Comparație între programele de guvernare PNL, PSD și USR-PLUS: Cum arată investițiile în viziunea celor trei partide

 

Când vine vorba despre investiții, toate partidele promit cam aceleași lucruri- drum, spital, școală, sprijin pentru afaceri-, însă modul de prezentare a acestora în programele de guvernare sunt diferite. Am răsfoit sutele de pagini din programele de guvernare ale PNL, PSD și USR-PLUS, pentru a vedea cât de mult interes prezintă investițiile pentru fiecare dintre aceste partide și cum vor să cheltuiască banul public pentru dezvoltarea economică. Pe hârtie, promisiunile PNL și PSD sunt cele mai generoase, cu multe cifre în dreptul investițiilor publice și multe scheme de sprijin pentru afaceri. USR prezintă investițiile mai mult la modul general, fără amănunte legate de costuri și scheme de finanțare.

În programul PNL, cuvintele investiții/investiție apar de 449 ori în 340 de pagini, în cel al PSD de 78 de ori în 320 pagini, iar în cel al USR-PLUS de 233 ori în 451 de pagini.

PNL ține să precizeze încă de la începutul documentului că modelul de dezvoltare economică propus are în plin plan investițiile, ca motor al dezvoltării economice care să genereze cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în intervalul 2021 – 2024. PNL susține că se bazează pe o creștere economică cu un ritm mediu anual de 5,6% în perioada 2021-2024 și cu o dinamică în accelerare peste 6,0% la finalul intervalului de prognoză, perioadă în care se va realiza o absorbţie consistentă a fondurilor europene. Formarea brută de capital fix va reprezenta motorul creșterii economice, spune PNL. Dinamica formării brute de capital fix va fi superioară nivelului mediu anual de 9,5%, fiind așteptat un comportament investițional de anvergură din partea mediului privat, se mai arată în document.

PSD face calcule ale efectelor de multiplicare generate de investiții în economie (din fondurile publice, surse atrase din credite BEI, BERD, BM etc. și prin parteneriat-public-privat). Estimează o creștere anuală a sumelor alocate investițiilor publice, cu 10 miliarde lei în plus până la 19 miliarde lei, față de anul precedent. Se gândește la un Fond Strategic de Investiții. Aproximativ 30% din sumele intrate în economie sub formă de investiții vor veni la Buget sub formă de taxe și impozite, consideră PSD.

USR-PLUS nu are ținte și scenarii macroeconomice.

Programul PNL este stufos, cu multe date și cifre, cel al PSD este schematic și cu multe grafice, iar cel al USR este cu multă literatură.

Ca surse de finanțare, toate partidele se bazează în mare parte pe bani europeni, cele 80 miliarde euro care ar urma să fie alocate României în perioada 2021-2027, prin Cadrul Financiar Multianual al UE și programul Next Generation EU.

Vezi aici Programul de guvernare al PNL, Programul de guvernare al PSD și Programul de guvernare al USR-PLUS.

Proiectele PNL pe investiții din programul de guvernare

PNl are în vedere înființarea unor instituții noi, precum un Fond Român de Investiții și o Bancă Națională de Dezvoltare.

Guvernul României are în vedere realizarea de investiții majore în legătură cu proiectele Inițiativei celor Trei Mări: Rail-2-Sea și Via Carpatia ce se vor realiza în regim PPP.

Rutier - peste 970 Km de autostrăzi și drumuri expres în perioada 2021-2024 din care:

660 Km de autostradă:

• 320 Km din Autostrada A7, Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani – 6,09 mld.Lei;
• 160 Km din Autostrada Transilvania – 4,17 mld. Lei;
• 43 Km din Autostrada Pitești-Sibiu (secțiunea 1 Sibiu-Boița și secțiunea 5 Curtea de Argeș-Pitești) – 2,32 mld. Lei;
• 100 Km din Autostrada de Centură a Bucureștiului (Sud și Nord) – 4,93 mld. Lei;
• 24 Km din Autostrada Sebeș-Turda Lotul 2 – 549.33 mil. Lei;
• 14 km din Autostrada Lugoj-Deva Lotul 2 – 1,36 mld. Lei.

310 Km Drum expres:

• 121 Km din Drumul Expres Craiova-Pitești – 3,15 mld. Lei;
• 13 Km – Drumul Expres Brăila-Galați – 530.312 mil. Lei;
• 98 km – Drum Expres Buzău-Brăila – 1,80 mld. Lei;
• 76 Km – Drum Expres Focșani-Brăila – 1,40 mld. Lei.
• Finalizarea podului suspendat peste Dunăre de la Brăila și drumurile de legătură (1,99 mld. Lei).

Demararea unor proiecte noi de investiții în Moldova, Dobrogea și Regiunea de Sud din care:

• Autostrada A8, Târgu Mureș-Târgu Neamț-Iași-Ungheni – aprox. 311 Km, 35,85 mld. Lei;
• Autostrada A7, Pașcani-Suceava-Siret –101 km, 2,18 mld. Lei;
• Autostrada A13, Brașov-Bacău – 165 km, 8,85 mld. Lei;
• Autostrada A13, Sibiu-Brașov – 125 km, 7,10 mld. Lei;
• Drumurile expres din zona Dobrogei: Brăila-Tulcea-Constanța – 172 km, 4,33 mld. Lei;
• Drum expres Tișița-Albița – 160 Km, 3,56 mld. Lei;
• Drum expres Ploiești-Găești – 74 Km, 1,67 mld. Lei;
• Drum expres Bacău-Piatra-Neamț – 61 Km, 1,12 mld. Lei;
• Drum expres Timișoara-Moravița – 60 Km, 1,41 mld. Lei;
• Autostrada Dr. Tr. Severin-Caransebeș -Lugoj (142 km, 6,52 mld. Lei) la care se adaugă coridorul transfrontalier Dr. Tr. Severin-Calafat (72 km, 3,31 mld. Lei), parte din coridorul de conectivitate a proiectelor analizate în cadrul Inițiativei celor 3 Mări.

Vor fi demarate lucrările la:

• Autostrada Nordului – 335 km, 6,68 mld. Lei;
• Autostrada Ploiești-Comarnic-Brașov – 113,6 km, 6,31 mld. Lei;
• Secțiunile 2, 3 și 4 din Autostrada Sibiu-Pitești – 79 km, 11,32 mld. Lei.
• Feroviar:

Cale ferată. Creşterea vitezelor tehnice şi comerciale pe 1.000 Km din reţeaua feroviară:

• București-Brașov, Timișoara-Arad, București-Buzău, București-Craiova, Pașcani-Iași, București-Pitești – 1,7 mld. Lei;
• Reabilitarea liniei de cale ferată Brașov-Sighișoara-Simeria-Curtici: cca. 20 mld. Lei;
• Demararea de noi lucrări pe reţeaua TEN-T Centrală şi Globală pe secţiunile:
• Timişoara-Arad-Caransebeş – 7,3 mld. Lei;
• Cluj-Episcopia Bihor – 7,1 mld. Lei;
• Craiova-Calafat – 2,5 mld. Lei;
• Craiova-Caransebeş – 11,2 mld. Lei;
• Ploieşti Vest-Focşani-Roman-Iaşi-Frontieră – 9,5 mld. Lei;
• Predeal-Braşov – 4,5 mld. Lei.

