Surpriză mare în Germania la doar câteva zile după ce, în urma unui duel fratricid ce a durat o săptămână, fapt neobișnuit pentru foarte disciplinatul partid Uniunea Creștin Democrată (CDU), a fost desemnat noul lider al acestei formațiuni politice, Armin Laschet, 60 de ani, ce-i va suceda Angelei Merkel și care, la alegerile din toamnă, va încerca să devină cancelar: un sondaj de opinie îi plasează pe Verzi pe primul loc în opțiunile electoratului! Ei sunt creditați cu 28% , în creștere cu 5%, iar CDU/CSU cu 21%, în scădere cu 6%! Revenind la desemnarea urmașului Angelei Merkel în fruntea acestui partid, el a fost plebiscitat luni noaptea, după mai multe zile de discuții aprinse cu ușile închise și la capătul altor șase ore într-o reuniune on-line a Comitetului Executiv al CDU. El a fost în competiție cu Markus Söder, liderul CSU, aripa bavareză a acestui partid, care a anunțat că acceptă decizia instanțelor conducătoare. Armin Laschet, care a fost votat de 77,5% dintre ele, un procent neașteptat de mare, în vreme ce contracandidatul său a primit 22,5%, preluase conducerea partidului în ianuarie, prezentându-se ca partizan al continuității liniei centriste moderate adoptate de Merkel. Cum Söder a contestat vehement această învestitură, faptul a condus la dispute acerbe în sânul CDU/CSU în perioada care a urmat.
Armin Laschet
Dreapta, mai divizată ca oricând
Din ianuarie și până acum, Armin Laschet, care conduce cea mai populată regiune germană Rhenania de Nord-Westphalia, a întreținut suspansul asupra intențiilor sale, ceea ce a dus la creșterea tensiunii, el oficializându-și candidatura doar la 11 aprilie. A doua zi, el a primit un prim vot din partea fruntașilor CDU, instanța care l-a desemnat luni noaptea reprezentând un eșantion mai larg al responsabililor partidului. Între timp, în rândurile CDU/UCS tensiunea crescuse după ce amintitul Markus Söder a obținut sprijinul mai multor mahări consevatori. El avea și un argument considerat de greutate de politologi: era considerat, de departe, preferatul sondajelor de la acea oră care-i dădeau pe conservatori drept favoriți pentru păstrarea postului de cancelar după alegerile legislative din 26 septembrie a.c. Astfel, o recentă anchetă a canalului tv ARD arăta că 44% dintre nemți îl considerau apt să conducă conservatorii la alegeri și doar 15% îl preferau pe concurentul său. Apoi, cu numai două zile înaintea marii confruntări Laschet-Söder, acesta din urmă obținuse sprijinul organizației tineretului conservator și chiar și delegații veniți din fosta RDG, de obicei reținuți când vine vorba de o candidatură provenită din bogata Bavarie a lui Markus Söder, au optat pentru acesta din urmă, deși este mai de dreapta decât Laschet. Decis să fie primul bavarez care devine cancelar, Söder declara: „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea de a mă pune 100% în serviciul acestei țări și al poporului și doar dacă o largă majoritate o vrea și o susține”, a zis el, repetând că „va respecta” o eventuală decizie a Comitetului Executiv al CDU. În paralel, luni, Laschet l-a invitat după amiază pe „fratele vitreg inamic” la o „discuție amicală” în doi. Lucrurile păreau simple pentru Söder, el prevalându-se și de susținerea „bazei”, dar nu a obținut-o, cum spera, și pe cea a deputaților conservatori. Cum transmiteau France Presse și Euronws, reuniți luni seara, „tenorii” din CDU nu au apreciat drept rezonabil să se lanseze într-o aventură care ar fi constat în dezavuarea lui Armin Laschet ajuns în fruntea CDU acum trei luni, ceea ce ar fi dus la o criză mare și lungă în partidul majorității, aflat la putere de 16 ani. În plus, se pare că a contat mult și că dreapta germană nu a avut decât în două rânduri-1980 și 2002- un candidat aparținând CSU la postul de cancelar, ambele soldate cu eșec! Oricum, o confruntare precum cea de acum dintre CDU și CSU s-a consemnat rareori după război între cele două partide „surori”. Ca urmare, analiștii cred că, în mod firesc, victoria obținută de Laschet va lăsa urme. De altel, chiar înainte de victoria lui, ziarul „Handelsbltatt” scria: „Cel ce va ieși învingător nu va pleca în poziție de forță. Söder sau Laschet știu că va urma o campanie electorală (pentru scrutinul din septembrie-n.n.), beneficiind doar de susținerea a jumătate din baza lor”. La rândul lui, ziarul „Suddeutsche Zeitung” nota: „Indiferent cine va fi învingătorul dintre și Laschet și Söder, îi va fi foarte greu să adune trupele foarte divizate într-o singură parte”. Din atare perspectivă s-a vorbit despre o „misiune herculeană”. De notat că, deși Laschet conduce partidul mai mare dintre cele două, popularitatea lui în rândul membrilor acestuia este slabă. În fine, în week-end, un apropiat al lui Lanschet, Dennis Radike, a amenințat cu ruperea pactului de neagresiune dintre cele două partide „surori”. Acesta prevede ca CDU să nu prezinte candidați în Bavaria, iar CSU să facă la fel în restul țării.„Dacă Söder vrea să-și impună candidatura pentru postul de cancelar, dacă vrea să distrugă CDU, atunci implementarea CDU în Bavaria nu mai poate fi un tabu”, a spus Radike. Pe scurt, tabăra conservatoare a părut mai diviziată ca oricând în momentul desemnării celui care vrea să-i urmeze cancelarei Marel la viitoarele alegeri legislative. Aceasta a stat de-o parte în toată perioada, ea având treabă cu pregătirea și adoptarea în Bundestag a controversatei legi privind scurt-circuitarea guvernelor landurilor în lupta contra Covid-19, când se vor institui restricții la nivel național, fiind prima dată când se recurge la așa ceva împotriva pandemiei. Este un moment deloc plăcut pentru cancelară, dovedit atât de faptul că țara numără 80.000 de morți din cauza Covid-19, iar vârful celui de al treile val nu a fost atins încă, într-o singură zi, 21 aprilie consemnându-se 23.000 de noi contaminări, cât și pentru că inițiativa guvernului Merkel din Bundestag a fost primită cu ostilitate de unele partide și mai ales cu demonstrații de protest în diferite orașe din țară.
