1.06.2018

DESPRE PIRAMIDELE DIN ROMÂNIA, DIN EGIPT și DESPRE ALTE ADEVĂRURI ASCUNSE ROMÂNILOR




MUNȚII CEAHLĂU


Prima şi cea mai mare Piramidă din lume a existat în Geto-Dacia Edenică şi există şi azi în România. 

Ea poate fi văzută şi admirată pe Muntele Sfânt Ceahlău, în fiecare an, în ziua de 6 august. Piramida este simbolul Tatălui Ceresc. 




MUNȚII CEAHLĂU


La Poporul Primordial al Geto-Dacilor era sărbătorită Ziua Soarelui în 6 august. 
Peste această străveche sărbătoare a Adevăratului Popor Sfânt din Grădina Maicii Domnului s-a suprapus, în ultimele două milenii, sărbătoarea creştină Schimbarea la Faţă.

O altă piramidă naturală, denumită Piramida Soarelui, poate fi văzută în fiecare an, în ziua de 28 noiembrie, când la apusul soarelui, în jurul Sfinxului din Munţii Bucegi apare o Piramidă energetică. Această Piramidă a Soarelui i-a vindecat de boli grave pe mulţi cetăţeni din România şi din alte ţări care în 28 noiembrie au urcat şi s-au aflat în jurul Sfinxului din Munţii Bucegi.





PIRAMIDA SOARELUI DIN BUCEGI




Pe teritoriul României mai apar, din vechime, încă cinci Piramide Energetice despre care românii şi străinii nu sunt informaţi pentru a cunoaşte ADEVĂRUL. Ele există în Munţii Retezat, Parâng, Făgăraş, Apuseni şi la Mănăstirea Tismana. Se apreciază că acestea au o vechime mai mare de 5.000 de ani î.Hr.




Piramidele Fizice ale Luminii Celeste din România







MUNȚII RETEZAT





MUNȚII PARÂNG






MUNȚII FĂGĂRAȘ





MUNȚII APUSENI






MĂNĂSTIREA TISMANA


Trebuie ştiut, reţinut şi mediatizat faptul că Bunul Dumnezeu le-a dăruit numai strămoşilor noştri Geto-Daci şi românilor Piramida Soarelui sau a Luminii şi Piramidele energetice. 

Nicăieri pe Pământ nu există asemenea Piramide făcute de Bunul Dumnezeu ! De ce este ascuns acest ADEVĂR ?

Strămoşii noştrii Geto-Daci, plecaţi din Spaţiul Carpatin, din Geto-Dacia Edenică, au construit piramide numai la egipteni, emeşi şi incaşi. Acesta este ADEVĂRUL ISTORIC !


În ultimii 2.000 de ani au fost falsificate: 

- Istoria Poporului Român, urmaş al Poporului Primordial, al Geto-Dacilor; 
- Istoria Omenirii; 
- Istoria Limbii Române, urmaşă a Limbii Primordiale a Geto-Dacilor; 
- Istoria Religiei Ortodoxe. 

De asemenea, au fost arse numeroase scrieri din Antichitate şi au fost şi sunt distruse dovezile arheologice care spun ADEVĂRUL despre Istoria Omenirii şi a Religiei. În acest context, amintim incendierea Bibiliotecii din Alexandria în anul 47 î.Hr., de către ivriţii mozaici, când au ars peste 700.000 de manuscrise, cu scopul de a distruge ADEVĂRURILE ISTORICE ale Antichităţii. 




Biblioteca din Alexandria,
înainte și după incendiu




Acelaşi scenariu al arderii cărţilor a fost aplicat de comuniştii mozaici în toate ţările din fostul lagăr socialist, dar mai ales din România, în perioada 1945-1964.

Toate acestea şi multe altele au fost puse la cale şi înfăptuite, pe baza unor planuri diabolice, de către cei care l-au răstignit pe Fiul lui Dumnezeu şi de către urmaşii lor care acţionează, foarte bine organizaţi, în mare secret şi pe termen lung, pentru a jefui cât mai multe ţări şi popoare, pentru a stăpâni lumea, dar şi pentru a extermina o mare parte din populaţia Planetei.



Unul dintre liderii lor a declarat cu cinism că populaţia Terrei trebuie redusă de la şapte la numai două miliarde de locuitori.




Adevărata față a Angelei Merkel
Fotografia nu este trucată

În acest scenariu al asasinilor economici şi al asasinilor politici, Poporul Român este, singurul din lume, otrăvit cu aditivi alimentari cancerigeni şi a ajuns pe primul loc în Europa la numărul bolnavilor de cancer. 
Parchetul nu acţionează pentru oprirea acestui genocid şi pedepsirea asasinilor fără Dumnezeu.

Genialul Mihai Eminescu, pe care tot ei l-au asasinat, scria în ziarul „Timpul” din 2 noiembrie 1877 că: 
„Va veni ziua în care şi pietrele vor vorbi adevărul, în care cartea faptelor petrecute va sta deschisă şi se va citi atât de lămurit, încât toată doctrina paralogismelor nu va fi în stare să-i întunece înţelesul.” 

Din nou, Genialul Mihai Eminescu a avut dreptate. ADEVĂRURILE ASCUNSE despre Istoria Poporului Român şi Istoria Religiei Poporului Ales de Bunul Dumnezeu au ieşit şi ies la suprafaţă şi sunt deosebit de şocante pentru generaţiile de români cărora în şcoli şi facultăţi le-a fost predată şi au fost obligaţi să înveţe Istoria falsificată a Poporului Român şi a Limbii Române.

Cine mai poate crede şi susţine tâmpeniile că Poporul Român s-a născut brusc, în anii 105-106 d.Hr., din doi bărbaţi, Decebal şi Traian, iar Limba Română este limbă latină ? 

Ştiinţificii oficiali (academicieni, profesori universitari, alţi istorici cu diplomă) nu pot convinge pe nimeni că în mai puţin de nouă luni, din cei doi bărbaţi, s-a născut prematur cel mai numeros popor al Antichităţii, cel al Geto-Dacilor. 

Teza falsă a abandonării Limbii şi a Scrierii Primordiale de către Geto-Daci şi învăţarea, în circa 150 de ani şi fără profesori voluntari, a limbii latine, o limbă moartă, care nu era folosită nici măcar în bisericile din Peninsulă, a fost impusă de către alogenii care au scris şi reeditat „Dicţionarul explicativ al limbii române”, respectiv Alexander Hirth (Alexandru Cihac), Eliser Shein (Lazăr Șăineanu), Aizic Hirș (Ion Aurel Candrea), Iorgu Iordania (Iorgu Iordan), Alfred Bauer (Alexandru Graur). 

Toate popoarele europene ştiu că strămoşii lor sunt Geto-Dacii şi limbile latine se trag din Limba Primordială a Geto-Dacilor. 

Chiar şi oficiali ai Vaticanului au confirmat acest ADEVĂR ISTORIC. 

Numai că, majoritatea dascălilor de Istorie şi Limba Română din România le ascund elevilor şi studenţilor ADEVĂRUL ISTORIC. De ce şi la ce le foloseşte ? Unde le este demnitatea şi patriotismul ? Este umilitor să fie profesori de minciuni şi pe salarii de mizerie !

Descoperirile arheologice şi cercetările specialiştilor în legătură cu piramidele din Egipt nu au putut conduce la aflarea ADEVĂRULUI ISTORIC atâta timp cât ele nu au fost corelate cu realităţile istorice din Geto-Dacia Edenică şi din România de astăzi. 

Probabil că, mulţi îşi pun întrebarea: ce legătură există între piramidele din Egipt şi Piramida din România, Piramida Cerului de pe Muntele Sfânt Ceahlău, prima din lume, despre care se păstrează o foarte suspectă şi vinovată tăcere ? La această întrebare firească ne ajută să aflăm răspunsul tot ADEVĂRUL ISTORIC.

Specialiştii în ADEVĂRATA ISTORIE A OMENIRII au ajuns la concluzia că Leagănul Civilizaţiei în Europa şi pe Planeta Pământ a existat în Geto-Dacia Edenică, în Spaţiul carpato-danubiano-pontic, cu cel puţin 10.000 de ani înainte de naşterea Fiului Domnului. 

Acest ADEVĂR ISTORIC a fost confirmat de Papa Ioan Paul al II-lea, în timpul vizitei sale în România, în luna mai 1999, când a spus la finalul discursului său: 




„Domnul să binecuvânteze România, să binecuvânteze poporul său, leagăn al civilizaţiei Europei !” 