Metrou

• Dezvoltarea infrastructurii feroviare aferente zonei metropolitane a Municipiului Bucureşti prin modernizarea Inelului Feroviar Bucureşti;
• Finalizarea Magistralei 5: Drumul Taberei-Pantelimon-Secţiunea 2, Eroilor-Piața Iancului – 2,65 mld. Lei;
• Lansarea în execuție a Magistralei 6 - legătura rețelei de metrou cu Aeroportul Internațional Henri Coandă-1 Mai-Otopeni – 2,6 mld. Lei;
• Dezvoltarea unei noi magistrale de metrou Gilău-Florești-Cluj Napoca – 5,6 mld lei.

Naval:

• Modernizarea infrastructurii porturilor maritime și fluviale: Constanța, Galați, Giurgiu, Corabia, Calafat, Drobeta, Oltenița etc.

Aerian:

• Modernizarea infrastructurii aeroportuare la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu Constanța, Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia, la Compania Națională Aeroporturi București, precum și la Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca;
• Implementarea Programului strategic de dezvoltare al Aeroportului Internațional Henri Coandă București în valoare de 4,77 mld. de Lei.

Dezvoltarea infrastructurii locale:

• 8 mld. de Lei pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în 750 de localități;
• 1 mld. Euro pentru racordarea localităților la rețelele de gaze – apel deschis în 2020;
• 70% din drumurile județene și locale vor fi modernizate în 4 ani.

Modernizarea infrastructurii școlare:

• 2.500 de creșe, grădinițe și școli – construcții noi și reabilitări;
• 40 de campusuri școlare și 30 de cămine studențești;
• Reabilitarea a 8 centre universitare;
• 250 săli de sport școlare.

Spitale noi:

• 3 spitale regionale la Iași, Cluj și Craiova și 10 unități sanitare noi și extinderi prin programele europene de finanțare;
• Reabilitarea și modernizarea a 25 spitale județene și 110 spitale orășenești;
• 1.450 centre medicale în mediul rural.

Sport de performanță și sport de masă pentru toți:

• 12 complexuri sportive și 5 săli polivalente;
• 8 bazine olimpice și 5 patinoare artificiale;
• 400 baze sportive și 45 bazine didactice pentru înot;
• 10 centre sportive pentru sporturile olimpice.

2 mld. de Lei pentru Cazinoul Constanța, Universitatea București, A.S.E., Opera din Iași, Colegiul Național „Carol I” din Craiova s.a.

Energie

• Investiții strategice în domeniul energiei nucleare în parteneriat cu SUA, Franța, Canada în valoare de 9 mld. Euro;
• Capacități energetice noi cu gaze naturale la Complexurile Oltenia și Hunedoara, Liberty Galați, ELCEN București, Drobeta Turnu Severin etc;
• Noi capacități hidroenergetice și din surse eoliene în valoare de 26 mld. Lei;
• Modernizarea rețelelor de transport a energiei electrice prin închiderea inelului de 400 kV al României și al municipiului București prin investiții de peste 1 mld. Euro;
• Modernizarea și extinderea sistemului național de transport al gazelor naturale – 9 mld. Lei;
• Susținerea exploatărilor de gaze naturale din offshore de la Marea Neagră.
  

Agricultură

• Dezvoltarea fermelor de familie și promovăm comercializarea produselor românești;
• Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
• Investiții de 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
• Finanțarea rețelelor naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;

Sprijin pentru afaceri și alte investiții

• Lansarea de noi programe pentru mediul de afaceri, digitalizare, inovare și turism în valoare de 10 mld. Euro pentru perioada 2021-2027;
• Implementarea programului de granturi pentru repornire în industriile cele mai afectate cu o alocare de 1,5 mld. Euro – apel deschis în 2020;
• Supracontractarea proiectelor pentru microîntreprinderi și IMM-uri din Programul Operațional Regional – în implementare cu un buget de 1,13 mld. Euro;
• Contractarea granturilor pentru inițiative antreprenoriale inovative și digitalizarea companiilor cu un buget de 330 mil. Euro – apeluri deschise în 2020;
• Implementarea sprijinului pentru antreprenoriat rural și tineri fermieri cu un buget de 300 mil. Euro – apeluri deschise în 2020.

Scheme de ajutor de stat:

• Schema de ajutor de stat pentru investiții noi „Greenfield” cu un buget anual de 1,5 mld. Lei;
• Schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională cu un buget anual de 450 mil. lei;
• Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor înregistrate de companiile din HoReCa și turism în 2020 față de veniturile din 2019;
• Schema de ajutor de stat pentru compensarea parțială a pierderilor pentru chiriașii centrelor comerciale care și-au suspendat activitatea în 2020 – 160 mil. Lei;
• Schema de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;
• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice. Au fost alocate încă 150 mil. Euro pentru următorii trei ani.
• Finanțare și lichidități pentru companii prin IMM Leasing și IMM Factor – 5 mld. Lei;
• Noi produse de garantare pentru IMM-uri: Agro-Invest, Cardul „I.C. Brătianu”, Venture IMM, Capital IMM etc.
• Schema de ajutor pentru creșterea competitivității industriei prin exceptarea de la plata certificatelor verzi – 75 mil. Euro pe an;
• Schema de ajutor de stat privind sprijinirea întreprinderilor expuse unui risc de relocare ca urmare a costului emisiilor de gaze cu efect de seră – 290 mil. Euro;
• Schema de ajutor de minimis „ELECTRIC UP“ privind finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii și domeniului HORECA pentru instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice – 200 mil. Euro;
• Stații de reîncărcare pentru vehicule electrice în municipiile reședință de județ – buget alocat 92 mil. Lei;
• Programul Casa Eficientă Energetic – buget alocat 429 mil. Lei pentru creșterea eficienței energetice în clădiri unifamiliale.
• Programe de sprijin și plăți directe în agricultură în valoare de 21,67 mld. Euro din fondurile europene alocate pentru perioada 2021-2027;
• Investim 6,5 mld. Euro în infrastructura de irigații, reluarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, lucrări de prevenire a deșertificării, finalizarea sistemului național antigrindină;
• Finanțarea rețelelor naționale de colectare, depozitare, procesare și distribuție a produselor românești cu un buget 750 mil. Euro;
• Susținerea investițiilor private în colectarea, depozitarea, stocarea și procesarea produselor agroalimentare pentru creșterea valorii adăugate a materiei prime – 430 mil. Euro;
• Alocarea a 1 mld. Euro pentru investiții la nivelul fermelor în sector vegetal și zootehnic, din care, pentru ferma de familie aproximativ 200 mil. Euro;
• Sprijinirea instalării tinerilor fermieri, cu teren agricol concesionat de la stat, până la 50 ha/fermier, prin alocarea sumei de aproximativ 520 mil. Euro;
• Finanțarea investițiilor în fermele ecologice care integrează funcția de procesare, funcția agropedagogică, funcția agroturistică, precum și alte scheme de calitate – 550 mil. Euro;
• Susținerea creării lanțurilor alimentare scurte „De la fermă la consumator”.
• Plantarea a 220 milioane de puieți forestieri în perioada 2021-2024 – 650 mil. Euro;
• Combaterea eroziunii costiere cu un buget de 800 mil. Euro pentru reabilitarea a 11 sectoare de plajă și creșterea suprafeței acestora cu peste 240 de hectare;
• Programe de finanțare în valoare de 830 mil. Euro pentru economie circulară, prevenirea riscurilor, calitatea aerului și biodiversitate.
• Dezvoltarea infrastructurii fizice, a resurselor umane și a standardelor pentru activitățile derulate în cadrul rețelelor fizice: centre de tineret, centre de agrement, Case de Cultură ale Studenților – 370 mil. Euro;
• Elaborarea și implementarea unei scheme de ajutor de stat pentru sectoarele cultural-creative pentru susținerea activităților cultural-artistice în perioada 2021-2022 – 100 mil. Euro;

Proiectele de investiții ale PSD din programul de guvernare

PSD se gândește la un FOND Național de Dezvoltare Locală - 3 miliarde anual alocări sau împrumuturi din fonduri UE (Planul de redresare și reziliență) sau din Trezorerie. PSD promite rețele inteligente de alimentare cu apă și canalizare în toate comunitățile.