Sondajul care dă frisoane dreptei
Cum spuneam încă de la început, luni au fost date publicității rezultatele unui sondaj realizat de RTL-ntv care au creat surprize de proporții în rândul opiniei publice și ale mass-media prin opțiunile exprimate în cazul partidelor politice, cât și al persoanelor ce ar candida la postul de cancelar. Astfel, în premieră absolută, Verzii se află pe primul loc cu 28%, în creștere cu 5%, ei fiind urmați de CDU/CSU, cu 21%, în scădere cu 5%, SPD, cu 13%, în scădere cu 2%, Liberali, cu 12%, în creștere cu 3%, AfD, extrema dreaptă, cu 11%, staționară, Linke (stânga), cu 7%, în scădere cu 1%. Da, este adevărat, CDU/UCS este principalul partid al Germaniei, dar erodarea celor 16 ani de guvernare plus felul în care a fost gesionată pandemia nu pot rămâne ără urmări în rândul electoratului. Ca urmare, mi se pare firesc șocul provocat de procentele preferințelor din sondajul de mai înainte.
Annalena Baerbock, noul star politic al Germaniei
Tot la 19 aprilie, Verzii din partidul ecologist german și-au desemnat copreședinta Annalena Baerbock, 40 de ani, drept candidată pentru postul de cancelară la alegerile din toamnă. „Prin candidatura mea, vreau să fac o ofertă întregii societăți”, spunea ea, prezentându-se ca partizană a schimbării. De notat că sondajul amintit arată că în ce privește opțiunile celor întrebați în legătură postul de cancelară, rezultatele au fost surprinzătoare și la acest capitol. Astfel, reprezentanta Verzilor Annalena Baerbock se afla pe primul loc cu 32% din intențiile de vot, ea fiind urmată de social democratul Olaf Scholz, cu 15% ,și de Armin Laschet, tot cu 15%, adică mai puțin de jumătate.„Azi începe, deci, un nou capitol pentru partidul nostru, iar dacă o facem bine va fi bine pentru țară”.„Sunt pentru reînnoire, alții sunt pentru stau-quo. Sunt convinsă că această țară are nevoie de un nou start pentru a traversa acest nou deceniu plin de sfidări”. Fostă campioană la trambulină, medaliată de trei ori cu bronz la campionatele Germaniei, ea s-a alătiurat Verzilor în 2005, an în care și-a dat masteratul de drept internațional la London School of Economics și în care partidul său a revenit în opoziție după șapte ani de guvernare alăturii de social democrații conduși de Gerhard Schroder, și, de asemenea, an în care Angela Merkel și-a început cei 16 ani de „domnie”. În cadrul partidului a avut o ascensiuner rapidă, fiind recunoscută pentru faptul că stăpânește la perfecție dosarele, îndeoseb pe cele privind chestiuni europene și internaționale. În 2008 a preluat conducerea federației Brandemburg, iar în 2013 a intrat în Bundestag, trei ani mai târziu făcând parte din reprezentanții Verzilor care au negociat cu cei ai CDU?CSU și ai social democraților formarea unei coaliții așa-numite „jamaicane”.Aceasta nu s-a concretizat, dar talentul de negociatoare dovedit de Annalena Baerbock și cunoștințele ei politice și cele de drept i-au impresionat mult pe toți colegii, ceea ce a făcut să fie aleasă în fruntea partidului. Acum, ea este cea mai tânără dintre candidații la cancelarie și singura femeie dintre cei trei reprezentanți ai principalelor partide din țară.
Cum arătam cu cinci luni înaintea scrutinului legislativ din 26 septembrie, pin care epoca Merkel se încheie, apar indicii din ce în ce mai clare că în Germania a sunat ora schimbării, dar nu în sensul clasic de până acum, al rocadei la putere între social-democrați și dreapta sau al menținerii la guvnare a coaliției celor două partide. Este evident că toți cei 16 ani ai guvernării Merkel în fruntea dreptei, la care se adaugă impactul gestionării pandemiei, nu vor rămâne fără urmări, fiind de văzut și ecoul acestora în rândul extremei dreapta, despre care cred că nu va fi deloc neglijabil. În al doilea rând este limpede că de rezultatele alegerilor din Germania vor depinde foarte multe lucruri importante în viitorul Uniunii Europene, cât și al relațiilor sale cu „suratele” din UE și nu doar de acolo, context în care, personal, întrevăd mutații și în raporturile Românei cu această țară pivot a continentului.
Dumitru Constantin
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu