care s-a suprapus la țanc revenirii ei în cele mai diverse regiuni ale planetei. Au vrut să-l sperie pe Putin, dar i-au consolidat reputația de cel mai puternic om politic din timpurile noastre.

Prin urmare, etapa următoare a devenit ceea ce Putin a numit, în stilul lui Gogol, "un obicei de-a dreptul indecent": Rusia a început, pur și simplu, să fie tachinată din orice motiv iar cel mai des și fără motiv. Suntem obișnuiți cu așa ceva, dar trebuie să răspundem. Și nici măcar nu pentru că este jignitor pentru țară, deși, evident, trebuie să apărăm onoarea steagului nostru, ci pentru că avem de-a face cu o nouă formă de presiune asupra noastră, în interiorul căreia se împletesc și factori de politică externă, adică are loc ceea ce poate fi numit un amestec în afacerile noastre interne și ignorarea deliberată a intereselor noastre naționale. Îmbinarea poveștilor cu Navalnîi și cu Ucraina este cea mai evidentă dovadă a acestui lucru.

Sancțiunile și amenințarea cu suspendarea proiectului "Nord Stream – 2" din cauza lui Navalnîi (mai întâi din cauza otrăvirii, iar apoi din cauza arestării), provocarea isteriei în jurul "amenințării invaziei rusești" în Ucraina, pentru care este necesar să se stabilească deja acum un preț pentru Rusia, adică să se traseze liniile roșii – pe toate acestea Occidentul încearcă să ni le vândă în calitate de "noua normalitate". Dar Rusia nu se va obișnui cu regulile propuse ale jocului – nici ingerința în afacerile noastre interne, nici promovarea subiectului "să salvăm Ucraina de Rusia” nu ne convin categoric. Adică noi nu vom juca cu Occidentul (partea sa atlantică) după aceste reguli, pentru că înțelegem că acestea sunt necesare doar ca pretext pentru a ne provoca daune. De natură propagandistică, politică, economică și, cel mai important, geopolitică. Adică, Occidentul vrea să preia de la noi inițiativa, să ne distragă cu scuze nesfârșite – atât în ceea ce privește cazul lui ​​Navalnîi, cât și în cazul Ucrainei. Mai ales că ambele subiecte se află în afara acelor linii roșii despre care a vorbit Putin. Și Occidentul înțelege foarte bine acest lucru, dar încearcă din nou să preseze, să tatoneze. Dar dacă va merge cumva?

Nu, mai bine să nu încerce, să nu provoace, pentru ca mai apoi să nu regrete așa cum nu au mai regretat de mult timp ceva. Aceste cuvinte ale lui Putin se referă la toate lucrurile dintr-o dată – și la provocările de pe frontul ucrainean, și la provocările din orice alt punct unde există interesele noastre naționale. Sunt multe? Desigur: Rusia este o superputere globală, nu o superputere cu ambiții de dominație globală (asta se referă la Statele Unite), ci anume o țară cu interese globale. Ele nu se află doar în spațiul post-sovietic – se află în Siria și Venezuela, în Vietnam și Serbia, în Egipt și Angola. Și, ceea ce este mai important, interesele se află și în construcția unei noi ordini mondiale, lucru de care Moscova și Beijingul se ocupă tot mai activ și mai coordonat. În această lucrare este inutil să trasăm linii roșii – noi nu vom permite, dar și ʺdesenatoriiʺ nu vor avea suficientă putere.

Dar nu este prea prezumțios din partea noastră să spunem că noi singuri vom determina unde va trece linia roșie în fiecare caz aparte? Adică nu permitem Occidentului să ne izoleze, dar, în același timp, noi înșine suntem gata să-i dictăm perceperea noastră a ceea ce este permis? Nu, nu este prea prezumțios, fiindcă nu este vorba despre expansiunea Rusiei în teritorii străine, în zonele de interese naționale străine. Este vorba despre apărarea și reîntoarcerea a ceea ce Occidentul a încercat să ia sau încă încearcă să ia de la noi. Și nu este nevoie să le concretizăm, să le explicăm acest lucru, pentru că persoana vinovată este conștientă de vinovăția sa (deși nu o recunoaște).

Ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, Serghei Lavrov, despre expulzarea atașatului militar adjunct al Ambasadei Federației Ruse în România

 

Serghei Lavrov a remarcat că în ultima vreme s-au înmulțit atacurile în adresa Rusiei și a vorbit în context despre expulzarea atașatului militar adjunct al Ambasadei Federației Ruse la București. 

„Atacurile la adresa noastră continuă. Vin din partea Țărilor Baltice și Poloniei, iar acum, iată, și din partea României. Românii au spus că acest lucru nu are nicio legătură cu poziția Uniunii Europene. Am fost chiar surprins. Au zis „noi, iată, dorim să trimitem această persoană acasă. De ce - nu au spus”, a remarcat șeful diplomației ruse în cadrul interviului pentru RIA Novosti.

Amintim că luni ambasadorului Federației Ruse la București, Valery Kuzmin, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la București, unde i s-a comunicat că autoritățile române au decis să-l declare persona non grata pe teritoriul României pe Alexei Grishaev, adjunct al atașatului militar în cadrul Ambasadei. Instituția a menționat că decizia a fost luată ”având în vedere că activitățile și acțiunile sale contravin prevederilor Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961”.

Ambasada Rusiei la București a declarat că decizia României de a expulza diplomatul rus reprezintă un gest neprietenesc, iar partea rusă își rezervă dreptul la măsuri de răspuns.

”Anterior, Maria Zaharova, reprezentantul oficial al Ministerul rus  de Externe,  a numit astfel de acțiuni „o paradă a marasmului”. O definiție foarte precisă și fiecare paradă este deschisă de micii toboșari care fac mult zgomot. Desigur, astfel de demersuri sunt dictate de Washington. România este o țară NATO și asta explică multe. În numele solidarității inventate sau a „securității euro-atlantice colective” inexistente, Bucureștiul trebuie să-și încalce interesele naționale, pentru că Moscova va răspunde simetric (cel puțin). Și, cel mai important, politica externă suverană a Rusiei nu se va schimba de la aceasta”, a declarat pentru Sputnik Moldova expertul militar Aleksandr Hrolenko.

Mai devreme doi angajați ai ambasadei Lituaniei, trei ai Slovaciei, precum și câte un angajat al misiunilor diplomatice din Letonia și Estonia au fost obligați să părăsească Rusia în termen de o săptămână.