De reţinut că, Papa Ioan Paul al II-lea este primul Papă de la Vatican care a vizitat o ţară ortodoxă, România sa natală.

Cea mai veche scriere de pe Pământ a existat în Grădina Maicii Domnului şi este confirmată de Tăbliţele de la Tărtăria, datate 6.000 de ani î.Hr, găsite în Ardeal, în Cetatea Domnului şi aflate la Muzeul de istorie din Cluj-Napoca. 




TĂRTĂRIA - CEA MAI VECHE SCRIERE


În multe părţi din România Mare, arheologii au descoperit numeroase scrieri din vremea Geto-Dacilor şi datate 5500 – 4000 î.Hr., cu mult înaintea scrierii sumeriene. Aceasta este ulterioară scrierii din Geto-Dacia, cu circa 2.000 de ani, foloseşte alfabetul Geto-Dac şi cunoştinţele foarte avansate ale strămoşilor sumerienilor care au migrat din Spaţiul Carpatin, din Grădina Maicii Domnului, în jurul anului 4000 î.Hr.

Strămoşii noştrii Geto-Daci ştiau că există Dumnezeu, că există o viaţă pe Pământ şi una în Ceruri, aveau Religia Crucii şi erau cei mai avansaţi în toate domeniile cunoaşterii. Istoricul Vasile Pârvan afirma, în anul 1926, că „antichitatea recunoştea unanim adânca religiozitate a geţilor.”
La porunca divină, Neamul Carpatin, a roit, în jurul anului 4.000 î.Hr., în toată Europa, în Orientul Apropiat, inclusiv în Sumer, în Nordul Africii, în India, China şi Japonia. La a doua roire, în jurul anului 2000 î.Hr., strămoşii noştrii au ajuns în întreaga Asie şi în cele două Americi. Peste tot, ei au dus religia lor monoteistă, limba, scrisul, simbolurile, tradiţiile şi cunoştinţele avansate în domeniul ştiinţelor din aceea vreme.

Egiptenii ştiu că se trag din oamenii veniţi din Nord. 

Egiptenii sunt, la origine, urmaşi ai Neamului Arimin, ai Geto-Dacilor, iar piramidele din Egipt sunt moşteniri de la Piramida Cerului sau Piramida Soarelui de pe Muntele Sfânt Ceahlău, care există de peste 10.000 de ani. 

Modelul pentru piramidele din Egipt a fost luat din Geto-Dacia, de la Piramidele pe care le face Bunul Dumnezeu în ADEVĂRATA Ţară Sfântă. 

Constructorii în piatră ai piramidelor egiptene au copiat, la scări diferite, Piramidele din Grădina Maicii Domnului. 

Muntele Ceahlău era în străvechime stâlpul Cerului numit şi Pion, care în limba egipteană se compune din pi (casă) şi on (coloană) adică Casa Coloanei. 
În Muntele Ceahlău, Vârful Toaca este casa şi Panaghia coloana. 
Simbolul Muntelui Sfânt Ceahlău a fost dus din Carpaţi în Egipt odată cu migraţia din mileniul IV î.Hr. şi folosit la construirea piramidelor. 



Mărturii arheologice din Egipt despre Dacii și Geții Albi din Carpați

Egiptenii ştiau că se înrudesc cu Neamul Arimin sau al Geţilor din Europa şi că uluitoarea lor civilizaţie a fost creată de Neamurile carpatine.

Piramidele din Egipt, cele mai cunoscute, respectiv „Orizontul lui Kheops”, „Mare este Khefren” şi „Divin este Menkaura”, sunt reprezentarea Piramidei Cerului din Ceahlău şi a Piramidei în trepte care este Vârful Toaca. Piramidele egiptene au fost construite începând cu a cincea dinastie când faraonii erau adoraţi ca fii ai Zeului Soarelui, Ra.

În fiecare an, în ziua de 6 august, dimineaţa la ora 7.00, Bunul Dumnezeu ridică deasupra Muntelui Sfânt Ceahlău o Piramidă din umbrele albăstrui ale stâncilor Vârful Toaca, Piatra Ciobanului şi Panaghia. În Masivul Ceahlău apare o Piramidă uriaşă de lumină, o hologramă naturală gigantică, un fenomen ciudat rezultat din suprapunerea unor umbre şi lumini, un fenomen unic în lume. Pe Muntele Sfânt Ceahlău apare imaginea 3 D a unei piramide perfecte. La fel şi piramidele din Egipt au fost construite geometric perfect. 

Înainte de apariţia Piramidei hologramă în Muntele Sfânt Ceahlău, pentru câteva minute se produce un alt fenomen optic. 

Spre vest se poate vedea Calea Cerului. Despre această Cale Sacră a scris şi Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei”, un fenomen optic fascinant şi unic în lume.





”CALEA CERULUI” și PIRAMIDA DIN CEAHLĂU





STEMA GETO-DACIEI



Piramida Cerului sau Piramida Soarelui se regăseşte pe Stema Geto-Daciei, despre a cărei existenţă românii nu au avut voie să ştie, nici să afle la şcoală sau la facultate, cu scopul de a nu se afla ADEVĂRUL ISTORIC. 



Cei care au urcat pe Vârful Toaca, în ziua de 6 august, atunci când cerul a fost senin, au văzut şi admirat Piramida Cerului sau Piramida de Lumină, care durează circa 80 de minute. Mulţi au fotografiat-o, au filmat-o şi au studiat-o. S-au constatat mai multe coincidenţe cu piramidele din Egipt, respectiv:

– Pe Muntele Sfânt Ceahlău, Vârful Toaca are forma unei piramide în trepte, cu baza pătrată.

– Baza Piramidei Cerului sau a Piramidei de Lumină de pe Ceahlău este pătrată şi latura acesteia este dublă ca lungime faţă de piramida lui Keops din Egipt, considerată una dintre cele şapte minuni ale Lumii antice. 
Marea piramidă a lui Keops (Khufu) a fost timp de aproape 4.500 de ani cea mai înaltă construcţie din lume, până în anul 1889 când a fost construit Turnul Eiffel, la Paris. 
Piramida lui Keops a fost construită în jurul anului 2560 î.Hr., avea 148 m înălţime, latura de 233 m şi la construcţia ei s-au folosit circa 2.500.000 blocuri de piatră. Fiecare bloc de piatră cântăreşte mai mult de două tone. 
La construirea încăperii faraonului Keops s-au folosit mai multe blocuri de piatră de până la 80 de tone fiecare, care au fost ridicate la peste 50 m de la sol, în inima piramidei.

Cum au fost construite piramidele ? După aceiaşi tehnică folosită, mai înainte, la construirea cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei. 

În Munţii Orăştiei, pentru construirea cetăţilor unice în Europa, a zidurilor de apărare, a teraselor pentru amplasarea sanctuarelor şi pentru pavarea drumurilor (pe care nu le-au construit romanii, ci doar le-au folosit) au fost dislocate, prelucrate şi transportate milioane de tone de piatră, la peste 70 km distanţă şi uneori, ridicate la zeci şi chiar sute de metri înălţime. Zidurile de apărare erau construite în tehnica Murus Dacicus şi aveau 5-14 m înălţime şi grosime de 1-4 m.

Piramida lui Keops este cel mai mare monument de piatră construit pe Pământ şi este singura dintre minunile Lumii antice păstrată până în prezent. Vârful piramidei este acoperit cu aur. O fi de la Roşia Montană, din Ardeal la fel ca şi cel din mormântul lui Tutankamon ? 
Primul care a deschis Piramida lui Keops şi a intrat în ea a fost califul Al Mamun, în anul 820, dar care nu a găsit nimic în ea, nici statuia şi nici mormântul faraonului Keops.

În 22 mai 1998, conf.univ.dr.Ioan Ţicleanu de la Facultatea de Geologie a Universităţii Bucureşti a declarat că: 

„Noi i-am învăţat pe egipteni să facă piramidele. Piramida de pe Toaca din Ceahlău este mai veche decât piramida lui Keops.” 

El a stabilit că unghiul pantei de pe partea de Nord a Vârfului Toaca este de 52 de grade, acelaşi ca şi la piramida lui Keops.

După multe studii interdisciplinare, cercetătorii români, soţii Şicleanu, au ajuns la concluzia că piramidele egiptene au aceleaşi caracteristici şi principii constructive ca şi Vârful Toaca, care este însă mult mai vechi. 
De asemenea, între credinţa Geto-Dacilor în viaţa de apoi şi cea a egiptenilor antici nu există practic nicio deosebire.