Vrea să înființeze și un registru național al investițiilor publice, o singură platformă publică cu toate proiectele și cu toți beneficiarii.

De asemenea, are în vedere creșterea atragerii de fonduri nerambursabile din partea UE si cofinanțare asigurată prin constituirea unui Fond Național de Dezvoltare a Infrastructurii în Sănătate

Transport rutier

• Autostrada Sibiu-Pitești 1,237.81 mil.euro - Fonduri UE
• Autostrada Brasov – Bacău 1,826.39 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada Sibiu - Brasov 683.91 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada de Centura Bucuresti Nord 512.98 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada Lugoj – Deva (MARGINA - HOLDEA) 116.02 mil euro –Fonduri UE
• Autostrada Ploiești – Pașcani - Siret 1.256,68 mil.euro – Fonduri UE
• Autostrada Sebes – Turda – Fonduri UE
• Autostrada Targu Mures - Targu Neamt - Iasi - Ungheni – Fonduri UE
• Drum expres Craiova - Pitesti 231.72 mil.euro - Fonduri UE
• Drum expres Braila - Tulcea 345.30 mil.euro – Fonduri UE
• Drum expres Focsani – Braila 288.70 mil.euro – Fonduri UE
• Drum expres Baia Mare - Dej - Bistrita - Vatra Dornei – Suceava 1.377 mil euro – Fonduri UE
• Drum expres Legatura A3 - Aeroport Henri Coanda 39.97 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Iasi 26.16 mil.euro - Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Mihailesti 6.43 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Stei 51.83 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Targu Jiu 31.17 mil euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Alesd 28.48 mil.euro – Fonduri UE
• Varianta ocolitoare Bistrita 57.40 mil.euro – Fonduri UE
  

Cale ferată

• Simeria - Km. 614 650 mil.euro - Fonduri UE
• București - Craiova 836 mil.euro – Fonduri UE
• Pașcani -Dărmănești 284 mil.euro – Fonduri UE
• Focșani – Roman 588 mil euro – Fonduri UE
• Dărmănești - Vicșani 57 mil.euro – Fonduri UE
• Centura feroviară București 22 mil.euro – Fonduri UE
• Cluj-Napoca - Ep. Bihor 477 mil.euro – Fonduri UE
• Brașov – Sighișoara 677 mil.euro – Fonduri UE
• Predeal -Brașov 418 mil.euro – Fonduri UE
• București - Giurgiu Fr. 198 mil.euro – Fonduri UE
• Craiova - Calafat 668 mil.euro – Fonduri UE
  

Transport naval

• Îmbunătățirea condițiilor de navigabilitate pe sectorul Dunării cuprins între Călăraşi şi Brăila - eliminarea punctului critic Bala 230 mil.euro - Fonduri UE
• Reabilitare sistem colectare ape, protecții şi consolidări maluri înalte pe Canalul Dunăre-Marea Neagră 190 mil.euro - Fonduri UE
• Achiziția de nave tehnice pentru menținerea navigabilității pe tot parcursul anului – 100 mil. euro - Fonduri UE
• Modernizarea infrastructurii portuare - 400 mil. euro - Fonduri UE
• Implementare investiții în portul Constanța 847 mil.euro - Fonduri UE
  

Metrou

• Modernizarea stațiilor și achiziția de echipamente de ventilație 150 mil.euro - Fonduri UE
• M6 secțiunea sudică 260 mil.euro - Fonduri UE
• M5 secțiunea mediană Universitate-Iancului 550 mil.euro - Fonduri UE
• Prelungire M2 Pipera - Berceni 120 mil.euro - Fonduri UE
  

Transport aerian

• Conformarea la Regulamentul 139 prin extinderea pistelor și a căilor de rulare, extindere/lărgire pentru a putea opera aeronavele de tip E și F fără sa fie operate sub restricții
• dispuse între Autoritatea Aeronautică Civilă și aeroport Trecerea A.I.A.S în subordina Parlamentului pentru a putea separa organul de control de administrator și operatori
• Dotarea aeroporturilor cu echipamente de siguranță și securitate – 590 mil.euro – Fonduri UE (12.2023)
  

Transport multimodal

• București, Craiova, Timișoara, Brașov, Iași, Bacău, Sebeș, Galați - 100 mil.euro - Fonduri UE

Energie

• Lansarea unui Program Național de Revitalizare a Petrochimiei naționale și de valorificare a gazului intern pentru a dezvolta producţia de îngrăşăminte.
• Racordarea gratuită a încă 1 milion de familii din toate zonele țării la reţeaua de alimentare cu gaze, până în 2024.
• Creşterea capacităţii de extracție a gazelor naturale, în special din Marea Neagră.
• Modernizarea sistemul energetic prin construirea unor mari capacităţi de producţie în cogenerare (energie electrică+termică) în Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Iaşi și Craiova.
• Dezvoltarea de noi capacităţi de producţie în cogenerare, atât din surse regenerabile, cât şi pe gaze, cu impact mai redus asupra preţului la consumatorul final, cu prioritate în zone dezechilibrate energetic (Centru-Vest, Ardeal şi Moldova).
• Dezvoltarea capacităţilor de producţie a energiei electrice şi termice pe gaz în ciclu combinat pe platformele industriale Oltchim, Slatina, Craiova, Govora, care asigură atât consumul propriu de energie electrică şi termică, cât şi participarea ca jucători pe piaţa de energie.
• Aplicarea Planului de Decarbonizare a Complexului Energetic Oltenia, cu efect în creșterea adecvanței Sistemului Energetic Național. Finanțarea din fonduri europene și scheme naționale de ajutor de stat pentru investiții în producția de energii regenerabile ale operatorilor economici și unităților administrative de stat.
• Valorificarea de către stat a garanțiilor de origine emise pentru energia produsă din surse regenerabile și susținută prin certificate verzi, printr-un mecanism de licitație publică.
• Prelungirea duratei de viaţă la reactoarele 1 şi 2 de la Cernavodă şi finanţarea realizării reactoarelor 3 şi 4, corelat cu realizarea unei linii de 400 kV pentru evacuare a puterii din Dobrogea.
• Susținerea cercetării, inovării și competitivității în vederea adoptării de tehnologii avansate în sectorul energetic, ce pot contribui la implementarea unor soluții pentru captarea carbonului, dezvoltarea de capacități de producție a energiei fără emisii, noi capacități de stocare.