Moscova le-a declarat un protest ferm reprezentanții acestor țări. Anterior, ei i-au declarat pe mai mulți cetățeni ruși persona non grata, din solidaritate cu Republica Cehă.

În relațiile dintre Moscova și Praga se atestă o criză gravă: părțile au expulzat zeci de oameni după ce autoritățile cehe au acuzat Rusia de implicare în exploziile de la un depozit de arme din Vrbetica, în 2014.

În ultima perioadă au fost expulzați diplomați și de Statele Unite, Bulgaria, Ucraina, Polonia și România.

În unele cazuri măsura a devenit parte a politicii de sancțiuni, în altele - au existat acuzații de spionaj sau instituțiile de profil au făcut referire la Convenția de la Viena, care permite să nu fie numit motivul.

Medicii, atacaţi cu brutalitate de rudele victimelor răpuse de Covid

 

Într-o filmare suprinsă de camerele de supraveghere ale unui spital din capitala New Dehli se poate observa cum medicii şi agenţii de securitate sunt atacaţi de un grup de bărbați, cu un băț mare din lemn, după ce un bărbat în vârstă de 67 de ani a murit în sala de așteptare, deoarece nu mai erau disponibile paturi la ATI, potrivit Daily Mail.

Conducerea spitalul Apollo, unde s-a produs incidentul, a relatat că mai mulţi medici au fost răniți în luptă, dar au trebuit să se întoarcă imediat la serviciu din cauza numărului de pacienți care au nevoie de tratament.

Incidentul de marţi nu este însă unul singular. Într-o altă filmare, de săptămâna trecută, medicul Siddhant Totla, în vârstă de 25 de ani, a fost lovit cu pumnii, cu picioarele de rudele unui bărbat de 65 de ani care a murit tot de Covid.

Copleșite și rămase fără resurse, unele spitale refuză pacienții care nu vin cu buteliile de oxigen de acasă. Familiile bolnavilor sunt nevoite să cumpere butelii de oxigen de pe piața neagră la prețuri foarte mari. „L-am adus pe tatăl meu aici, dar nu sunt paturi. Sunt oameni pe holuri, întinși pe jos. Primele întrebări pe care ți le adresează este dacă ai testul PCR și dacă ai cilindru de oxigen. Am crezut că asta îți asigură spitalul„, a declarat fiica unui pacient. Situaţia este confirmată de medici, un director de spital din capitala New Delhi declarând resemnat: „Dacă cineva moare aici, știi că a murit pentru că nu a fost oxigen pentru el. Nu pot descrie ce simțim. Îți vine să plângi, te simți neputincios„.

Anthony Fauci, anunţ bombă, spune că vom renunţa la măşti cât de curând

 

„Cred că este de bun simţ acum să spunem că riscul răspândirii coronavirusului în aer liber este într-adevăr destul de scăzut”, a spus Anthony Fauci în emisiunea „This Week”, de la ABC. „Dacă sunteți o persoană vaccinată, care poartă mască în aer liber, evident, riscul este minim”, a mai adăugat reputatul medic. Consilierul medical șef de la Casa Albă a mai declarat că noile studii despre riscul redus de transmitere a Covid în aer liber vor determina probabil noi orientări.

„Ceea ce cred că veți auzi, ceea ce va auzi țara în curând, sunt ghiduri actualizate care vor purta semnătura CDC”, a spus el. „CDC este o organizație bazată pe știință. Nu vor să facă nicio recomandare până nu actualizează datele care o susțin. Dar, atunci când te uiți în jur şi priveşti situația este de bun simț, evident, să spui că riscul este într-adevăr foarte scăzut, mai ales dacă ești vaccinat”, a mai afirmat Anthony Fauci, citat de New York Post.

Știrea vine în contextul în care unele state americane unde masca nu este obligatorie, precum Texasul, înregistrează rate mai mici de infectare decât state unde masca este obligatorie în spațiile publice sau în zonele aglomerate.

Texas a înregistrat în medie aproximativ 70 de cazuri noi la 100.000 de persoane în ultimele șapte zile, potrivit CDC. În schimb Michigan, unde masca este obligatorie, a devenit un hotspot pentru virus, cu o medie a ultimelor șapte zile de 390 de noi infectări la 100.000 de persoane. De asemenea, New York a înregistrat aproximativ 206 de cazuri la 100.000, în ultimele șapte zile, în timp ce restul statului New York a înregistrat o medie de aproximativ 176. Primarul New York-ului, Bill de Blasio, declara săptămâna trecută că se așteaptă ca masca să fie obligatorie în tot oraşul cel puțin până în luna iunie.

Ministerul rus de externe acuză UE și SUA de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova

 

Ministerul rus de Externe acuză Uniunea Europeană (UE) și Statele Unite ale Americii (SUA) de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova, menționând că acest lucru „contribuie la o polarizare și mai mare a societății moldovenești”. Declarațiile au fost făcute luni, 26 aprilie, de către purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova.

Zaharova susține că săptămâna trecută, „oficialii occidentali și-au continuat încercările de a se amesteca în treburile interne ale republicii”, făcând referire la declarațiile oficialilor occidentali, prin care au criticat deciziile cu privire la Curtea Constituțională (CC) aprobate vineri, 23 aprilie, de către PSRM – ȘOR.

„Motivul a fost adoptarea de către Parlamentul Moldovei, la 23 aprilie, a Declarației privind recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale. Un alt motiv a fost anularea de către parlamentari a deciziei din 2019 privind numirea actualului președinte al Curții Constituționale. Președintele Consiliului European, Charles Michel, și Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell și-au exprimat „îngrijorarea” în legătură cu aceste decizii imediat după adoptarea lor, văzând în ele „un atac asupra independenței Curții Constituționale”. Șeful delegației UE în Republica Moldova Peter Michalko, ambasadorul SUA Dereck Hogan, precum și ambasadele unui număr de state membre ale UE, inclusiv România și Olanda, nu au rămas deoparte”, se arată într-o notă informativă a ministerului.

Maria Zaharova susține demersurile prorușilor din Republica Moldova

În context, Maria Zaharova îndeamnă UE și SUA să se abțină de la „amestecul în treburile interne ale Republicii Moldova și să nu depășească normele de etică diplomatică”.

„În mod semnificativ, în timp ce solicită Parlamentului Republicii Moldova să respecte deciziile Curții Constituționale, reprezentanții SUA și UE par să refuze să arate același respect față de acțiunile legislatorilor moldoveni. O astfel de selectivitate în evaluări confirmă încă o dată că vectorul geopolitic al Chișinăului este mai important pentru ei decât „valorile democratice” pentru care luptă”, se mai arată în nota informativă.

La propunerea socialiștilor, majoritatea parlamentară formată din PSRM – ȘOR a aprobat vineri, 23 aprilie, Hotărârea cu privire la anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale.

Mai exact, potrivit deputaților socialiști, care sunt autorii documentului, prin hotărâre, se anulează prin retragere în parte cu efect pentru viitor actul administrativ individual ilegal favorabil și anume Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16 august 2019 privind numirea Domnicăi Manole în funcția de judecătoare a Curții Constituționale. Ulterior, la propunerea tot a socialiștilor, fostul șef de secție din cadrul Procuraturii Generale (PG), Boris Lupașcu, a fost numit, tot vineri, 23 aprilie, de deputații PSRM – ȘOR judecător la Curtea Constituțională (CC).

Magistrații au fost acuzați de uzurparea puterii în stat

Tot vineri, 23 aprilie, tot socialiștii, împreună cu deputații Partidului Politic „Șor” au aprobat o declarație prin care au cerut demisia a trei judecători din cadrul Curții Constituționale (CC), Domnica Manole, Liuba Șova și Nicolae Roșca, acuzându-i pe magistrați de uzurparea instituției constituționale. Fostul președinte al CC, Alexandru Tănase susține că abrogarea actului de numire a judecătorului constituțional nu produce nici un efect juridic.

Tot vineri seara, 23 aprilie, în baza unei sesizări depuse de către deputatul PAS, Sergiu Litvinenco, Curtea Constituțională a suspendat decizia privind revocarea Domnicăi Manole din funcția de judecătoare a Înaltei Curți, precum și Hotărârea prin care fostul șef de secție din cadrul Procuraturii Generale (PG), Boris Lupașcu, a fost numit judecător la CC de către PSRM – ȘOR. Hotărârea Înaltei Curți a fost pronunțată de Liuba Șova, președintă ad-interim.

După deciziile socialiștilor cu privire la Curtea Constituțională, Comisia de la Veneția, europarlamentari și mai multe misiuni diplomatice „au condamnat deciziile aprobate de către Parlamentul de la Chișinău”, menționând că acestea sunt un atac asupra CC, precizează ZdG

KLAUN IOHANNIS : ”Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”.

 

Desfășurările impresionante de trupe ruse în zona graniței cu Ucraina, cu unele informații indicând până la 150.000 de militari, au încordat mult relațiile dintre Moscova și Washington și au stârnit îngrijorări mari în statele din așa-zisul flanc estic al NATO.

După ce președintele Joe Biden l-a sunat pe omologul rus, la scurt după ce l-a numit „criminal”, și i-a propus o întâlnire față în față în următoarele luni, ministrul rus al Apărării a anunțat că recenta concentrare de trupe și tehnică militară, în special în Crimeea, a fost parte dintr-un exercițiu, iar acest exercițiu s-a încheiat și forțele ruse se vor retrage la bazele lor. Analiștii se întreabă însă dacă aceasta este „dezescaladarea” la care au făcut apel liderii vest-europeni în ultimele săptămâni sau dacă este calmul dinaintea furtunii.

Oricum, ministrul rus Serghei Șoigu a spus că le-a ordonat militarilor să stea în alertă și să fie gata să răspundă oricăror „evoluții adverse” în timpul exercițiului militar al NATO ”Defender Europe 2021”. Acest din urmă exercițiu, care se va desfășura până în luna iunie, este considerat cel mai amplu organizat de NATO în ultimii 25 de ani.

 La îngrijorările legate de desfășurările ruse de trupe și tehnică militară se adaugă disputa diplomatică gravă dintre Moscova și Praga, cu expulzarea  a zeci de diplomați din cele două capitale, după ce serviciile cehe de informații au acuzat GRU de aruncarea în aer a unui depozit de muniții, în 2014.

Președintele Klaus Iohannis a fost întrebat, pe 21 aprilie, ce poziție are față de toate aceste evolutii îngrijorătoare, mai cu seamă că la București era reunită trilaterala Polonia-România-Rusia, înființată în 2012 și axată pe probleme de securitate. Președintele României a spus: ”Vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”. E drept, președintele a fost și mai clar: ”Nu vreau să intru în foarte multe detalii de tip militar, nu este cazul, nu se face, dar vreau să-i asigur pe români că noi suntem pe fază”.

Deci nu trebuie să ne facem griji, la Cotroceni și la guvern se lucrează.

Dacă ”nu se face” să vorbim despre detaliile de ordin militar, atunci să vorbim măcar despre cele de ordin economic. La București au sosit miniștrii de Externe ai Turciei și Poloniei, două țări cu care România are semnate Parteneriate Strategice. Ce au adus României aceste parteneriate strategice? Până acum nu au adus decât ”reuniuni de flanc” NATO și autobuze și tramvaie fabricate în Turcia pentru marile orașe ale României, în detrimentul unor oferte venite din partea unor companii care produc în România. Până acum, am văzut cum, în momente mai dificile, fostul premier Victor Ponta s-a dus să-și trateze genunchiul în Turcia, aducând aminte de piciorul în ghips al generalului Victor Stănculescu. Bun și la asta parteneriatul cu Turcia.

Până acum, parteneriatul cu Polonia nu a fost decât o bucată de hârtie uitată într-un sertar, câtă vreme guvernele de la București au contemplat cum companii poloneze ”fură” afaceri gândite de companii din România, implicate însă în dosare de corupție în momente decisive, iar companii din Polonia (scutită de o Monica Macovei și de MCV) asupra cărora planau aceleași dubii au ieșit câștigătoare. Parteneriatele acestea strategice cu Turcia și Polonia nu au schimbat cu nimic poziția României în relațiile comerciale – o țară în care se vând pe bani grei produse cu branduri occidentale fabricate în Polonia și Turcia. Dar nu-i nimic, președintele este pe fază.

Donald Tusk ne-a sedus vorbind în limba română la lansarea președinției române a Consiliului UE, după ce a condus un guvern polonez care s-a luptat să pună mâna pe afaceri la care râvneau si companiile din România. Tusk a dat exemplu de leadership și diplomație. Klaus Iohannis ne asigură însă că e pe fază.