La 40 Km de Muntele Sfânt Ceahlău, la Târpeşti Neamţ, în depozitele culturii Cucuteni (4.800-3.300 î.Hr) arheologii au găsit obiecte din ceramică pe care sunt reprezentate piramide cu baza pătrată. Această ceramică este anterioară piramidelor construite în Egipt, cu circa 2.000 de ani. Piramidele egiptene erau consacrate ritualurilor Luminii şi au fost construite în urma unor calcule astronomice exacte. 
Piramidele din Egipt erau în legătură cu cultul lui Ra, zeul universal al Soarelui, la fel ca şi Religia strămoşească a Geto-Dacilor unde toate sărbătorile erau raportate la Soare şi la Cer. 

Piramida lui Keops de la Gizeh este singura care are o orientare exactă Nord-Sud, la fel ca şi Piramida de Lumină sau Piramida Cerului din Ceahlău. 
Marea piramidă din Egipt era denumită de vechii egipteni „Lumina”, iar pe Vârful Toaca din Ceahlău, apare în fiecare an, cu multe mii de ani înainte de piramida lui Keops, în ziua de 6 august, cea mai mare Piramidă de Lumină pe care o face Bunul Dumnezeu, de peste 10.000 de ani, în Grădina Maicii Domnului, în Ţara Sfântă.

Mai mulţi astronomi au constatat că piramidele din Egipt se suprapun pe schema centurii lui Orion şi întregul complex de la Gizeh reprezintă constelaţia Orion, fiecare piramidă având un corespondent stelar. 
Se ştie că, Geto-Dacii aveau cunoştinţe extrem de avansate despre Sistemul Solar, au stabilit orbitele planetelor, au calculat cu mare exactitate durata anului calendaristic şi faptul că la 100 de ani Luna se apropie la cea mai mică distanţă de Pământ, aveau inventariate circa 400 de stele şi 13 constelaţii. 
Geto-Dacii au construit sanctuarele acoperite din Munţii Orăştiei şi din apropierea marilor cetăţi în baza unor calcule matematice şi le-au orientat după direcţiile astronomice importante.

Sanctuarul Mare Rotund din centrul spiritual al Lumii Antice, din Munţii Orăştiei, de la Sarmizegetusa Regia, Panteonul Dacic, este replica în piatră şi lemn a Universului. După modelul lui a fost construit Panteonul de la Roma. 
Este o altă coincidenţă, similară cu a piramidelor din Egipt. 

Sanctuarele din incinta cetăţilor au orientare solstiţială, iar majoritatea celor din Munţii Orăştiei, de la Sarmizegetusa Regia (care nu este Capitala Daciei, ADEVĂRATA Capitală se află lângă Haţeg, la Subcetate, unde a fost găsită în perioada interbelică) au o orientare polară. 

Alimentarea cu apă a sanctuarelor şi cetăţilor dacice se făcea prin conducte confecţionate din olane de lut şi prin ţevi de plumb, toate acestea existând cu multe sute de ani înainte de războaiele din anii 101-102 şi 105-106, când armatele Imperiului Roman au fost conduse de anticreştinul şi pedofilul Traian, împăratul de la Roma, cel care a interzis Religia Crucii, în anul 112, în tot Imperiul Roman. 

Povestea cu civilizaţia romană adusă de cotropitori, inclusiv aceea cu apeductele, este un alt FALS ISTORIC. 

Pe plăcile de aur şi cele de plumb de la Sinaia scrie că în Geto-Dacia toate drumurile erau pavate (cu lespezi sau blocuri din piatră) cu sute de ani înainte de venirea cotropitorilor din Imperiul Roman. Acesta este ADEVĂRUL ISTORIC. Nu romanii au construit drumurile din Geto-Dacia, nici măcar pe teritoriul ocupat, de circa 14-17 % din Ţara Sfântă. 

În Geto-Dacia liberă tot romanii au construit drumurile sau au pierdut licitaţia ? Minciuna are picioare scurte, inclusiv în Istorie ! 

Se va dovedi acest lucru şi-n cazul podului peste Dunăre, de la Drobeta-Turnu Severin, pe care l-au construit tot Geto-Dacii. 

Demantelarea practicată de romani la sanctuarele şi cetăţile dacice este un exemplu de civilizaţie ? Jefuirea unei părţi din tezaurul Daciei, respectiv a 1.640.000 kg de aur şi 3.310.000 kg de argint poate fi un alt exemplu de civilizaţie romană ? 
Pe ce drumuri au transportat jefuitorii bogăţiile uriaşe din Geto-Dacia, parţial ocupată ? Evident că pe drumurile pavate care au fost construite de Geto-Daci, folosind inclusiv căruţele cu patru roţi, pe care tot Geto-Dacii le-au inventat.


Robert Charroux, în „Cartea Cărţilor”, la pagina 253, afirmă că:

„Studiul asupra misterelor piramidelor arată că ansamblul cunoştinţelor ştiinţifice care au impus arhitectura şi construirea lor nu puteau aparţine decât unor strămoşi superiori atlanţi …” 

Acelaşi autor afirmă cu privire la Marea Piramidă a lui Keops că: 

„Suma celor patru laturi de la bază (931,22 m) împărţită la de două ori axul vertical (148,208 m x 2) are ca rezultat cifra 3,14. Înălţimea 148,208 m înmulţită cu un milion ne dă aproximativ distanţa de la Pământ la Soare, adică 149.400.000 de kilometri.”


Cu mii de ani înainte de naşterea Fiului lui Dumnezeu, strămoşii noştrii Geto-Daci aveau cunoştinţe foarte avansate în domeniul astronomiei şi stăpâneau tehnici încă neînţelese astăzi privind marile construcţii de pe Pământ, inclusiv ale piramidelor din Egipt. De pildă, culoarul de acces către piramida lui Keops este centrat către Steaua Polară şi nu întâmplător.

O altă coincidenţă în legătură cu piramidele o constituie Stema Geto-Daciei prezentată şi descrisă de autorul Paul Ritter Vitezovič în cartea „Stemmatografia”, publicată în anul 1701, una dintre cărţile rare ale lumii. 

„Stema Daciei are următoarea înfăţişare: scut roşu, mobilat cu piramidă de argint – cu partea stângă umbrită – figură heraldică ce porneşte de la baza scutului şi se înalţă până în partea superiară a acestuia; de o parte şi de alta a piramidei se află doi lei de aur rampanaţi şi afrontaţi.” 






STEMA DACIEI REUNITE



În cartea „Taina Kogaiononului – Muntele Sacru al dacilor”, autoarea Cristina Pănculescu afirmă că: 

„Piramida din stema Daciei, piramida cu una din feţe umbrită, nu poate fi decât emblema Muntelui Ascuns reprezentat de piscul esenţial, Vârful Ocolit/Bucura Dumbrava, partea vizibilă a Centrului şi Axului Lumii în care constă taina religiei lui Zalmoxis, taina nemuririi geto-dacilor.

” De ce şi de când a existat o piramidă pe Stema Geto-Daciei ? De ce şi cine a avut interesul să ascundă ADEVĂRUL ISTORIC, în ultimii 2.000 de ani, privind Piramidele pe care le face Bunul Dumnezeu în Adevărata Ţară Sfântă, cel referitor la Stema Geto-Daciei pe care există o piramidă, precum şi în ceea ce priveşte piramidele din Egipt ? 

Sunt întrebări la care istoricii, ştiinţificii oficiali, haiducii ştiinţifici, specialiştii în heraldică şi nu numai, sunt aşteptaţi să răspundă cu argumente convingătoare, bazate pe ADEVĂRUL ISTORIC.


Un alt ADEVĂR ISTORIC, ascuns cu grijă, se referă la scrierea de pe pereţii unor galerii sau coridoare şi din camerele mortuare din piramidele din Egipt, precum şi din mormintele faraonilor din Valea Regilor. 
Scrierea este de origine carpatină şi foloseşte literele şi simbolurile din Alfabetul Geto-Dacilor, identice cu cele de pe plăcile de aur şi de plumb de la Sinaia, găsite întâmplător în anul 1875. Peste 200 plăci de aur se află la Vatican şi 300 table mari de aur sunt la Moscova (din septembrie 1944) unde au fost duse de regii alogeni ai României, Carol al II-lea şi Mihai de Hohenzollern-Zigmaringen. 