Sprijin pentru afaceri și alte investiții

• Program 2 mld. € pentru companii strategice
• Împrumuturi acordate de stat, garantate cu acțiunile companiilor din domeniile strategice (energie, comunicații, farma etc.)
• Asigurarea capitalului de lucru
• Linii de credit pentru deficitele temporare ale capitalului de lucru, cu dobândă de maxim 2%, între 3 și 10 ani.
• Program Start-Up Nation ed. a III-a
• Finanțarea a 10.000 de proiecte cu o sumă de 200.000 lei pe proiect, pentru stimularea antreprenoriatului și crearea de noi locuri de muncă.
• Programul StartUp export
• Garanții guvernamentale de până 100% , prin Eximbank, cu un plafon de 10 miliarde lei. Se acordă pentru menținerea activității curente, inclusiv pentru șomajul tehnic și pentru creșterea capacității de export pe piețe țintă.
• Credite cu dobândă fixă pentru IMM-uri
• BNR va da credite cu dobândă 0% băncilor comerciale care vor da credite IMM-urilor cu dobândă de maxim 2%, în lei, între 3 și 10 ani, pentru capital de lucru și investiții.
• Granturi pentru companii pt soft de e-commerce
• Granturi între 50.000 și 200.000 € pentru firmele cu cifra de afaceri mai mică de 1 mil. €, pentru software de e-commerce și de administrare a unei firme (ERP).
• Program StartUp Nation + Garanții de stat pentru creditele luate de companiile care au accesat Start-Up Nation, dar și pentru celelalte start-up-uri, prin bănci cu capital de stat.
• Granturi de 200.000 € pentru IMM-uri. Se acordă pentru investiții în sectorul de producție. Program pe 4 ani, în limita a 2 miliarde euro.
• Ajutor până la 100.000€ pentru susținerea afacerii, cu garanție pentru 50% din credit. 50% din ajutorul nerambursabil este pentru salariile noilor angajați
• Construcția de locuințe de serviciu prin ajutor nerambursabil și garanții de stat. Ajutor nerambursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile. Maxim 15.000€ pe apartament, maxim 7.500€ pe cameră
• Construcția de rezidențe moderne pentru persoanele de peste 65 de ani. Ajutor nerambursabil de până la 50% din cheltuielile eligibile. Maxim 15.000€ pe apartament, maxim 7.500€ pe cameră
• Program de industrializare pe bază de licență. Fond de investiții de 1 mld. euro care va contribui total sau parțial la cumpărarea de licențe de către fabricile autohtone, urmând să returneze anual un procent din încasări pentru utilizarea licențelor.
• Schema de ajutor de stat „INNOVATION”. Finanțare: 600 mil. Euro de la buget sau din fonduri UE. Deducerea a 80% din costurile necesare anumitor invenții, inclusiv acoperirea cheltuielilor cu înregistrarea și protejarea invențiilor cu obligația aplicării efective în România.
• Schemă de retehnologizare a companiilor locale. Schemă de 500 de milioane lei anual pentru sprijinirea transferului de tehnologie de la companiile străine la cele locale. Punctaj suplimentar: industrii nepoluante, respectare Green Deal
• Program pentru incubatoare și parcuri industriale. Minim câte un parc industrial pentru fiecare județ, cu implicarea autorităților locale pentru asigurarea utilităților și infrastructurii
• Cel puțin unul pentru start-up-uri în fiecare județ. Creșterea numărului de firme în centrele universitare în conlucrare cu parteneri locali.
• Program Start-Up pentru studenți. Finanțarea incubatoarelor de afaceri în universități, în conlucrare cu partenerii locali (autorități publice, companii care activează pe piața locală)
• Program de investiții pentru stațiunile balneare. Program de 1 miliard de euro în 10 ani pentru modernizarea a 31 de stațiuni balneare. Se finanțează 50% din cheltuielile eligibile, până la maxim 200.000 euro, sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis.

Proiectele USR-PLUS pe investiții din programul de guvernare

Cea mai promovată idee a USR pe partea de dezvoltare economică este folosirea fondurilor obținute din exploatarea gazelor din Marea Neagră pentru investiții, prin fondurile de pensii administrate privat (Pilon II). NOTA: USR insistă de mai mult timp cu această idee, chiar dacă este criticată în mediul de afaceri și considerată controversată.

Fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) să investească cel puțin 50% din suma provenită în produse financiare (acțiuni și obligațiuni) emise de companii care investesc în proiecte viabile din energie, cum ar fi centrale în cogenerare, infrastructură energetică, extinderea rețelelor de conducte de gaze naturale, rețele de transport inteligente pentru energia electrică (stații de reîncărcare cu gaze naturale comprimate, electromobilitate), energie regenerabilă și petrochimie (industria îngrășămintelor, a maselor plastice, a PVC-ului etc.).

Fond de 1 miliard de euro pentru o infrastructură sanitară. Are în vedere finalizarea celor trei spitale regionale (Cluj, Iași, Craiova). Pregătirea construcției de spitale regionale în București, Brașov și alte centre universitare.

Revigorarea Institutului Ana Aslan și crearea unei rețele naționale de asistență medicală geriatrică, cercetare și gerontologie socială. Transformarea României într-un lider regional european în domeniul îngrijirii geriatrice și paliative. Refacerea Institutului Ana Aslan presupune reabilitarea corpurilor vechi și construirea unui corp de clădire nou, după modelul celui actual, refacerea bazinelor, a caselor din complex etc. În prezent, capacitatea este de 2.000 de cure de tratament pe an, iar în urma investiției s-ar putea ajunge la peste 10.000, fiind cel mai mare complex similar din Europa Centrală și de Est. Investiție în rețeaua TBRCM (deținută de Casa Națională de Pensii: hoteluri în 13 stațiuni balneo) și transformarea în Centre Regionale Ana Aslan. Buget preconizat: 500 milioane de euro

Crearea unei Bănci Naționale de Dezvoltare (National Promotional Bank) pentru folosirea resurselor Băncii Europene de Investiții în gestiunea financiară a proiectelor majore de investiții legate direct de convergența reală a României cu Uniunea Europeană.

Reindustrializarea României și atragerea proactivă de investiții strategice în domeniile cheie ale viitorului și crearea unei rețele de hub-uri industriale și de inovare în următoarele domenii: tehnologii noi de producție și stocare a energiei curate (hidrogen, fotovoltaice, eoliene, baterii etc.); industria producătoare de componente și subansamble pentru mașini electrice; noi tehnologii digitale și de comunicații; materiale noi și dezvoltarea economiei circulare.

Hub-urile industriale conectate la ecosistemele industriale europene vor fi în zona marilor orașe universitare, cum ar fi Timișoara, București, Brașov, Cluj sau Iași. De asemenea, fostele zone miniere sau zone industriale afectate de tranziția către o economie cu emisii reduse de CO2, precum Gorjul și Hunedoara, Vâlcea sau Argeșul, pot reprezenta poli importanți în noile industrii ale viitorului. Resursa umană pregătită și competențele tehnice pot fi adaptate și valorificate în cadrul firmelor private care vor investi în noile industrii. Sprijinul public va proveni din fonduri europene. Pentru perioada 2021–2024, va mobiliza 2 miliarde de euro granturi și împrumuturi de la nivel european, cu o cofinanțare de cca. 100 milioane de euro din fonduri naționale.