Unde vor duce mai departe aceste parteneriate strategice. La cât de elogioase sunt analizele din ultimele săptămâni publicate în România despre cum dronele turcești au zdrobit tehnica militară sovietică cu care au luptat armenii în războiul pierdut din Nagorno-Karabah, se pune de un lobby pentru achiziții militare din Turcia. Și poate și Polonia speră să vândă în România tehnică militară americană făcută însă în Polonia, unde guvernele de la Varșovia au avut grijă să asigure locuri de muncă.

Invitați la trilaterala de la București sunt și miniștrii de Externe din Georgia și Ucraina (cele două state cărora SUA au vrut să le deschidă ușa NATO la summitul din 2008 de la București, când statele vest-europene s-au opus). Șeful diplomației ucrainene reprezintă un stat al cărui ambasador în Germania a făcut o declarație nefericită, dacă nu iresponsabilă: ori ne admiteți în NATO, ori ne dezvoltăm arme nucleare. Iar președintele Ucrainei a făcut și el presiuni pentru aderarea la NATO, în plin conflict cu Rusia. Cât despre Georgia, după cele două mandate prezidențiale ale lui Mihail Saakașvili, populația și politicienii, cu un pro-occidentalism ceva mai cerebral, au reacții democratice surprinzătoare, precum demisia recentă a premierului unui partid pro-rus în momentul în care liderul opoziției a fost arestat din rațiuni politice. Însă și regimul de la Tbilisi, și cel de la Kiev se zbat în zona gri a fostului URSS, bastioane cu veleități occidentale din care se aruncă săgeți asupra Moscovei și chiar asupra Vestului (vezi implicarea instituțiilor de forță ucrainene în alegerile americane din 2016 și 2020), cât ca regimurile oligarhice să-și mențină impunitatea.

Aceasta este lumea care se reunește din când în când la București. După aderarea la NATO și UE, România a avut șansa de a se întoarce cu fața către Europa Centrală și de Vest. Poate că și alegerea sasului Klaus Iohannis a fost expresia unei asemenea dorințe. Însă ”portavionul Romania” s-a îndreptat către Est. Dar nu către China, unde micile economii din UE au interdicție de la mai marii de la Berlin și Paris, iar companiile românești asociate cu China pierd licitații pe banda rulantă. Nu, Estul înseamnă voturile din Republica Moldova, înseamnă războiul din Nagorno-Karabah, dronele turcești, gazele din Azerbaidjan, fantoma gazoductului Nabucco. Ce mai contează că, ieri, Comisia Europeană nu a fost de acord cu Planul Național de Redresare și Reziliență, că ne îndreptăm către un ultim cerc concentric al UE alături, poate, de Ucraina, ce mai contează că nu producem mai nimic în țară, câtă vreme stăm pe metereze în Flancul Estic al NATO, votăm geopolitic, mâncăm geostrategie, luptăm împotriva corupției și avem o statuie a lui Gaidar Aliev la București, rămasă moștenire de la Traian Băsescu. Nu mai contează nimicurile astea când președintele, sărbătorind Ziua Pământului în Balta Văcărești, ne spune că ”e pe fază”.

Călin Marchievici

SCHIMBĂRILE DIN POLITICA GERMANIEI DAU FRISOANE U.E.

 

Surpriză mare în Germania la doar câteva zile după ce, în urma unui duel fratricid ce a durat o săptămână, fapt neobișnuit pentru foarte disciplinatul partid Uniunea Creștin Democrată (CDU), a fost desemnat noul lider al acestei formațiuni politice, Armin Laschet, 60 de ani, ce-i va suceda Angelei Merkel și care, la alegerile din toamnă, va încerca să devină cancelar: un sondaj de opinie îi plasează pe Verzi pe primul loc în opțiunile electoratului! Ei sunt creditați cu 28% , în creștere cu 5%, iar CDU/CSU cu 21%, în scădere cu 6%! Revenind la desemnarea urmașului Angelei Merkel în fruntea acestui partid, el a fost plebiscitat luni noaptea, după mai multe zile de discuții aprinse cu ușile închise și la capătul altor șase ore într-o reuniune on-line a Comitetului Executiv al CDU. El a fost în competiție cu Markus Söder, liderul CSU, aripa bavareză a acestui partid, care a anunțat că acceptă decizia instanțelor conducătoare. Armin Laschet, care a fost votat de 77,5% dintre ele, un procent neașteptat de mare, în vreme ce contracandidatul său a primit 22,5%, preluase conducerea partidului în ianuarie, prezentându-se ca partizan al continuității liniei centriste moderate adoptate de Merkel. Cum Söder a contestat vehement această învestitură, faptul a condus la dispute acerbe în sânul CDU/CSU în perioada care a urmat.