REGII MIHAI ȘI CAROL AL II-LEA


Plăcile de plumb, de la Sinaia, identice cu cele de aur (fiind turnate după aceleaşi matriţe) pe care este scrisă ADEVĂRATA ISTORIE a strămoşilor noştri Geto-Daci, (timp de peste 1.000 de ani), nu au fost inventariate, nici studiate, nici păzite. Dimpotrivă, au fost „subtilizate” şi din peste 500 de plăci au rămas mai puţin de 20 la Institutul de Istorie „Vasile Pârvan, din Bucureşti. 

                                


PLĂCILE DIN PLUMB ȘI DIN AUR DE LA SINAIA


Cu siguranţă că pe unele plăci există Stema Geto-Daciei, cu piramida. Aşa cum pe alte plăci apare Drapelul Geto-Daciei şi al unităţilor militare care este identic cu Drapelul României de astăzi. 

Acest ADEVĂR ISTORIC ne-a fost ascuns de „ştiinţificii oficiali” pentru a putea falsifica Istoria Poporului Român şi a nega continuitatea sa neîntreruptă de peste 12.000 de ani, în Vatra Strămoşească, în Geto- Dacia Edenică, în Grădina Maicii Domnului. 

Norocul românilor îl constituie faptul că o parte însemnată din plăcile de plumb de la Sinaia au fost fotografiate şi sunt publicate în tot mai multe cărţi, inclusiv cu informaţiile pe care le conţin. 

De asemenea, Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin i-a înştiinţat pe conducătorii alogeni ai României, din mandatul 2000-2004, că doreşte să restituie Poporului Român cele două tezaure aflate la Moscova, respectiv cel de la sfârşitul Primului Război Mondial şi cel format din plăcile de aur de la Sinaia. Conducătorii alogeni ai României, din perioada 2000-2014, au refuzat să acţioneze pentru repatrierea celor două tezaure de la Moscova. De ce ? Tot cu scopul de a nu se afla ADEVĂRUL ISTORIC !

În scrierile Geto-Dacilor, inclusiv în cele din piramidele egiptene şi din mormintele faraonilor din Valea Regilor, cu câteva mii de ani înainte de naşterea Fiului Domnului, apar numeroase cifre despre care se susţine în mod fals, fără logică şi argumente credibile, că sunt cifre romane şi arabe. 

În mileniul III î.Hr., egiptenii foloseau sistemul de numeraţie şi calculele aritmetice învăţate de la Geto-Daci, pe care mai târziu şi le-au însuşit şi grecii. 

Rezumând, cifrele le-au inventat şi le-au folosit Geto-Dacii, apoi le-au dus la sumerieni şi la egipteni, ulterior le-au preluat grecii şi fără nicio logică şi argumentaţie credibilă sunt denumite cifrele unele arabe şi altele romane. 

ADEVĂRUL ISTORIC este că cifrele utilizate în întreaga lume sunt Geto-Dacice. 

Pe vremea când strămoşii noştrii Geto-Daci scriau (pe tăbliţe de lut şi pe plăci de aur) şi aveau cunoştinţe extrem de avansate în multe alte domenii, cu 6.000 – 2.000 î.Hr., romanii şi arabii nici nu au existat. 

Romanii şi arabii au învăţat şi preluat scrierea şi cifrele de la Poporul Primordial, de la Geto-Daci, de la Neamul Carpatin. Acesta este ADEVĂRUL ISTORIC, ascuns de către falsificatorii de profesie şi slugile lor. A venit vremea ca să se spună ADEVĂRUL şi în domeniul cifrelor folosite în întreaga lume, care sunt de origine Geto-Dacă.

Cei care au studiat piramidele din Egipt şi, mai ales, cei care le-au jefuit, au fost preocupaţi şi de cantităţile mari de aur aflate în interiorul lor. O parte din aceste bogăţii găsite în piramide şi în mormintele faraonilor din Valea Regilor se află la Muzeul de istorie din Cairo şi în alte mari muzee ale lumii. 

Până acum s-a păstrat secretul asupra provenienţei aurului. ADEVĂRUL a început să iasă la iveală o dată cu descoperirea mormântului faraonului Tutankamon în necropola din Valea Regilor, de lângă Luxor, în februarie 1923, de către egiptologul Howard Carter. Acest mormânt nu a fost jefuit de hoţi. Ca urmare, cele peste 300 de obiecte din aur, pietre preţioase, tronul confecţionat din aur masiv, inclusiv cele trei amulete din fier de import, au ajuns şi pot fi văzute la Muzeul de istorie din Cairo. 

Masca-portret a faraonului Tutankamon, înaltă de 54 cm, este confecţionată din aur masiv. De unde provine aurul ? S-a descoperit că de la Roşia Montană, din Geto-Dacia, cunoscută în Antichitate ca Ţara aurului. 

Fierul a fost produs pentru prima dată în lume în Geto-Dacia, cu cel puţin 4.000 de ani î.Hr. Este o altă coincidenţă sau ADEVĂRUL ISTORIC ? Este posibil ca aurul şi fierul din mormintele faraonilor din Egipt să provină din Geto-Dacia ? 

În Antichitate, Ardealul a fost primul şi cel mai dezvoltat centru metalurgic din Europa. Este un alt domeniu de cercetare unde răspunsul se poate obţine rapid, dacă se doreşte. Este posibil ca răspunsul să fi fost dat de Genialul Mihai Eminescu în poezia „Memento mori”şi în manuscrisele acesteia, unde abundă, mai ales, referirile la aur şi unele la piramidele din Egipt. 

Genialul Eminescu, la vârsta de 22 de ani, a prezentat ADEVĂRUL ISTORIC în poezia „Memento mori” atât în privinţa trecutului umanităţii, cât şi al strămoşilor noştri Geto-Daci. 

Falsificatorii de profesie au ascuns adevărul şi cu privire la marele fizician Mihai Eminescu, cu scopul de a nu fi cunoscuţi plagiatorii lui în domeniul teoriei relativităţii, a calculării vitezei luminii, a găurilor negre din Univers şi a Big Bang-ului, mai ales Albert Einstein care s-a „inspirat” din manuscrisele Genialului Eminescu.


O altă coincidenţă o constituie Sfinxul din România şi cel din Egipt, respectiv cel din Munţii Bucegi şi cel din faţa piramidei lui Keops din Egipt. Faraonul Khefren a decis să fie sculptat un sfinx în formă de leu (având lungimea de 57 m şi înălţimea de 20 m) copiind chipul său care admiră răsăritul Soarelui. Să fie doar o coincidenţă între cei doi lei de pe Stema Geto-Daciei şi leul-sfinxul din Gizeh ? 

Sfinxul din Egipt are privirea îndreptată spre răsărit, către Ţara Sfântă de unde au provenit constructorii piramidelor egiptene, către Geto-Dacia, România, nume dat din anul 1862, de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza. 

Pe teritoriul României mai există: Sfinxul din comuna Topleţ, judeţul Caraş Severin; Sfinxul din satul Buştea, comuna Mânzăleşti, judeţul Buzău; Sfinxul din Munţii Măcinului, judeţul Tulcea. Nu întâmplător, în jurul Sfinxului din Munţii Măcinului a fost amplasată o unitate militară. Sfincşii din România nu sunt opera oamenilor.






SFINCȘII DIN ROMÂNIA







Pe planeta Pământ există un Sfinx la egipteni şi un Sfinx al incaşilor. Ambele construcţii au fost realizate de popoarele plecate din Carpaţi care au dus peste mări şi ţări imaginea Sfinxului din Geto-Dacia, din Grădina Maicii Domnului. Sfinxul egiptenilor şi Sfinxul incaşilor au o vârstă mult mai mică decât Sfinxul din Munţii Bucegi.

Strămoşii Poporului Român au roit cu 4.000 – 2.000 de ani î.Hr. în Egipt şi în America de Sud unde au dus cu ei religia, tradiţiile şi ştiinţa lor şi unde au construit piramide şi câte un Sfinx după modelele de acasă, din Grădina Maicii Domnului, din Geto-Dacia.

Având în vedere ADEVĂRUL ISTORIC se dezleagă uşor misterul artificial care mai pluteşte în jurul piramidelor şi Sfinxului din Egipt. Se poate şi trebuie cunoscut şi mediatizat ADEVĂRUL !

Noi, românii, avem datoria să facem cunoscut ADEVĂRUL ISTORIC, inclusiv cu privire la piramidele construite de strămoşii noştrii ! Pe această temă, preotul Dumitru Bălaşa, în cartea sa „Ţara Soarelui sau Istoria DACOROMÂNIEI” a scris următoarele:

 „Ce bine ar fi, dacă aceste adevăruri le-ar cunoaşte toţi românii – copiii, studenţii, adulţii – şi de ce nu, toată lumea pământeană, spre bucuria lui Dumnezeu !”



sursa: http://ioncoja.ro - Dr.Gheorghe FUNAR


1.04.2018

GOGOȘI CU ROM FACUTE DIN COCĂ PENTRU COZONAC - DELICIOASE !




24 ianuarie - ”Mica Unire” – Unirea Principatelor Române sub Alexandru Ioan Cuza





ALEXANDRU-IOAN CUZA


În 24 ianuarie 1859 a avut loc Mica Unire – Unirea Principatelor Române - Moldova și Țara Românească - sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Mica Unire de la 1859 a fost primul pas important pe calea înfăptuirii Statului Național Unitar Român.





Unirea celor două principate a fost un proces care a început în 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. 
În anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.

În Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor în unanimitate, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. 

Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poarta Otomană și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris, însă în textul Convenţiei din 1858 nu se stipula ca Domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.





În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. 

Prin Constituția adoptată la 1 iulie 1866, Principatele Unite încep să se numească oficial România pentru ca la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România creându-se actualul stat - ROMÂNIA

Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveani, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. 
Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, între ei Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. S-a întors apoi în ţară şi a intrat în armată. S-a căsătorit în 1844 cu Elena Rosetti. 

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza în timpul evenimentelor din 1848 Cuza a fost în primele rânduri. A luat cuvântul la adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. 
Printre fruntaşii adunării arestaţi, din ordinul domnitorului Mihai Sturza, s-a aflat şi Cuza; a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. 




Imaginea oficială a Domnitorului ALEXANDRU-IOAN CUZA


Cuza are ocazia să participe la Marea Adunare de la Blaj de la 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. În timpul domnitorului Grigore Ghica s-a reîntors în ţară şi în perioada pregătirii Unirii îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi. 
Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. 

Patriot cu idei liberale, nu radicale însa, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitatea voturilor deputaţilor prezenţi în Moldova.

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. 

Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorala, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrara, a învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României.

Primul pas important pe calea înfăptuirii Statului Național Unitar Român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 în Alba Iulia.


sursa: https://ziarulunirea.ro

1.03.2018

RADU POPA, ROMÂNUL CARE A GĂSIT URME DE VIAȚĂ PE PLANETA MARTE






Radu Popa este pământeanul care a reinventat biologia, a descoperit organisme nemaivăzute și a găsit urme de viață în roci marțiene. O poveste de succes, care a început într-o mică peșteră din Mangalia și a ajuns prin tot Universul.

Era vara lui ’89 cînd Cristian Lascu, prieten de-al lui Radu Popa și speolog pasionat, descoperea, adînc în pămînt, un fenomen incredibil. 

„Am mers în peșteră la lumina aceea chioară pînă cînd am dat de un lac cu apă sulfuroasă. Ne-am scufundat îndată și mișunau tot felul de gînduri – uimitor de mari, uimitor de active și asta mi s-a părut foarte ciudat. Se punea marea întrebare: ce mănîncă toate animalele astea mici aici ? Atunci mi-a venit ideea că ar exista niște micro-organisme capabile să trăiască pe baza energiei chimice. Singura substanță la îndemînă era o cremă albă pe suprafața apei. Un amestec foarte compact de bacterii și ciuperci, care folosesc energia chimică, ce rezultă din reacția dintre hidrogenul sulfurat și oxigen. Foarte multă lume s-a îndoit”, mărturisește speologul.

La un an de la această descoperire, biologul Radu Popa și o echipă de specialiști români, confirmau incredibila ipoteză a speologului – că în peștera Movile există un alt tip de viață de neconceput pînă atunci – în subteran, într-o beznă absolută, fără energie solară, cu puțin oxigen și întreținută cu sulf. 
În acest mediu toxic s-au găsit mai multe specii de animale, dintre care 33 complet noi, unice pe Terra. 
Minunea a trezit interesul savanților din toată lumea, care au început să vină la Mangalia să studieze fenomenul. Și au fost foarte uimiți că o descoperire atît de mare a putut fi făcută în condiții rudimentare.

„ Metodele cu care lucram erau așa de primitive. Ajunsesem să îndoi sticlă la becul de gaz ca să fac un distilator, că n-aveam apă distilată. Eram într-o stare de mizerie tehnologică, total de neacceptat”, povestește biologul Radu Popa.

Dar așa, cu niște unelte primitive și minți sclipitoare, românii au dat specialiștilor de la NASA o ipoteză nouă. Dacă viața e posibilă în peștera Movile, atunci poate că ea există și pe Marte, unde se presupune că există condiții de mediu asemănătoare.





„Cu alte cuvinte, dacă vrei să găsești viață pe Marte, trebuie să folosești modelul Movile. Du-te și caută zone unde erau izvoare termale, de preferabil sulfuroase, dar pot să fie cu gaz metan sau cu amoniac, ca prin săpătură de mică adîncime să dai de pînza friatică. Acolo o să găsești viață. Toată această ipoteză vine de la Movile – prima peșteră pe Glob în care s-a descoperit așa ceva.

„Sfîrșitul povestei de aici, de pe malul Mării Negre, unde apele se strecoară prin straturile de calcar și se varsă-n mare. Putem să luăm și astăzi niște bacterii sulfuroase să ne uităm la microscop. La suprafața rocii rămîne o mîzgă alburie, care este sulful oxidat, pe care-l cară bacteriile. Bacterii care folosesc substanțele chimice pentru același proces, se presupune că există pe Marte”, adaugă Popa.

Peștera Movile a fost șansa lui Radu Popa. A plecat imediat în Statele Unite și a dat doctoratul. A devenit profesor universitar în California și este unul dintre puținii specialiști în extremofile. Așa a ajuns candidatul ideal al NASA pentru a căuta viață pe Marte.

„Am fost invitat la NASA Jet Propulsion Laboratory să văd cam ce fac ei. Am cunoscut pe cineva care mi-a arătat bacterii magnetice. Bacteriile magnetice lasă în urmă atunci cînd mor, mici magneței care arată ca un glonț și tu dacă ei o rocă de pe Marte, reușești să găsești alianemente de asemenea magneței-glonț, știi că acolo a fost o bacterie magnetică în trecut”, povestește biologul.

N-a trecut mult și românul a făcut exact ceea ce aștepta NASA de la el – o descoperire istorică. R. Popa spune că a descoperit că o altă clasă de bacterii care lasă urme mult mai bine de văzut decît bacteriile magnetice într-un mineral, care se numește peridot. A luat meteoriți cunoscuți pe Marte și a analizat dacă în cristalele de olivino din meteorit găsim aceleași microtuburi. Și a publicat o lucrare în care spunea – „Domnilor, noi credem că a existat viață pe Marte în trecut, uite tunelurile de posibilele bacterii în cristale”.




O singură probă n-a fost totuși de ajuns pentru a convinge întreaga comunitate științifică, dar suficientă ca Radu Popa să treacă la stadiul de astrobiolog. Așa că în 2011 românul era principalul savant delegat din partea NASA.

Misiunea prezentă poate fi una de 400 de persoane, dintre care doi astrobiologi. Un american și un român, ambii responsabili de un proiect de mulți considerat ”saint sfiction” – găsirea unor zone marțiene în care viața a existat în trecut sau ar putea exista chiar acum. 
Radu Popa lucrează în prezent la un dispozitiv secret care va putea fi folosit la următoarea misiune NASA.

„Noi nu avem cum să măsurăm dacă există viață, dacă nu sare un cangur în fața instrumentului, dar dacă forțez un electrod, care poate să intre în nisip 30 de cm și din electrod ies niște fire, care trimit informația de la diferite niveluri, atunci am confirmarea că ceea ce-am văzut noi în misiunea trecută este adevărat. E un fenomen care s-a descoperit și la Movile, se numește fracționare izotopică. Organismele cînd se hrănesc, preferă să ia izotopi ușori din hrană și dacă plantele fac lucrul acesta, iepurile care mănîncă planta, ia și el izotopii ușori din plantă, iar vulpea care mănîncă iepurele, ia izotopii ușori din iepure. Dacă exista vreodată viață, fenomentul acesta se petrecea.

Pe Marte n-am să găsesc bacterii, n-am să găsesc substanțe din care a fost făcută bacteria, dar o să găsesc izotopii aceștia ușori”, precizează savantul NASA.

Dar Radu Popa nu este omul unui singur proiect, chiar dacă este epocal. Mintea lui e atît de cuprinzătoare, încît a spart barierele convențiilor și a ajuns acolo unde n-a mai fost nimeni pînă la el. Domeniul lui se numește xenobiologie și este singurul profesor din lume, care predă acest curs. 
Xenobiologia este să definești viața și nu cea de pe Pămînt. Savantul român a dat o definiție a vieții și datorită lucrării lui, certătătorii de astăzi știu ce trebuie să caute, ce caracteristici trebuie să aibă acel ceva din spațiul cosmic, pentru a putea fi numit viu. 

„O formă de viață nu e definită prin compoziția de pe Pămînt. Ea este definită în termeni foarte generali. Trebuie să construiești instrumente de observație care să adreseze definiția aceea a vieții. Că un sistem viu, trebuie să fie în primul rînd un sistem dinamic. Cam asta trebuie să cauți. În al doilea rînd, tu găsește un sistem care evoluează în timp. 
Flacăra lumînării este un sistem dinamic, dar și peste un milion de ani, aceasta tot așa va fi. 
Evoluția formelor de viață nu este una haotică, ci este una adaptativă. Acesta este răspuns la mediu și memorizează schimbarea”, sugerează R. Popa.

Mai mult decît atît, descoperirile lui Radu Popa ar putea să confirme originea vieții pe Pămînt. „Există o teorie că viața a apărut inițial pe Marte și a fost vehiculată aici cu un asteroid”, constată cercetătorul.

Și în toate acestea, unde ar fi divinitatea ? 
Radu Popa are o teorie și pentru aceasta: 
„Un om de știință nu ar spune niciodată că creaționismul este o totală aberație, dar va spune că creaționismul este de un milion de ori puțin mai probabil decît evoluționismul. Și motivul pentru care facem chestia asta este să ne permită să rebalansăm dacă n-avem dreptate. Că ei dacă spun din capul locului că este absolut imposibil ca așa ceva să existe, eu mă condamn la ridicol atunci cînd se va găsi o dovadă”, argumentează Radu Popa.

Așa. îndoindu-se de toate și poate de aceea reușind să demonstreze atîtea teorii incredibile, a evoluat Radu Popa de la statutul de profesor de liceu la Craiova, la cel de biolog al Universului, dar dacă ar fi să aleagă un punct din infinit , acela ar fi România, de care îi este dor. 
Cercetătorul va reveni din America în România, pentru a pune un proiect uriaș pe picioare, gata să salveze omenirea de la criza alimentară. Așa e românul nostru – cu ochii în stele, dar cu piciarele pe pămînt.






”Marte curiosity”, stația de pe Marte care adună probe pentru a demonstra că a existat sau există viață pe Planeta Marte 

sursa: http://glasul.md; antena3.ro

12.30.2017

EXISTĂ APARATE CARE POT DETECTA MESAJELE CELOR DECEDAȚI




Cred că fiecare dintre Dvs. s-a lămurit sau încearcă să înțeleagă faptul că există viată după moarte. 

Cu sigurantă, cei dragi nouă, decedati din pacate, încearca sa ne transmita mesaje de dincolo de moarte și fiecare dintre cei care au pierdut o persoană dragă vor să comunice, să știe ce s-a întâmplat cu acea persoană.

Iată că, în urmă cu câțiva ani, inginerul electronist de origine americană, Gary Galka, folosindu-și cunoștințele din domeniul electronicii a construit mai multe dispozitive cu ajutorul cărora se poate comunica cu persoane decedate.

După moartea fiicei sale, într-un accident de mașină, la vârsta de 17 ani, Gary și familia sa pretind că au început să observe fenomene inexplicabile după accidentul fatal, cum ar fi soneria de la ușă care suna fără să fie cineva în fața ușii, schimbarea canalelor TV, aprinderea și stingerea luminii în casă, senzația că cineva intră în camera unde servesc cina, o greutate pe piept ca și cum cineva stă cu capul pe pieptul său, bătăi ușoare pe umeri, șoapte prin care li se rosteau numele, atingeri ușoare pe frunte ca un fel de sărut și multe alte lucruri.




Gary Galka


Convins că acestea erau comunicări după moarte (ADC), Gary a început să creeze dispozitive specifice, astfel încât să poată vorbi cu fiica sa decedată.

Folosind cunoștințele sale despre sistemele senzorilor electromagnetici, Gary a creat un dispozitiv denumit ”Mel-Meter 8704”, numit după fiica sa Melissa, anul în care sa născut și anul în care Gary crede că a trecut în domeniul spiritual.



Construind dispozitive suplimentare, cum ar fi un "Box Spirit", Gary și-a înregistrat fiica spunând: "Hi Daddy, I love you".

Familia Galka insistă că aceste experiențe sunt reale și că instrumentele pe care le-a creat Gary o dovedesc.

Întreaga familie spune că au intrat în contact cu Melissa și au văzut-o în interiorul casei.

”N-am văzut-o niciodată pe Melissa, spune Gary. Dar fiica mea mai mică, Heather, a văzut-o de trei ori.”

Echipamentul de detectare a celor decedați, al lui Gary, a găsit o piață de vânzare, iar dispozitivele care au un preț între 79 și 350 de dolari au devenit de succes.

"Nimeni nu a avut grijă de acești oameni înainte", a spus Gary de pasionații de fantome din week-end și chiar emisiuni de televiziune, cum ar fi ”Ghost Adevntures” pe Channel Travel și ”Vânătorii de Fantome”.

"Am creat peste 30 de produse diferite pentru cercetarea paranomală.”




Reprezentanți ai ”Ghost Adevntures” Channel Travel, testând aparatura creată de Gary Galka


Pentru a-și testa teoriile, reprezentanții formațiunii "Ghost Adventures" din Travel Channel au folosit echipamentele pe care Gary le-a proiectat.

De religie catolic, Gary admite că el crede în viața de apoi și donează o treime din profiturile din vânzarea detectorilor lui paranormali.

Adresându-se oricui este sceptic cu privire la experiențele familiei sale, Gary speră că toată lumea poate păstra o minte deschisă.

"Mă simt obligat să-i ajut pe alți părinți rătăciți, să le arăt acestor părinți că pot trăi dincolo de durere și să fie mângâiați știind că cei dragi lor sunt într-un loc bun.”



CHIAR DACĂ CEI DRAGI PLEACĂ, IUBIREA PENTRU EI, A CELOR CARE RĂMÂN, NU DISPARE NICIODATĂ (n.m.)

sursa: http://www.dailymail.co.uk/news

12.29.2017

IMPERIUL VLAHILOR - DINASTIA ASĂNEȘTILOR





”Pentru a lichida popoarele se începe prin a le altera, prin a le șterge memoria. Le distrugi cărțile, istoria, cultura și altcineva le scrie alte cărți, le dă altă cultură, le inventează o altă istorie. Între timp poporul începe să uite ceea ce este și ceea ce a fost, iar cei din jur îl vor uita și mai repede, limba nu va mai fi decât un simplu element de folclor, care mai devreme sau mai târziu va muri de moarte naturală”.
Milan Hubl (1927-1989), istoric, profesor universitar ceh.

Acest lucru s-a întâmplat și continuă să se întâmple și în România de astăzi. Românii trebuie să se lupte, nu cu armele de foc uzate fizic și moral, cumpărate cu bani grei de unii nemernici conducători ai zilelor noastre, ci cu mintea și sufletul, pentru a afla adevărul despre trecutul lor istoric și pentru a-l transmite mai departe copiilor și nepoților.


O pagină din istoria României, mai puțin cunoscută de românii de astăzi, este cea a ASĂNEȘTILOR - un imperiu fondat de români. 

Asăneştii, vlahii care s-au proclamat împăraţi, au stăpânit Balcanii 100 de ani şi au ridicat la luptă popoarele.

În anul 1185, doi români din Balcani, Petru şi Asan, au ridicat la luptă toate popoarele din Balcani aflate sub stăpânirea Imperiului Bizantin. S-au proclamat împăraţi, fiind singurii români care au întemeiat o dinastie imperială. Ei şi urmaşii lor au fondat un imperiu românesc, din care făceau parte toate popoarele balcanilor, până în centrul Greciei.

La sfârşitul secolului al XII-lea , doi români de la sud de Dunăre, Petru şi Asan, cu ajutorul bulgarilor şi al altor populaţii din zona Balcanilor au dat o puternică lovitură Imperiului Bizantin. 
S-au răsculat şi au confiscat puterea împăraţilor răsăriteni în bazinul estic al Dunării. 