Plan Național Strategic (urmașul Programului Național de Dezvoltare Rurală actual) care să includă trei măsuri dedicate:

• O măsură de sprijinire a formării de asociații agricole.
• O măsură de investiții dedicată exclusiv acestor forme asociative, după ce reușesc să se organizeze funcțional—cooperative agricole, food hub-uri etc. (există mai multe forme legale de asociere, cooperativele fiind cele mai comune, iar măsura acoperă toate formele legale).
• Dezvoltarea și implementarea unei strategii de implicare în mod activ a companiilor mari din agricultură în susținerea acestui segment de piață, prin măsuri de tipul facilităților fiscale pentru participarea la un fond de investiții dedicat fermierilor mici și mijlocii care să ofere granturi mici și medii pentru utilaje, sere sau solarii, unități de procesare etc
  

Transport

• Trebuie legată Transilvania de Muntenia și finalizat coridorul european Nădlac–Constanța prin proiectele A1 Sibiu–Pitești și A0 Autostrada de Centură a Bucureștiului.
• Moldova este defavorizată prin lipsa de infrastructură modernă și trebuie conectată de Transilvania prin autostrada A8 Iași-Tg. Mureș și de Muntenia prin autostrada A7 Siret–A3–București.
• Finanțarea europeană este esențială, precum și prioritizarea proiectelor din Master Plan și a coridoarelor trans-europene de transport care străbat România, spre exemplu: A3 Ploiești–Brașov, A6 Lugoj–Caransebeș-Turnu Severin-Craiova, A3 Transilvania Cluj–Oradea–Vama Borș, A13 Sibiu–Brașov–Bacău, drumurile exprese Pitești–Craiova, Arad–Oradea, Măcin–Constanța–Vama Veche, legăturile cu Republica Moldova, Serbia, Ucraina și Bulgaria.
• Investiții pe toată rețeaua de cale ferată nu doar pe un singur coridor.
• Eliminarea miilor de limitări de viteză prin proiecte de reparație capitală.
• Utilizarea fondurilor europene pentru investiții pe întreaga rețea principală: magistralele București—Craiova—Timișoara—Arad, Ploiești—Suceava, Brașov—Sibiu—Vințu de Jos, Teiuș—Cluj sau Mărășești—Iași, precum și a conectorilor la acestea. Închiderea verigilor-lipsă din rețea: electrificarea liniei Cluj—Oradea—Episcopia Bihor, electrificarea liniei Baia Mare—Satu Mare—Oradea—Arad, electrificarea și redeschiderea liniei București—Giurgiu—Ruse, electrificarea liniei Tecuci-Iași, modernizarea centralizărilor și a sistemelor de semnalizare.
• Construirea noului terminal al aeroportului Otopeni și refacerea pistelor, și construirea noilor căi de rulare și a platformei de parcare aeronave. Terminalul 2 deoarece traficul de pasageri (înainte de pandemie) este la limita maximă a terminalului actual. Planul de dezvoltare trebuie să includă interconectarea coerentă cu rețeaua de autostrăzi și căi ferate (drum expres de legătură și legătură pe calea ferată, dublă și electrificată).
• Modernizarea infrastructurii aeroportuare la principalele aeroporturi din țară, dintre care Timișoara și Constanța sunt în responsabilitatea Ministerului Transporturilor
• Finalizarea magistralei M5 care ar trebui să traverseze Bucureștiul de la vest la est, din Drumul Taberei până în Pantelimon.
• Lucrările pentru continuarea magistralei pe sectorul Eroilor–Universitate–Iancului–Pantelimon trebuie urgentate
• Continuarea spre sudul orașului a liniei de metrou M4 Străulești–Gara de Nord pe relația Gara de Nord–Izvor–Gara Filaret–Eroii Revoluției.
• Extinderea magistralei M2 cu câte două stații la fiecare capăt, în nord de la Pipera și în sud de la Berceni.
• Pregătirea metroului diagonal M7 Rahova–Unirii–Obor–Colentina și a semi-inelului sudic M8 Crângași–Dristor.
• Sprijinirea proiectului de metrou de la Cluj–Napoca dacă acesta se dovedește fezabil.

Energie

• Retehnologizarea Unității 1 a Societății Naționale „Nuclearelectrica” în vederea prelungirii cu încă un ciclu de viață a acestei unități este vitală în următorii ani. Crearea unui cadru coerent pentru realizarea noilor investiții de la Cernavodă cu parteneri strategici euroatlantici ai României, în condiții de eficiență economică și la prețuri competitive pentru consumatorii finali. Construirea Unităților 3 și 4.
• Creșterea nivelului de interconectare a României la minim 15% până în 2030. Continuarea procesului de creștere a gradului de interconexiune, până la eliminarea totală a congestiilor.
• Finalizarea unor proiecte de investiții ale Transelectrica aflate în faze incipiente de proiectare și avizare, cum ar fi punerea în funcțiune a liniei de 400 kV Suceava—Gădălin—Bălți, proiect care va conduce și la întregirea inelului de 400 kV al Rețelei Electrice de Transport din România.

sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-companii-24431844-comparatie-intre-programele-guvernare-pnl-psd-usr-plus-cum-arata-investitiile-viziunea-celor-trei-partide.htm

La Iohannis acasă, fix ca în starea de urgență !

 

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu va fi condus de colonelul Constantin Vlase.

Acesta va prelua funcția de director interimar chiar vineri.

Colonelul, medic infecționist, a fost director medical la Spitalul Militar de Urgenţă din Galaţi.

Şi Direcţia de Sănătate Publică Sibiu este condusă de un medic militar, colonelul Daniel Chelcea, cel care a fost director medical al Spitalului Militar de Urgenţă din Sibiu.

Fostul director al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, Liliana Coldea, a demisionat miercuri, după aproape o săptămână de la presiunile vicepremierului Raluca Turcan. Coldea a acuzat presiuni şi jocuri politice, considerând că sistemul sanitar din Sibiu nu a avut de suferit de când ea este manager.

Liliana Coldea a preluat mandatul de manager al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă în 11 mai, după un concurs contestat, la care a fost singurul concurent.

Județul Sibiu are cea mai mare rată de infectare cu coronavirus din țară, de peste 9. Orașul Sibiu este în carantină.

sursa:https://www.cotidianul.ro/la-iohannis-acasa-fix-ca-in-starea-de-urgenta/

Președintele nu le are (nici) cu aritmetica

 

Președintele Klaus Iohannis măcăne de o vreme că PSD este marele și unicul vinovat pentru starea dezastruoasă a sistemului sanitar din România întrucât s-a aflat cel mai mult la guvernare în ultimii 30 de ani. Liberalii mai vechi și mai noi susțin cu vehemență această marotă prezidențială pe toate posturile și în toate ziarele. Indiscutabil că PSD are o mare vină și o mare responsabilitate pentru starea actuală a sistemului medical românesc. Dar, și PNL are o vină și o responsabilitate cel puțin la fel de mare. Iar președintele Iohannis are mari lipsuri la aritmetică, deși este absolvent al unui liceu real și al unei facultăți de fizică. Pentru că, în realitate, PSD nu s-a aflat la guvernare mai mult decât PNL și partidele pe care le-a absorbit (PDL îndeosebi).

Un calcul simplu ne arată că, dacă adunăm perioadele în care s-au aflat la guvernare PNL și PDL, partidul cu care PNL a fuzionat prin absorbție în 2014, rezultă 16 ani pe muchie. PNL s-a aflat prima oară la guvernare în perioada 1996-2000, în cadrul coaliției CDR-PD-UDMR. Apoi, a guvernat în perioada 2004-2008, cu Călin Popescu Tăriceanu premier, în alianța cu PDL până în aprilie 2007, iar ulterior în coaliție cu UDMR până în decembrie 2008. În perioada 2008-2012, s-a aflat la guvernare PDL, care, așa cum am arătat, a fost absorbit de PNL în 2014. PNL s-a aflat apoi la guvernare în perioada 2012-2014, alături de PSD, sub sigla și în formulă USL. În perioada noiembrie 2015-decembrie 2016, PNL a fost principalul susțînător al „guvernului meu” condus de premierul Dacian Cioloș. În fine, din 4 noiembrie 2019 până în prezent se află la guvernare guvernul PNL condus de premierul Ludovic Orban. Cabinetul Orban se află la guvernare de peste un an, nu „de niciun an” cum a încercat să-l scuze zilele trecute președintele Iohannis.

În perioada postdecembristă, social-democrații s-au aflat la guvernare 15 ani, dacă luăm în calcul și perioada 1992-1996, când principalul partid de guvernământ a fost Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), care a fuzionat în 2001 cu Partidul Social Democrat Român (PSDR), partid istoric, constituind Partidul Social Democrat (PSD). Perioada 1990-1992 nu poate fi atribuită PSD întrucât din iunie 1990 până în septembrie 1991 s-a aflat la guvernare FSN, care s-a divizat în 1992 în FDSN/PDSR și FSN/PD, botezat PDL după vreo 15 ani. Iar din octombrie 1991 până în noiembrie 1992 a funcționat un guvern condus de premierul Theodor Stolojan (devenit ulterior membru și președinte al PNL), care a fost constituit și susținut de FSN (al cărui membru era ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, devenit ulterior președinte al PD), PNL (al cărui membru era ministrul Justiției Mircea Ionescu-Quintus, ulterior președinte al PNL), PDAR și PER. PSD a guvernat prima oară sub această denumire în perioada 2001-2004, când a avut încheiat un protocol de colaborare cu Forumul Democrat al Germanilor din România, organizație politică condusă de Klaus Iohannis, pe atunci primarul Sibiului. Apoi PSD s-a aflat la guvernare împreună cu PDL timp de 9 luni, în perioada decembrie 2008-septembrie 2009. Au urmat guvernele conduse de premierul social-democrat Victor Ponta din perioada mai 2012-noiembrie 2015, din care a făcut parte și PNL din mai 2012 până în martie 2014. În fine, ultima perioada în care PSD s-a aflat la guvernare a fost decembrie 2016-octombrie 2019.

Calculele matematice ne arată că PNL și suratele sale politice s-au aflat mai mult timp la guvernare în perioada postcomunistă decât PSD și suratele sale. Supremația sau preponderență PNL la guvernare este mult mai evidență în ultimii 16 ani, după ce România a intrat în lumea euroatlantică, devenind membru al NATO și al Uniunii Europene. Astfel, în perioada 2004-2020, în care țară noastră a cunoscut o creștere economică și a avut acces la fonduri europene, care ar fi permis alocații mai substanțiale în domeniul sănătății, liberalii mai vechi și mai noi s-au aflat la guvernare 12 ani, din care 10 ani în mod neintrerupt (în perioada 2004-2014). Cine i-a oprit vreme de un deceniu să pulseze și să pluseze pentru sănătatea românilor? Dacă avem în vedere ultimii cinci ani, PSD s-a aflat la guvernare doi ani și zece luni, iar guvernele prezidențiale conduse de Dacian Cioloș și Ludovic Orban au la activ doi ani și două luni de guvernare, deci ponderea guvernării și responsabilitatea pentru sănătate sunt aproape egale.

O întrebare obligatorie este ce a făcut președintele Iohannis pentru sănătatea românilor în cei șase ani de când face naveta de la Sibiu la București. Nici măcar nu a lansat pentru sănătate un program similar cu cel lansat pentru educație. De care oricum s-a ales praful de pe tobă. Nu este de mirare că președintele nostru a ajuns în ultimele sondaje la cel mai scăzut nivel de încredere a românilor de la instalarea să în funcție în 2014: 29-30 %.

sursa:https://www.cotidianul.ro/presedintele-nu-le-are-nici-cu-aritmetica/

„O săptămână de umilință și pericol de îmbolnăvire pentru sute de mii de oameni”

 

Preşedintele Klaus Iohannis refuză de o săptămână să promulge legea privind deschiderea pieţelor şi nu vrea să înţeleagă nici el, nici guvernul, că au luat o decizie greşită, acuză PSD.

„A trecut o săptămână de când președintele Iohannis refuză să promulge legea privind redeschiderea piețelor agroalimentare. O săptămână de umilință și pericol de îmbolnăvire pentru sute de mii de oameni, producători și consumatori. Pur și simplu, președintele și guvernul nu vor să admită că au luat o decizie greșită, care obligă oamenii să-și vândă produsele greu obținute în condiții insalubre, în frig și ploaie.

Ca multe alte decizii luate pe picior de acest guvern incompetent, nici aceasta nu schimbă cu nimic evoluția pandemiei. Vedem cu toții că numărul persoanelor infectate crește, numărul celor care ajung la ATI este din ce in ce mai mare, numărul deceselor bate recorduri. Deci, ce sens a avut închiderea piețelor? Doar unul: moartea legumicultorilor români!

Peneliștilor nu le pasă decât de buzunarele lor, nu le pasă de români, de aceea distrug tot ce e românesc și vând România la bucată! Consideră că bunul simț al lucrătorilor pământului din satele românești este slăbiciune, iar bunătatea oamenilor este luată drept prostie.

Cinismul și răutatea acestor incompetenți au ajuns prea departe! Oamenii se plâng ca nu mai au nimic, iar ei îi iau peste picior, îi împart în PSD-iști și PNL-iști, în buni și răi, în funcție de interesele lor electorale!

Ce uită acești incapabili este că românii nu sunt deloc răbdători cu cei care îi batjocoresc, iar pe 6 decembrie își vor primi răsplata pentru tot răul făcut!”, spune reprezentantul PSD Daniel Botănoiu într-un mesaj postat pe Facebook.

Camera Deputaţilor a adoptat recent un amendament al PSD potrivit căruia, pe durata stării de alertă, pieţele agroalimentare în spaţii închise, târgurile, bâlciurile, pieţele mixte şi volante, talciocurile îşi vor putea continua activitatea, cu respectarea măsurilor de distanţare socială şi protecţie sanitară. Amendamentul a fost iniţiat de Marcel Ciolacu şi Daniel Zamfir. Președintele Klaus Iohannis a susținut însă că închiderea piețelor acoperite a fost „una justă”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/o-saptamana-de-umilinta-si-pericol-de-imbolnavire-pentru-sute-de-mii-de-oameni-si-niciun-semn/

Recunoașteți personajul ?

 

Ce nu face fata lu’ tata pentru un vot! Elena Băsescu, candidat PMP Constanţa pentru Camera Deputaţilor, a fost fotografiată în timp ce împărţea pliante unui excavator din Constanţa.

În imagini se poate observa că nicio persoană nu se află în cabina utilajului sau în apropiere, astfel că gestul EBEI a fost pentru unii de neînţeles.

Și încă un detaliu atrage atenția. EBA s-a dus să-i dea excavatorului un pliant purtând ghete cu toc înalt.

sursa:https://www.cotidianul.ro/recunoasteti-personajul-8/

Surpriză în sondaje, înainte de alegeri

 

Surpriză uriașă în sondaje, înainte de alegeri. Care sunt scorurile partidelor la jumătatea campaniei electorale? Răspunsul vine de la Cozmin Gușă. „Agentul COVID-19 urcă PSD la 33% și scade PNL LA 29%“. Este afirmația analistului politic Cozmin Gușă. Social-democratul afirmă că a primit datele din sondajele interne de la două partide, iar surpriza este uriașă. În afară de procentele menționate, trendul este unul de creștere pentru social-democrați, în timp ce liberalii sunt în cădere liberă.„Ieri m-am interesat despre scorurile partidelor la jumătatea campaniei, și-am primit rezultatele sondajelor interne de la 2 partide, unul mare și unul mai mic, generate de cercetările a 2 institute diferite. Cifrele nu diferă mult, dar pentru analizarea trendurilor am realizat o medie aritmetică a scorurilor, care arată cam așa:

PSD 33%, PNL 29%, USR-PLUS 14%, PMP 6%, UDMR 6%, PRO ROMÂNIA 4%, PER 2,5%, AUR 2%, PPUSL 1,5%, ALȚII 2% ; prezența la vot estimată este azi de 34%, ce-ar putea fluctua până pe 6 decembrie funcție de evenimentele ce s-ar putea genera în următoarele 2 săptămâni.

Ce este clar e că PSD crește și PNL scade, iar acest lucru se-ntâmplă pe fondul responsabilizării liberalilor pentru proasta administrare a treburilor guvernamentale din criza COVID, iar pesediștii profită de pe urma polarizării dezbaterii din mass-media ce apare azi ca o luptă-n doi, între PNL și PSD. Această luptă “bine aranjată” dezavantajează în primul rând USR-PLUS, ce a căpătat imaginea unui outsider cam nevolnic, ba chiar și necinstit, fraudele dovedite din sectorul 1 sau minciuna primarului din Brașov legată de diplomele false, fiind genul de evenimente ce curmă entuziasmul electoratului lor.

sursa:https://www.cotidianul.ro/surpriza-uriasa-in-sondaje-inainte-de-alegeri/

Bugetari, păzea !

 

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a spus joi, referindu-se la situația economiei, că „o soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului”.

Lazea a subliniat totodată că deficitul nu se poate reduce foarte uşor prin măsuri nedureroase.

„Există câţiva falşi prieteni care sunt mult vehiculaţi în presa românească – şi chiar de către unii specialişti – şi care spun că deficitul se poate reduce foarte uşor prin măsuri nedureroase. Am să mă refer la doi astfel de falşi prieteni: creşterea economică foarte mare şi atragerea de fonduri europene. Creşterea economică în sine nu garantează reducerea deficitului pentru că ea, oricât de mare ar fi, să zicem o creştere de 10% pe an, să luăm un exemplu dus la limita absurdului – dacă cheltuielile bugetare cresc cu mai mult de 10% – nu vei avea o consolidare bugetară. Sau, dacă veniturile bugetare cresc mai puţin de 10%, deci mai slab decât creşterea economică – iarăşi nu vei avea consolidare bugetară. În sine, creşterea economică nu garantează reducerea deficitului dacă cheltuielile nu cresc mai puţin decât creşterea economică şi dacă veniturile nu cresc mai repede decât creşterea economică”, a explicat Valentin Lazea, citat de Agerpres.

Referindu-se la fondurile europene, economistul-şef al BNR susţine că deficitul bugetar s-ar reduce numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, „ceea ce este o situaţie absurdă.”

„În ce priveşte fondurile europene, da, ele sunt importante, numai că, din nou, ele apar şi pe partea de venituri ale bugetului şi pe partea de cheltuieli. Când ar putea fondurile europene să reducă deficitul bugetar? Numai dacă s-ar încasa bani europeni şi nu s-ar cheltui, ceea ce este o situaţie absurdă. Altminteri, orice ban european încasat pe partea de venituri se şi cheltuie. Ce fac banii europeni? Ei înlocuiesc investiţiile pe care nu le mai putem face noi, cu fonduri interne, pentru că aproape 90% din cheltuielile bugetare sunt cu salarii şi cu pensii şi cu cheltuieli sociale. Deci, ne-am adus noi pe noi în situaţia de a nu mai avea resurse pentru investiţii şi de aceea suntem dependenţi, structural, în ceea ce priveşte investiţiile, de fonduri europene. Bugetul României, el însuşi, ar trebui să fie calibrat astfel încât să permită investiţii din venituri/resurse financiare proprii – şi nu să stăm la mâna banilor europeni care sunt buni, utili, dar care apar şi pe partea de cheltuieli şi pe partea de venituri. Mediul fonic este poluat de cei care propun astfel de soluţii uşoare”, a mai spus Valentin Lazea.

Acesta a mai făcut referire la reducerea cheltuielilor şi creşterea veniturilor.

„Reducerea cheltuielilor ar fi necesară numai că trebuie să crească în viitor alte cheltuieli nesalariale, cheltuieli cu dotarea spitalelor, cu dotarea şcolilor, cu infrastructură etc. Deci, chiar presupunând că vreun Guvern îşi asuma actul politic de a îngheţa salariile şi pensiile, tot nu va fi suficient că alte cheltuieli de natură nesalarială vor trebui să crească. Vin cheltuieli deja legiferate din urmă care încă nu s-au manifestat în anul acesta: cheltuieli cu alocaţiile copiilor, cu profesorii etc.”, a precizat economistul-şef al BNR.

În opinia sa, şomajul, ca urmare a pandemiei, va creşte foarte mult în mediul privat.

„Îşi va permite statul să concedieze bugetari şi să adauge şomeri din sectorul de stat la şomajul deja crescut din sectorul privat? Este un mare semn de întrebare dacă îşi va permite acest lucru. Asta nu înseamnă că statul este legat de mâini şi de picioare. Se pot imagina soluţii pentru bugetari – pentru că nu este deloc normal ca salariul mediu bugetar să fie mai mare decât în mediul privat”, a mai spus Lazea.

Acesta vine cu un exemplu de soluţie, respectiv săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului acestora.

„O soluţie ar putea fi, de exemplu, săptămâna de lucru de patru zile pentru bugetari, cu reducerea cu o cincime a salariului. Măcar aşa s-ar ajunge spre un cvasiechilibru între salariile bugetare şi salariile din mediul privat. Iarăşi, o soluţie ar fi din nou o intrare în sectorul bugetar la şapte ieşiri, cum s-a mai aplicat în trecut şi se mai pot imagina. Una peste alta, din reduceri de cheltuieli eu nu văd cum s-ar putea în următorii patru ani obţine mai mult de 1,5-2% maxim ajustare. Ori, noi trebuie să ajustăm de la 9% din PIB la 2% din PIB în anul 2024. Avem nevoie de 7 puncte – şi atunci, din cele 7 puncte din care scădem 2 puncte reducere de cheltuieli mai rămân 5 puncte aproximativ procente din PIB din creşteri de venituri. Şi aici mi se spune colectare mai bună. Foarte bine, colectare mai bună. Mi se spune colectare mai bună de peste 20 de ani. Asta înseamnă că, din ziua zero după câştigarea alegerilor, Guvernul trebuie să lanseze licitaţii pentru dotarea informatică a ANAF, pentru case de marcat electronice, licitaţiile la noi se contestă, iarăşi se organizează, durează…”, a subliniat Lazea.

Totodată, acesta a subliniat că sunt „atâtea portiţe fiscale, atâtea exceptări, atâtea facilităţi care s-au dat la neplata impozitelor pentru atât de multe categorii încât din cota unică nu a mai rămas nimic”.

„Şi aici mă adresez celor care au susţinut cota unică în 2005 şi în toţi anii de atunci şi până acum – această atitudine de a spune deschis că din cota unică nu a mai rămas nimic şi să se revină măcar la principiile cotei unice pentru că nu este normal ca o parte mică din firme să plătească 16% impozit pe profit, iar imensa majoritate să plătească 1% din cifra de afaceri. Nu este corect ca TVA-ul să nu fie 19%, să fie 19%, 9% sau 5% sau zero, dividendele să fie impozitate cu 5% – şi nu ca şi celelalte câştiguri de capital cu 16% etc., iar anumite categorii – constructori, informaticieni – să nu plătească anumite impozite. Măcar cei care au susţinut cota unică ar trebui să aibă un punct de vedere”, a susţinut el.

Potrivit lui Lazea, de la un deficit de peste 9% anul acesta pe politici nemodificate anul viitor se va ajunge la un deficit probabil de peste 8%, ceea ce probabil ne-ar singulariza în sens negativ.

„Cehia îşi propune pentru anul viitor un deficit bugetar de – 4,9% pe care ei îl consideră foarte relaxat, Bulgaria îşi propune anul viitor un deficit de – 2,9%. Deci, în contextul acesta, să apari cu un deficit de peste 8%, chiar dacă Comisia poate nu te va penaliza şi va mai închide ochii un an, pieţele în schimb au toate şansele să te penalizeze. Trebuie făcut ceva ca încă de la anul să scadă deficitul sub 7%, aşa cum a promis de fapt ministrul Finanţelor Publice, fără a spune concret prin ce măsuri, dar în alte intervenţii a spus că va face numai prin colectarea mai bună a veniturilor această reducere de deficit. Măcar să se ajungă la sub 7% anul viitor, însă chiar dacă s-ar realiza acest lucru rămâne de văzut cum se va putea face reducerea la până sub 3% la orizontul anului 2024 care, atenţie, este un an electoral şi ştim ce se întâmplă în România în ani electorali”, a atras atenţia Valentin Lazea.

sursa:https://www.cotidianul.ro/bugetari-pazea-un-oficial-bnr-v-a-pus-gand-rau

Dramă executivă

 

Dramă executivă

sursa:https://www.cotidianul.ro/drama-executiva/

Școala online, NELEGALĂ. Decizie de ultimă oră

Tribunalul a decis. Suspendarea orelor dintr-un oraș din România a fost declarată nelegală.

Tribunalul Iași a admis ca fiind ilegală suspendarea activităților didactice față în față în școli, anunță Asociația Școlilor Particulare.

Asociația Școlilor Particulare a cerut anularea parțială a Hotărârii nr.76/04.11.2020 a Comitetului pentru Situații de Urgență Iași, respectiv a articolelor care prevăd suspendarea activităților didactice față în față în școli.

Joi, Tribunalul Iași a admis cererea de anulare a unor articole

 

„Instanța a admis ca fiind NELEGALĂ prevederea prin care au fost suspendate activitățile didactice față în față în unitățile de învățământ”, transmite Asociația Școlilor Particulare.

Totodată, în 25 noiembrie va avea loc primul termen în procesul în care Asociația Școlilor Particulare a cerut și anularea prevederilor ordinului de ministru și a hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență prin care au fost suspendate activitățile didactice față în față în toate școlile din România.

„Înțelegem să contribuim la ameliorarea situației epidemiologice din țara noastră, înțelegem că măsura suspendării cursurilor față în față este o măsură care este necesară în anumite situații, dar nu înțelegem de ce se adoptă o astfel de măsură fără o analiză serioasă, de ce se adoptă o astfel de măsură la nivel general. Poate copiii din grădinițe, din clasele primare mici și din clasele de final de nivel ar fi putut să vină la școală. Poate școlile din zonele în care incidența este scăzută ar fi putut funcționa. Poate pe viitor vom reuși să punem educația acolo unde este locul ei în societatea românească” - este anunțul celor din Asociația Școlilor Particulare, citează Mediafax.

sursa:https://www.dcnews.ro/scoala-online-nelegala-decizie-de-ultima-ora-ce-se-intamppla-intr-un-oras-din-romania_785136.html

Al 13-lea deces de la ATI-Piatra Neamț

 

Încă o victimă a incendiului de la Piatra Neamț, din secția de Terapie Intensivă, a murit. Este al 13-lea deces după tragedie.

Încă un pacient transferat de la Terapia Intensivă din Piatra Neamţ la Iaşi, în urma incendiului de sâmbătă, a murit, joi, la Spitalul de la Leţcani.

Este vorba despre o femeie transferată după incendiul care a avut loc sâmbătă în Terapia Intensivă a Spitalului Judeţean Neamţ.

10 oameni au murit atunci, în urma incendiului devastaror la Secţia ATI a Spitalului Judeţean Piatra Neamţ.

Şase răniţi au fost transportaţi la Spitalul de la Leţcani, judeţul Iaşi. Dintre aceștia, o femeie în vârstă de 72 de ani a murit miercuri.

sursa:https://www.dcnews.ro/a-mai-murit-un-pacient-transferat-la-spitalul-de-la-letcani-dupa-incendiul-din-neamt_785176.html

În ce ținută va fi înmormântată Draga Olteanu Matei

 

Publicul își poate lua rămas bun de la actrița Draga Olteanu Matei la cinematografului Mon Amour (Dacia) din Piatra-Neamț.

Sicriul cu trupul neînsuflețit al actriței Draga Olteanu Matei a fost depus astăzi la cinematografului Mon Amour (Dacia) din Piatra-Neamț. Acolo publicul va putea trece să își ia rămas bun. Înainte, actrița a fost pregătită și îmbrăcată cu o ținută cu care și-a dorit să fie înmormântată. 

”Președintele Consiliului Județean a vrut să ne pună la dispoziție sala Teatrului Tineretului, însă trebuie să respectăm dorințele domanei Draga Olteanu Matei care și-a dorit să fie depusă la cinematograf și să fie înmormântată în ținuta pe care a purtat-o la aniversarea de 85 de ani, când a fost sărbătorită tot la cinematograf”, a declarat Andrei Octavian Bărbuleț Tărăntuș, orgaznizatorul funeraliilor, pentru Mesagerul de Neamț. 

Actriţa va fi înmormântată duminică în Cimitirul 'Eternitatea' din Piatra Neamţ, alături de soţul ei. 

sursa:https://www.dcnews.ro/in-ce-tinuta-va-fi-inmormantata-draga-olteanu-matei_785151.html

Rusia, LOVITURA momentului

 

Rușii vor interzicerea Facebook, Instagram, Twitter, Youtube și Google prin lege.

Nu mai este un secret că produsele și serviciile americane nu sunt pe placul conducătorilor ruși, motiv pentru care, oficialii ar putea o lege fulminantă. 

Potrivit Reuters, rușii cer interzicerea Facebook, Instagram, Twitter, Snapchat și a altor aplicații mobile americane foarte populare, iar asta ar putea deveni realitate. Mai mulți deputați ruși au înaintat deja, în cursul zilei de joi, 19 noiembrie, un proiect de lege care va permite guvernului să restricționeze accesul online la giganții americani din social media.

LinkedIn a fost deja interzisă

 

Companiile americane sunt acuzate de discriminare împotriva celor rusești. Russia Today, RIA Novosti și Crimea 24 se numără printre entitățile rusești penalizate de aplicații precum Facebook, Twitter sau Youtube.

Inițiativa deputaților vine după ce Twitter a început din luna august să marcheze conturile mai multor organizații media din Rusia și a mai multor oficiali cu descrierea „afiliați ai statului". 

LinkedIn, care aparține celor de la Microsoft, este deja blocată în Rusia. O instanță a decis că platforma a încălcat o regulă adoptată în 2015, potrivit căreia toate datele despre cetățeni ruși trebuie stocate pe teritoriul țării. 

Cu toate acestea, Rusia și-a construit propria rețea socială, aproape identică cu Facebook, numită VK.com.

sursa:https://www.dcnews.ro/rusia-lovitura-momentului-dau-lege-gigantii-n-au-nicio-sansa-interzisi_785129.html