Armin Laschet

Dreapta, mai divizată ca oricând

Din ianuarie și până acum, Armin Laschet, care conduce cea mai populată regiune germană Rhenania de Nord-Westphalia, a întreținut suspansul asupra intențiilor sale, ceea ce a dus la creșterea tensiunii, el oficializându-și candidatura doar la 11 aprilie. A doua zi, el a primit un prim vot din partea fruntașilor CDU, instanța care l-a desemnat luni noaptea reprezentând un eșantion mai larg al responsabililor partidului. Între timp, în rândurile CDU/UCS tensiunea crescuse după ce amintitul Markus Söder a obținut sprijinul mai multor mahări consevatori. El avea și un argument considerat de greutate de politologi: era considerat, de departe, preferatul sondajelor de la acea oră care-i dădeau pe conservatori drept favoriți pentru păstrarea postului de cancelar după alegerile legislative din 26 septembrie a.c. Astfel, o recentă anchetă a canalului tv ARD arăta că 44% dintre nemți îl considerau apt să conducă conservatorii la alegeri și doar 15% îl preferau pe concurentul său. Apoi, cu numai două zile înaintea marii confruntări Laschet-Söder, acesta din urmă obținuse sprijinul organizației tineretului conservator și chiar și delegații veniți din fosta RDG, de obicei reținuți când vine vorba de o candidatură provenită din bogata Bavarie a lui Markus Söder, au optat pentru acesta din urmă, deși este mai de dreapta decât Laschet. Decis să fie primul bavarez care devine cancelar, Söder declara: „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea de a mă pune 100% în serviciul acestei țări și al poporului și doar dacă o largă majoritate o vrea și o susține”, a zis el, repetând că „va respecta” o eventuală decizie a Comitetului Executiv al CDU. În paralel, luni, Laschet l-a invitat după amiază pe „fratele vitreg inamic” la o „discuție amicală” în doi. Lucrurile păreau simple pentru Söder, el prevalându-se și de susținerea „bazei”, dar nu a obținut-o, cum spera, și pe cea a deputaților conservatori. Cum transmiteau France Presse și Euronws, reuniți luni seara, „tenorii” din CDU nu au apreciat drept rezonabil să se lanseze într-o aventură care ar fi constat în dezavuarea lui Armin Laschet ajuns în fruntea CDU acum trei luni, ceea ce ar fi dus la o criză mare și lungă în partidul majorității, aflat la putere de 16 ani. În plus, se pare că a contat mult și că dreapta germană nu a avut decât în două rânduri-1980 și 2002- un candidat aparținând CSU la postul de cancelar, ambele soldate cu eșec! Oricum, o confruntare precum cea de acum dintre CDU și CSU s-a consemnat rareori după război între cele două partide „surori”. Ca urmare, analiștii cred că, în mod firesc, victoria obținută de Laschet va lăsa urme. De altel, chiar înainte de victoria lui, ziarul „Handelsbltatt” scria: „Cel ce va ieși învingător nu va pleca în poziție de forță. Söder sau Laschet știu că va urma o campanie electorală (pentru scrutinul din septembrie-n.n.), beneficiind doar de susținerea a jumătate din baza lor”. La rândul lui, ziarul „Suddeutsche Zeitung” nota: „Indiferent cine va fi învingătorul dintre și Laschet și Söder, îi va fi foarte greu să adune trupele foarte divizate într-o singură parte”. Din atare perspectivă s-a vorbit despre o „misiune herculeană”. De notat că, deși Laschet conduce partidul mai mare dintre cele două, popularitatea lui în rândul membrilor acestuia este slabă. În fine, în week-end, un apropiat al lui Lanschet, Dennis Radike, a amenințat cu ruperea pactului de neagresiune dintre cele două partide „surori”. Acesta prevede ca CDU să nu prezinte candidați în Bavaria, iar CSU să facă la fel în restul țării.„Dacă Söder vrea să-și impună candidatura pentru postul de cancelar, dacă vrea să distrugă CDU, atunci implementarea CDU în Bavaria nu mai poate fi un tabu”, a spus Radike. Pe scurt, tabăra conservatoare a părut mai diviziată ca oricând în momentul desemnării celui care vrea să-i urmeze cancelarei Marel la viitoarele alegeri legislative. Aceasta a stat de-o parte în toată perioada, ea având treabă cu pregătirea și adoptarea în Bundestag a controversatei legi privind scurt-circuitarea guvernelor landurilor în lupta contra Covid-19, când se vor institui restricții la nivel național, fiind prima dată când se recurge la așa ceva împotriva pandemiei. Este un moment deloc plăcut pentru cancelară, dovedit atât de faptul că țara numără 80.000 de morți din cauza Covid-19, iar vârful celui de al treile val nu a fost atins încă, într-o singură zi, 21 aprilie consemnându-se 23.000 de noi contaminări, cât și pentru că inițiativa guvernului Merkel din Bundestag a fost primită cu ostilitate de unele partide și mai ales cu demonstrații de protest în diferite orașe din țară.

Sondajul care dă frisoane dreptei

Cum spuneam încă de la început, luni au fost date publicității rezultatele unui sondaj realizat de RTL-ntv care au creat surprize de proporții în rândul opiniei publice și ale mass-media prin opțiunile exprimate în cazul partidelor politice, cât și al persoanelor ce ar candida la postul de cancelar. Astfel, în premieră absolută, Verzii se află pe primul loc cu 28%, în creștere cu 5%, ei fiind urmați de CDU/CSU, cu 21%, în scădere cu 5%, SPD, cu 13%, în scădere cu 2%, Liberali, cu 12%, în creștere cu 3%, AfD, extrema dreaptă, cu 11%, staționară, Linke (stânga), cu 7%, în scădere cu 1%. Da, este adevărat, CDU/UCS este principalul partid al Germaniei, dar erodarea celor 16 ani de guvernare plus felul în care a fost gesionată pandemia nu pot rămâne ără urmări în rândul electoratului. Ca urmare, mi se pare firesc șocul provocat de procentele preferințelor din sondajul de mai înainte.

Annalena Baerbock, noul star politic al Germaniei

Tot la 19 aprilie, Verzii din partidul ecologist german și-au desemnat copreședinta Annalena Baerbock, 40 de ani, drept candidată pentru postul de cancelară la alegerile din toamnă. „Prin candidatura mea, vreau să fac o ofertă întregii societăți”, spunea ea, prezentându-se ca partizană a schimbării. De notat că sondajul amintit arată că în ce privește opțiunile celor întrebați în legătură postul de cancelară, rezultatele au fost surprinzătoare și la acest capitol. Astfel, reprezentanta Verzilor Annalena Baerbock se afla pe primul loc cu 32% din intențiile de vot, ea fiind urmată de social democratul Olaf Scholz, cu 15% ,și de Armin Laschet, tot cu 15%, adică mai puțin de jumătate.„Azi începe, deci, un nou capitol pentru partidul nostru, iar dacă o facem bine va fi bine pentru țară”.„Sunt pentru reînnoire, alții sunt pentru stau-quo. Sunt convinsă că această țară are nevoie de un nou start pentru a traversa acest nou deceniu plin de sfidări”. Fostă campioană la trambulină, medaliată de trei ori cu bronz la campionatele Germaniei, ea s-a alătiurat Verzilor în 2005, an în care și-a dat masteratul de drept internațional la London School of Economics și în care partidul său a revenit în opoziție după șapte ani de guvernare alăturii de social democrații conduși de Gerhard Schroder, și, de asemenea, an în care Angela Merkel și-a început cei 16 ani de „domnie”. În cadrul partidului a avut o ascensiuner rapidă, fiind recunoscută pentru faptul că stăpânește la perfecție dosarele, îndeoseb pe cele privind chestiuni europene și internaționale. În 2008 a preluat conducerea federației Brandemburg, iar în 2013 a intrat în Bundestag, trei ani mai târziu făcând parte din reprezentanții Verzilor care au negociat cu cei ai CDU?CSU și ai social democraților formarea unei coaliții așa-numite „jamaicane”.Aceasta nu s-a concretizat, dar talentul de negociatoare dovedit de Annalena Baerbock și cunoștințele ei politice și cele de drept i-au impresionat mult pe toți colegii, ceea ce a făcut să fie aleasă în fruntea partidului. Acum, ea este cea mai tânără dintre candidații la cancelarie și singura femeie dintre cei trei reprezentanți ai principalelor partide din țară.