Aceşti români, care alături de bulgari au înfiinţat Ţaratul vlaho-bulgar, au fost primii din neamul lor care au avut o viziune imperială. 
S-au proclamat împăraţi şi au condus, timp de 100 de ani, un vast tertoriu, purtând relaţii diplomatice cu marile puteri ale lumii. 
Au întemeiat, totodată, şi singura dinastie imperială românească cunoscută în istorie, numită dinastia Asăneştilor. 
Povestea lor se identifică cu cea a singurului imperiu românesc, fiind cea mai măreaţă epopee a vlahilor medievali sud-dunăreni, aşa cum este ea descrisă de cronicari şi istorici. 





Petru şi Asan, românii care au ridicat Balcanii la luptă. 


La sfârşitul secolului al XII-lea, românii, ”vlahii” sau ”blachii”, aşa cum erau cunoscuţi în cronicile vremii, erau împânziţi pe un vast teritoriu. Sunt atestaţi de cronicarul ungur Anonymus ca locuind în voievodate pe tot teritoriul Transilvaniei şi chiar în Pannonia. 
Alţi vlahi trăiau în sudul Carpaţilor, sub stăpânirea cumanilor, triburi nomade de călăreţi războinici, în timp ce alţii din neamul lor stăteau sub dominaţia pecenegilor în Moldova. 
Pe vlahi, cum arată majoritatea istoricilor români, dar mai ales cronicile bizantine şi latine, îi întâlnim şi în sudul Dunării, unde se ocupau de păstorit şi deţineau teritorii întinse în zona Greciei, Macedoniei şi a Bulgariei. 
Trăiau amestecaţi printre amalgamul de populaţii, care se aşezase peste neamurile tracice romanizate din Balcani. 
De aproape 100 de ani, se încheiase stăpânirea bulgarilor, triburi turcice de călăreţi care s-au sedentarizat şi amestecat cu slavii şi tracii de la sud de Dunăre. 
Au întemeiat ţarate şi puterea lor a fost stăvilită şi îngenunchiată de bizantini şi unguri. 
Vlahii trăiau printre bulgari în pace şi erau cunoscuţi de cruciaţii Europei Occidentale, de bizantini, ca şi de unguri ca războinici pricepuţi şi mercenari.

”În această epocă se vorbeşte adesea de Vlahii din aceste parţi. Ei intrau ca trupe deosebite în oştirile împăratului de Răsărit şi s-au distins în luptele cu Normanzii, care debarcaseră pe coastele Mării Ioniene şi a celei Adriatice. Alte ori, Vlahii din Balcani se luptă în oştile lui Alexios Comnenul la Dunăre împotriva Pece­negilor, popor turanian care năvăliră la Dunărea de Jos în veacul al Xl-Iea. La 1166, împăratul Manoil Comnen făcu o expediţie împotriva Ungurilor, trecând Dunărea şi Carpaţii prin Muntenia , cu o oaste mare în care se aflau ca un corp deosebit o mulţime de Vlahi, adunaţi din părţile vecine cu Marea Neagră”, arată şi istoricul Petre P. Panaitescu, în lucrarea sa ”Români şi bulgari”

La 1186, împărat al Bizanţului era Isac Anghelos care tocmai îşi mărita fata cu regele Ungariei Bella al III lea. Avea nevoie de bani pentru o nuntă fastuoasă, demnă de un împărat. A pus taxe suplimentare în Balcani. Cele mai mari erau pe vite şi oi, lucru care leza interesele românilor. Din rândul lor s-au ridicat Petru şi Asan, care s-au dus la Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, să-i vorbească împăratului. 
Despre neamul lor, aminteşte clar Nicetas Choniates, un cronicar bizantin, drept ”acei barbari ce locuiesc peste tot cuprinsul muntelui Hemus şi care înainte se numeau Mysi, iar acum se chiamă Vlahi”. S-au înfăţişat dinaintea lui Isac Anghelos şi i-au cerut micşorarea taxelor şi un teritoriu pentru vlahi, unde să-şi facă un regat numai al lor. 
De fapt, istoricul Alexandru Madgearu este de părere că Petru şi Asan doreau, în primul rând, să facă un regat românesc în Balcani şi cereau pământ şi drepturi sub formă de ultimatum împăratului bizantin. 
 ”Aceşti doi vlahi s-au folosit de starea de nemulţumire a celor din neamul lor pentru a pretinde împăratului să le recunoască o toparhie, unde vlahii să beneficieze de autonomie. Nereuşind, au provocat revolta. 
A fost, aşadar, o acţiune premeditată, o cerere formulată într-un mod ultimativ”, arată acesta în ”Asăneştii. Istoria Politico-Militară a statului dinastiei Asan”. 
Totodată, Petru P. Panaitescu arată că au fost umiliţi de împăratul bizantin: ”Delegaţii fură primiţi cu dispreţ la curtea împăratului şi, când unul dintr-nşii cuteză să ridice glasul, un demnitar al împăratului porunci să i se dea o palmă. Astfel batjocoriţi, s-au întors înapoi fără nicio ispravă”, arată istoricul. 
În aceste condiţii, Petru şi Asan au ajuns la Târnovo şi au ridicat pe români şi pe bulgari la luptă contra bizantinilor.
   
Ca să ridice populaţia la luptă, încă înfricoşată de bizantini, Petru şi Asan, aşa cum arată Nicetas Choniates, au folosit un vicleşug. S-au folosit de Sfântul Dimitrie, protectorul populaţiilor balcanice. Practic le-au spus românilor, bulgarilor şi macedonenilor că Sfântul Dimitrie le-a poruncit să ridice armele împotriva asupritorilor bizantini. 
 ”La început, vlahii se codeau şi fugeau de răscoala la care erau împinşi de Petru şi de Asan, temându-se de o acţiune atât de însemnată. 
Încercând să-i elibereze de această teamă pe cei din acelaşi neam cu ei, consângenii construiră un lăcaş de rugăciune, cu hramul sfântului mucenic Dimitrie, în care adunară mulţi stăpâniţi de demoni, de ambele neamuri, cu ochii injectaţi şi privirile rătăcite, cu părul în dezordine şi care se înfăţişau aidoma celor stăpâniţi de demoni şi în toate celelalte privinţe. 
Îi învăţară pe aceşti exaltaţi să spună că Dumnezeu a hotărât libertate pentru neamul bulgarilor şi al vlahilor şi a încuviinţat scuturarea jugului celui îndelung purtat; din care cauză şi Dimitrie, mucenicul lui Hristos, a părăsit cetatea tesalonicenilor şi biserica-i de acolo şi petrecerea lui printre romei (n.r. bizantini) şi a venit la ei ca să-i ajute şi să le fie părtaş la faptă. Convinşi de asemenea profeţi neamul întreg iau armele”, arată cronicarul.

Vlahii erau buni războinici, după cum arată şi cronicile, infanterişti specializaţi în războiul de gherilă, îndemânatici la tras cu arcul şi mânuit toporul de luptă, beneficiau şi de sprijinul bulgarilor o populaţie de asemenea războinică, dar şi de cel al cumanilor de la nord de Dunăre.
În aceste condiţii, Petru, cel mai mare dintre fraţi, se proclamă împărat, stăpânind un teritoriu vast, ce cuprindea teritoriile de astăzi ale Bulgariei, Serbiei, Albaniei, Macedoniei, teritoriile Munteniei şi ale Olteniei de la nord de Dunăre, de la Marea Adriatică până la Marea Neagră. 

 ”Cel mai mare dintre fraţi, Petre, a luat insignele imperiale, încălţând pantofii roşii şi punând pe cap coroana imperială”, arată istoricul Petre P. Panaitescu. 






Târnovo - Capitala Iperiului vlahilor 

Au urmat lupte grele cu bizantinii, trei campanii fiind întreprinse de împăratul Isac Anghelos pentru a înfrânge rezistenţa vlahilor şi a bulgarilor. Fără succes, însă. 

Pentru a consolida stăpânirea, Petru şi Asan fac pace cu bulgarii, fiind de acord să le plătească un tribut. Împăratul bizantin acceptă, obosit de războaiele cu vlahii şi cu bulgarii. 

Strălucirea imperiului românesc După 1190, ţaratul vlaho-bulgar îşi obţine independenţa totală, nefiind nevoit să mai plătească tribut bizantinilor. 
Armata lui Isac Anghelos este distrusă în munţii Balcani de vlahi şi bulgari. Împăratul este prins prizonier şi mutilat, iar armata sa este crunt măcelărită. 

Petru şi, mai apoi, Asan erau cu adevărat împăraţi ai Balcanilor. Au căzut victime, însă, unor comploturi boiereşti, murind rând pe rând în urma unor atentate.





Cetatea Asăneştilor, Veliko Târnovo


La tron accede Ioniţă Caloianul, fratele lor mai mic, care începe să domnească de la 1197. 

Acesta dă strălucirea imperiului valaho-bulgăresc, cucerind noi teritorii ale Imperiului Bizantin, inclusiv porturile de la Marea Neagră. 
Mai mult, pentu a obţine legitimitate, se proclamă împărat în faţa Papei, cerând recunoaşterea. Pentru a-l convinge pe stăpânul spiritual al Europei Vestice, converteşte întreaga ţară la catolicism. În scrisorile care s-au păstrat către Inocenţiu al III lea se intitulează ”Împărat al Vlahilor şi Bulgarilor”.

Între timp, cruciaţii cuceresc, la 1204, Constantinopolele şi ajung vecini ai imperiului vlaho-bulgar. 
Balduin, noul împărat al Imperiului Latin de Răsărit, care substituia fostul Imperiu Bizantin, în afara unor mici enclave stăpânite de membrii ai marilor familii imperiale bizantine, atacă imperiul lui Ioniţă Caloianul. 
După ce i-a înfrânt pe bizantin, românul, ajuns împărat peste Balcani, le dă o lecţie şi cavalerilor apusului. Zdrobeşte într-o bătălie epică la Adrianopole, oştile cruciaţilor. Armatele sale de români, bulgari şi cumani cuceresc întreaga Macedonie şi Rumelia. Baldouin este luat prizonier şi moare la Târnovo. Imperiul vlaho-bulgar era la apogeul său. Totodată, Imperiul valaho-bulgar se reîntoarce către religia ortodoxă. 

În 1207, Ioniţă Caloianul moare la rândul său în urma unui complot, locul său fiind luat de Boril, un cuman. 

Vechea dinastie a Asăneştilor revine, însă, cu Ioan Asan al II lea, din 1218 până în 1241. Este, însă, amurgul imperiului vlaho-bulgar.
Aşa cum arată şi Petre P. Panaitescu, elementul valah începe să dispară, lăsând locul dinaştilor bulgari, dinastia Asăneştilor se stinge.

”În această epocă, elementul vlah nu mai are importanţa de la început. In a doua generaţie, di­nastia se bulgarizează, adică adoptă limba şi felul de viaţă al majorităţii populaţiei imperiului, aşa că, de atunci, imperiul nu se mai poate numi valaho bulgar”, spune istoricul.”


Împăraţii români - vlahii au lăsat moştenire amintirea unui puternic imperiu al popoarelor balcanice.



Războinici vlahi


Totodată, au ridicat impunătoarea cetate Târnovograd, considerată a treia Romă, o superbă capitală Balcanică. Se afla întinsă pe mai multe coline: Tareveţ, Trapezita, Momina Krepost şi Sveta Gora. Cetatea străbătută de râul Iantra se întindea pe o suprafaţă de 110.000 de metri pătraţi, cu ziduri înalte de peste 10 metri şi cu o grosime de peste 3 metri. 

Istorici din Bulgaria, în special, au contestat originea românească a Asăneştilor, însă dovezile originii lor etnice sunt clare, spun istoricii români.

În primul rând, Nicetas Choniates spune că Petru şi Asan sunt români, apoi cronicarul francez al cruciatei, Geoffroy de Villehardouin, îl numeşte pe Ioniţa Caloianul, «Jehan li Blac», adică valahul. 

”De altfel, cronicarii, pre­cum şi scrisorile ţarului Caloian vorbesc în acelaşi timp de Bulgari şi de Valahi ca de două popoare diferite. 
Pe de altă parte, dacă ar fi vorba de o con­fuzie, ea nu poate fi aşa de generală: dinastia Asăneştilor e numită vlahă de scriitorii bizantini, de cei francezi şi germani, de Papă, de însuşi împăra­tul Caloian”, adaugă şi Petre P. Panaitescu, în lucrarea sa ”Români şi bulgari”.

PRIVIND HARTA IMPERIULUI VLAHILOR, REALIZEZ DE CE SUNT ATÂT DE MULȚI OAMENI, ÎN ȚĂRILE DIN JURUL ROMÂNIEI DE ASTĂZI , CARE VORBESC LIMBA ROMÂNĂ, LIMBA VLAHILOR (n.m.)


sursa: http://adevarul.ro

12.27.2017

”PUTEREA CUVINTELOR ȘI A MESAJELOR”






PUTEREA CUVINTELOR

Un grup de broaşte ţopăia odată prin pădure şi două dintre ele au căzut într-o groapă foarte adâncă. Toate celelalte broaşte s-au adunat în jurul marginii gropii şi au privit în jos.


“Prieteni – au ţipat ele – groapa este foarte adâncă, nu ştim cum veţi putea ieşi din ea.”

Cele două broaşte au început să sară cu toată forţa lor, încercând să iasă din groapă. Celelalte broaşte la suprafaţă supuneau: 

“Oh, Doamne, e prea adâncă ! Ar trebui să vă opriţi din încercări; este prea departe marginea de sus !”

Cele două broaşte au continuat să încerce şi s-au lovit de pereţii gropii în încercările lor. Broaştele de sus de-abia mai puteau să privească. Ele ţipau: 

“Vă rugăm, opriţi-vă ! Vă răniţi degeaba ! Nu are rost !”

În final, una din broaşte a fost atentă la ce spuneau celelalte şi a cedat. S-a aşezat deznădăjduită şi deprimată. Dar cealaltă broasca a continuat să sară cât de mult putea, până când a reuşit un salt uriaş şi a ieşit.

Celelalte broaşte s-au adunat în jurul ei şi au întrebat-o: 

“Nu ne-ai auzit spunându-ţi să renunţi ?” Broasca a răspuns: 

“Sunt cam surdă. Credeam că mă încurajaţi.”

Această poveste este despre puterea cuvintelor şi a mesajelor.

Broscuţa care a crezut că e încurajată de celelalte a fost în stare să surmonteze obstacole ce păreau de netrecut. 
Ambele broaşte au primit acelaşi mesaj, dar se pare că încrederea în propriile forţe a fost cea care a făcut diferenţa dintre felul în care a reuşit fiecare să facă faţă situaţiei.


Poveste cu tâlc, din înțelepciunea chineză

12.24.2017

NEVOI ȘI DORINȚE - POVESTE CU TÂLC





NEVOI ŞI DORINŢE
Dorinţele sunt numeroase, nevoile sunt câteva. 
Nevoile pot fi împlinite, dorinţele niciodată. 
O dorinţă e o nevoie care s-a smintit. E imposibil s-o împlineşti. 
Cu cât încerci mai mult s-o împlineşti cu atât ea îţi cere mai mult şi mai mult.
Există o poveste care spune că atunci când Alexandru Cel Mare a murit şi a ajuns în rai, el purta pe umeri toată greutatea lui – întregul regat, aurul, diamantele - desigur, nu în realitate, ci ca idee. Faptul că era Alexandru îl împovăra prea mult.
Cel care păzea poarta Raiului a început să râdă şi l-a întrebat: 
“De ce cari cu tine o asemenea povară ?” 
Alexandru i-a zis: “Care povară ?” 
Şi atunci păzitorul porţii i-a dat o balanţă şi a pus un ochi într-unul din talgerele balanţei. I-a spus lui Alexandru să pună toată greutatea lui, toată măreţia lui, comorile, regatul pe celălalt talger. 
Dar acel ochi atârna în continuare mai greu decât tot regatul lui Alexandru.
Păzitorul porţii i-a zis: “Acesta este un ochi omenesc. El reprezintă dorinţa omenească. Ea nu poate fi împlinită, oricât de mare ar fi regatul şi oricât de mari ar fi eforturile tale.” 
Păzitorul porţii a aruncat puţin praf în ochi. Ochiul a clipit imediat şi şi-a pierdut toată greutatea.
În ”ochiul dorinţei” trebuie aruncat puţin praf al înţelepciunii. Dorinţa dispare şi rămân numai nevoile, iar acestea nu cântăresc greu. Nevoile sunt foarte puţine şi sunt frumoase. 
Dorinţele sunt urâte şi fac nişte monştri din oameni. Ele creează oameni smintiţi. 
Odată ce înveţi cum să alegi lucrul care îţi aduce mai multă pace, o cameră mică va fi suficientă; o cantitate mai mică de mâncare e suficientă; câteva haine sunt suficiente; o persoană iubită e suficientă.

SE PARE CĂ VIAȚA NU ESTE ATÂT DE COMPLICATĂ PE CÂT O FACEM NOI, OAMENII (n.m.)


Poveste cu tâlc, autor Osho