Cum arătam cu cinci luni înaintea scrutinului legislativ din 26 septembrie, pin care epoca Merkel se încheie, apar indicii din ce în ce mai clare că în Germania a sunat ora schimbării, dar nu în sensul clasic de până acum, al rocadei la putere între social-democrați și dreapta sau al menținerii la guvnare a coaliției celor două partide. Este evident că toți cei 16 ani ai guvernării Merkel în fruntea dreptei, la care se adaugă impactul gestionării pandemiei, nu vor rămâne fără urmări, fiind de văzut și ecoul acestora în rândul extremei dreapta, despre care cred că nu va fi deloc neglijabil. În al doilea rând este limpede că de rezultatele alegerilor din Germania vor depinde foarte multe lucruri importante în viitorul Uniunii Europene, cât și al relațiilor sale cu „suratele” din UE și nu doar de acolo, context în care, personal, întrevăd mutații și în raporturile Românei cu această țară pivot a continentului.

Dumitru Constantin

Războiul la graniţele României pare iminent ! Efectivele forţelor ruse concentrare la frontierele Ucrainei vor ajunge la 120.000 de militari. Lovitura principală ar urma să fie lansată pe două axe, dinspre nord şi dinspre sud

 

Războiul la graniţele României pare iminent. Federaţia Rusă desfăşoară exerciții navale pe 27 la sută din suprafața Mării Negre. Potrivit unui document ucrainean, Rusia dispune deja de suficiente trupe pentru efectuarea unei incursiuni militare în Ucraina. Mai mult, autorităţile de la Kiev spun că Rusia va dispune curând de peste 120.000 de militari la frontierele Ucrainei. În acest context tensionat, preşedintele Ucrainei a semnat legea care permite mobilizarea rezerviştilor.

Rusia, manevră fără precedent în Marea Neagră

Ministerul rus al Apărării susţine că şi-a mobilizat forţele ca răspuns la provocările venite din partea Ucrainei şi a Alianţei Nord-Atlantice.

"Tentativele alianţei de a împiedica normalizarea situaţiei ne-au obligat să luăm măsuri simetrice de contracarare strategică şi să procedăm la o intensificare a pregătirii de luptă a forţelor districtului militar sudic", a spus Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării.

Autorităţile de la Kiev au dezminţit acuzaţiile Moscovei privind escaladarea crizei

Oficialii ucrainieni au declarat că doresc o soluţie paşnică.

"Nu, Ucraina nu plănuieşte nicio ofensivă militară sau escaladare şi nu există nicio provocare din partea noastră în ceea ce priveşte conflictul din Donbass", a spus Dmytro Kuleba, ministrul ucrainean de Externe.

În schimb, la Kiev a apărut un document elaborat de experţii militari ucrainieni care descrie scenariul unei iminente ofensive ruse în Ucraina.

Însă analiştii cred că, mai curând, acest scenariu este menit să atragă Occidentul, în special NATO, de partea Ucrainei, pentru a descuraja Rusia şi că un război în regiune nu este iminent.

"Nu este neapărat un document care să fie citit în litera lui, adică despre iminenţa unui război. Nu cred că va fi un război la Marea Neagră, pentru că axele de desfăşurare nu sunt doar Kiev-Moscova, ci şi Moscova-Washington", a spus Dan Dungaciu, analist politică externă.

Potrivit scenariului, efectivele forţelor ruse concentrare la frontierele Ucrainei vor ajunge curând la 120.000 de militari.

Lovitura principală ar urma să fie lansată pe două axe, dinspre nord şi dinspre sud, în urma căreia trupele ruse vor ajunge la Nipru şi vor bloca direcţiile de retragere a forțelor ucrainene peste acest fluviu.

O altă forţă rusă venită dinspre est va ataca şi va anihila trupele ucrainiene aflate în încercuire. Alte trupe ruse vor încercui Kievul şi Odessa şi vor obţine controlul asupra marilor bazine cu apă potabilă de pe Nipru, din apropierea Crimeei.

Temutele forţe speciale ruse vor avea misiunea de a captura la sol dronele primite de Ucraina de la Turcia şi radarele primite din Statele Unite.

Prim-ministrul francez primește lenjerie de damă prin poștă

 

Proprietarii magazinelor de lenjerie de damă din Franța protestează în mod inedit împotriva restricțiilor ce i-au forțat să închidă ușile.

Activiștii inventivi au postat poze online ale diferitelor tipuri de desuuri pe care i le-au trimis lui Castex, și imagini cu scrisorile ce le însoțeau.

Fiecare scrisoare conține o rugăminte către Castex să modifice restricțiile.

”Adevărul este că toți suntem esențiali, domnule Prim-ministru. Afacerile mici, locale, sunt importante. Ele contribuie la economia locală și dau viață comunității noastre”, scrie în fiecare dintre scrisorile trimise. 

Protestul, organizat de gruparea Action Culottée, a venit după ce magazinele de lenjerie au fost clasate ca afaceri non-esențiale, și în consecință au trebuit să închidă ușile din cauza pandemiei de coronavirus.

”Am reușit să strângem 200 de vânzători care să participe”, a spus Nathalie Paredes, proprietara magazinului Sylvette Lingerie din Lyon, și creatoarea proiectului, pentru CNN. ”Asta înseamnă că Prim-ministrul a primit până acum 200 de perechi de chiloți”, a adăugat ea.

”Florăriile, libăriile, frizeriile și magazinele de discuri au fost catalogate ca ”esențiale”. Dar cum rămâne cu lenjeria? Nu e o chestiune de igienă și de protecție? Nu e primul lucru pe care îl pui pe tine dimineața, când te îmbraci?”, a spus gruparea.

Castex nu a dat încă nicio declarație oficială.

Reactor nuclear de pe teritoriul Israelului, vizat de bombardamente venite din Siria

 

Mai multe ținte aflate pe teritoriul Siriei au fost lovite de armata israeliană, la puțin timp după ce o rachetă a fost trasă pe teritoriul statului evreu.

O rachetă lansată din Siria a declanșat sirenele de atac aerian din apropierea reactorului nuclear secret al țării, a declarat armata israeliană. Ca răspuns, Israelul a atacat lansatorul de rachete și sistemele de apărare antiaeriană din Siria. 

Incidentul, care a marcat cea mai gravă violență dintre Israel și Siria din ultimii ani, a indicat implicarea probabilă a Iranului. Teheranul, care menține trupe în Siria, a acuzat Israelul de o serie de atacuri asupra instalațiilor sale nucleare, inclusiv de sabotaj la instalația nucleară de la Natanz, pentru care a jurat răzbunare. De asemenea, a amenințat că nu va da curs încercărilor conduse de SUA de a revitaliza acordul nuclear internațional cu Iranul.

Armata israeliană a declarat că a desfășurat un sistem de apărare antirachetă, dar nu a putut confirma dacă racheta venită din Siria a fost interceptată, deși a spus că nu au existat daune. Sirenele de atac aerian au fost pornite în Abu Krinat, un sat aflat la doar câțiva kilometri de Dimona, orașul unde se află reactorul nuclear al Israelului. Exploziile auzite în Israel ar fi putut fi sistemele de apărare antiaeriană, potrivit ABCNews.

Peste 1.000 de arestări în timpul manifestațiilor de susținere pentru Navalnîi

 

Peste o mie de persoane au fost arestate duminică în toată Rusia în timpul protestelor organizate în sprijinul opozantului Aleksei Navalnîi aflat în greva foamei în închisoare, potrivit ONG-ul OVD-Info, informează AFP şi Reuters.

Conform informaţiilor furnizate de această organizaţie specializată în monitorizarea demonstraţiilor din Rusia, cel puţin 1.004 persoane au fost arestate, în special în Sankt Petersburg, unde au fost înregistrate 351 de arestări, în timp ce marşul de la Moscova s-a desfăşurat fără incidente majore.

Precedenta rundă de proteste, după arestarea lui Navalnîi în ianuarie, s-a soldat cu peste 11.000 de arestări şi cel puţin şapte pedepse grele pentru acţiuni de "violenţă" împotriva poliţiei, potrivit Agerpres.

PROTESTE DE AMPLOARE ÎN BERLIN

 

Manifestanții au ieșit pe străzile din Berlin pentru a protesta împotriva unei noi legi pe care parlamentul urmează să o adopte în vederea acordării guvernului federal de puteri sporite pentru a impune restricții uniforme la nivel național. 

Mii de oameni s-au adunat în afara Bundestagului, parlamentul federal german din Berlin, transmite Antena3. Majoritatea protestatarilor nu poartă mască de protecție și nu respectă nici distanțarea fizică.

Amintim că Angela Merkel a decis redactarea acestei noi legi, care propune și impunerea unei carantine între 22:00 și 05:00, limitarea adunărilor private și a deschiderii magazinelor și evenimentelor sportive după lipsa unui acord din partea a 16 landuri germane. 

De asemenea, școlile vor fi închise dacă incidența infecțiilor cu Covid-19 depășește 165 la suta de mii de rezidenți.

150.000 de militari ruși la granița cu Ucraina, acuză UE

 

Rusia a mobilizat peste 150.000 de militari în apropierea frontierelor Ucrainei, a declarat, azi 19 aprilie, Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, scrie Mediafax. 

"Sunt peste 150.000 de militari ruşi staţionaţi în apropierea frontierelor Ucrainei şi în regiunea Crimeea. Riscul escaladării situaţiei este evident", a afirmat Josep Borrell Fontelles, conform agenţiei Reuters.

Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, a participat, luni, prin videoconferinţă, la o reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Externe.

"La reuniunea Consiliului UE pentru Afaceri Externe desăşurată astăzi, le-am prezentat colegilor informaţii despre acţiunile periculoase ale Rusiei. Am propus un plan gradual pentru a descuraja Rusia să amplifice criza. Principalul element: pregătirea unui nou set de sancţiuni sectoriale. Sancţiunile individuale nu mai sunt suficiente", a afirmat Dmitro Kuleba, conform site-ului Ukrinform.net.

Totuşi, Josep Borrell Fontelles a declarat că Uniunea Europeană nu pregăteşte, pentru moment, noi sancţiuni împotriva Rusiei.

Un director CNN a fost surprins de o cameră ascunsă în timp ce spunea că rețeaua de televiziune a avut drept obiectiv producerea unui conținut favorabil președintelui Biden

 

Prima înregistrare a fost publicată pe 13 aprilie de echipa de jurnaliști Project Veritas, anunță epochtimes-românia.

„Uită-te ce am făcut, l-am scos pe Trump. [...] Aș spune... 100%. Cred 100% că, dacă nu ar fi fost CNN, Trump ar fi fost votat”, a spus Chester. Obiectivul nostru a fost să-l scoatem pe Trump din funcție, nu ? Fără să o spun, asta a fost”, a afirmat Chester.

„Nu știu, când Trump dădea mâna sau orice altceva ... am adus atât de mulți oameni din domeniul medical, care spuneau că, de pildă, speculații că ar avea leziuni neurologice, că pierde, că nu este potrivit, știi, orice”, a spus Chester. „Am creat o poveste despre care nu știam nimic.”

De asemenea, CNN a arătat o serie de videoclipuri cu președintele Biden făcând jogging sau purtând articole de îmbrăcăminte de aviator, pentru „a-l face să pară un tânăr geriatric” și să arate că este „sănătos”, precizează epochtimes-românia.

Rezultatele investigațiilor ale jurnaliștilor de la Project Veritas, desfășurate încă din 2019, au demonstrat că obiectivul rețelei de televiziune a fost scoaterea lui Trump din funcție.

Un NOU CONFLICT între Europa și Rusia

 

Moscova a reacţionat cu furie, duminică, la acuzaţiile Cehiei că doi spioni ruşi, acuzaţi în 2018 că i-au otrăvit cu agentul neurotoxic noviciok pe fostul spion rus Serghei Skripal şi pe fiica acestuia, s-ar afla în spatele unei explozii produse acum patru ani la un depozit ceh de muniţie, în care au murit doi oameni, transmite Reuters.

Praga a expulzat sâmbătă nu mai puţin de 18 diplomaţi ruşi, determinând Ministerul Rus de Externe să promită duminică ”să îi oblige pe autorii acestei provocări să înţeleagă pe deplin responsabilitatea lor de a distruge fundamentul legăturilor normale dintre ţările noastre”.

Republica Cehă a declarat că a informat NATO şi pe aliaţii Uniunii Europene că suspectează Rusia că ar fi provocat explozia, iar miniştrii de Externe ai Uniunii Europene ar trebui să discute problema în cadrul reuniunii lor de luni.

Conflictul este cel mai grav produs între Praga şi Moscova de la sfârşitul deceniilor de dominaţie sovietică asupra Europei de Est, în 1989. De asemenea, se adaugă tensiunilor crescânde dintre Rusia şi Occident în general, provocate parţial de suplimentarea efectivelor militare ale Rusiei la graniţele sale occidentale şi în Crimeea, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina în 2014, după o intensificare a luptelor dintre guvern şi forţele pro-ruse din estul Ucrainei.

Rusia a declarat că acuzaţiile de la Praga sunt absurde, deoarece anterior a atribuit explozia de la Vrbetice, la 300 km est de capitală, deţinătorilor depozitului.

Acesta a numit expulzările drept ”continuarea unei serii de acţiuni antiruseşti întreprinse de Republica Cehă în ultimii ani”, acuzând Praga că ”s-a străduit să mulţumească SUA pe fondul sancţiunilor recente ale SUA împotriva Rusiei”.

Jan Hamacek, ministrul ceh de Interne şi ministru de Externe în exerciţiu, a declarat că anchetatorii au considerat că explozia ar fi trebuit să se producă într-un transport de arme după ce acesta părăsea depozitul, cu destinaţia Bulgaria.

Poliţia cehă a informat că este în căutarea a doi bărbaţi care au călătorit în Republica Cehă cu câteva zile înainte de explozie, sub numele Alexandr Petrov şi Ruslan Boşirov. Aceste nume sunt pseudonimele folosite de cei doi ofiţeri de informaţii militari GRU ruşi căutaţi de Marea Britanie pentru otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia cu agentul neurotoxic noviciok, în oraşul englez Salisbury, în 2018.

Skripal şi fiica sa au supravieţuit, dar un om a murit. Kremlinul a negat implicarea în acest incident, iar atacatorii rămân în libertate.

Conflict uriaș între marile puteri !

 

Alexei Navalnîi, opozantul lui Vladimir Putin aflat la închisoare, se simte din ce în ce mai rău, după ce a început să facă greva foamei.

Principalul opozant de la Kremlin a refuzat să mai mănânce de pe data de 31 martie pentru a protesta față de condițiile precare de detenție. Navalnîi a acuzat că administrația penitenciarului i-a refuzat dreptul la un medic și la medicamente. Avocații săi au spus că are nevoie de consult fiindcă suferă de o dublă hernie de disc.

Medicul personal al opozantului, în vârstă de 44 de ani, Anastassia Vassilieva, și alți trei medici, inclusiv un cardiolog, au solicitat accesul imediat la Navalnîi, potrivit unei scrisori adresate serviciilor penitenciare din Rusia și postată sâmbătă pe contul de Twitter al lui Vassilieva.

Casa Albă a transmis duminică că vor exista consecințe dacă opozantul rus Alexei Navalnîi va muri în detenție. „Studiem diferite tipuri de costuri pe care le vom impune și nu le voi dezvălui public în acest stadiu, dar am indicat că vor exista consecințe dacă domnul Navalnîi moare”, a declarat pentru CNN Jake Sullivan, consilierul pentru securitate națională al președintelui american Joe Biden.

Acesta a mai spus că SUA s-a aliat cu UE și cu alte „numeroase democrații din lume” pentru a impune sancțiuni, „drept răspuns la ceea ce guvernul rus i-a făcut lui Navalnîi, drept răspuns la utilizarea unei arme chimice împotriva lui”. Potrivit lui Sullivan, administrația SUA a informat guvernul rus că „ceea ce i se va întâmpla domnului Navalnîi, pe care l-au încarcerat, va fi responsabilitatea lor și vor fi trași la răspundere de comunitatea internațională”.

Oficialul de la Casa Albă susține că mesajele au fost transmise „în privat, prin intermediul unor căi diplomatice”. El nu a spus dacă planul de organizare a unei întâlniri între Vladimir Putin şi Joe Biden va fi anulat în cazul unui deces al lui Aleksei Navalnîi.

Președintele Joe Biden a declarat sâmbătă că soarta lui Aleksei Navalnîi este „total nedreaptă”. Iar aliaţii opozantului, în vârstă de 44 de ani, bolnav şi în greva foamei, au lansat duminică un apel la ruşi să iasă şi să protesteze pe 21 aprilie, „pentru a-i salva viaţa”.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că "trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia"

 

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că "trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia", afirmând că este pregătit pentru sancţiuni în cazul unui "comportament inacceptabil" din partea Moscovei, într-un extras dintr-un interviu acordat canalului american CBS, difuzat sâmbătă, transmite AFP.

"Cred că după un comportament inacceptabil, într-adevăr, trebuie să sancţionăm", a răspuns preşedintele Macron, întrebat cu privire la posibilitatea unor măsuri împotriva Moscovei în cazul unei invazii, într-un moment în care trupele ruse sunt din ce în ce mai numeroase la frontiera cu Ucraina."Şi cred că trebuie să definim linii roşii clare cu Rusia", a continuat şeful statului francez, informează Agerpres.

Afirmând că doar sancţiunile "nu sunt suficiente" şi că este preferabil un "dialog constructiv", Emmanuel Macron a asigurat că acestea constitue "singura modalitate de a fi credibili". "Avem nevoie de un dialog sincer şi deschis cu Rusia", a adăugat el.

Rusia este acuzată că a desfăşurat zeci de mii de soldaţi în apropierea frontierei sale cu Ucraina şi în Crimeea, peninsulă anexată de Moscova în 2014, iar luptele din estul Ucrainei, aflate aproape într-un punct mort după armistiţiul încheiat în vara anului 2020, au fost reluate recent.

Joi, preşedintele american Joe Biden a anunţat o serie de sancţiuni financiare dure împotriva Rusiei şi expulzarea a zece diplomaţi ruşi, reluând în acelaşi timp propunerea făcută omologului rus de a se întâlni într-un stat terţ.

Aceste sancţiuni reprezintă un răspuns la atacurile cibernetice şi la amestecul în alegerile prezidenţiale din SUA în 2020. Opt persoane şi entităţi care au legături cu ocuparea Crimeei au fost, de asemenea, sancţionate.

Preşedintele Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel şi-au exprimat vineri sprijinul în favoarea preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi au cerut Rusiei să îşi retragă trupele de la frontieră pentru a acţiona astfel rapid în scopul unei "dezescaladări".