Guvernul a adoptat legea privind desfiinţarea SIIJ

 

Executivul a aprobat în şedinţa de luni legea pentru desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţiei, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului Dan Cărbunaru.

Premierul Nicolae Ciucă a declarat, luni, în şedinţa de Guvern, despre legea privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justitie ( SIIJ ), că este un obiectiv din programul de guvernare, cât şi un obiectiv în cadrul MCV. Proiectul de lege va fi trimis Parlamentului, după adoptarea de către Executiv.

Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul Secţiei se transmit pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente, care va continua soluţionarea acestora.

De asemenea, cauzele soluţionate ale căror dosare se află în arhiva Secţiei se transmit pe cale administrativă în termen de 180 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, parchetelor competente.

De la data desfiinţării Secţiei, la judecarea cauzelor, precum şi la soluţionarea propunerilor, contestaţiilor, plângerilor sau a oricăror alte cereri formulate în aceste cauze participă procurori din cadrul parchetelor de pe lângă instanţele pe rolul cărora se află acestea.

„Posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi se preiau de către Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Începând cu data desfiinţării Secţiei, procurorii din cadrul acesteia, inclusiv cei cu funcţii de conducere, revin la parchetele de unde provin sau la parchetele unde au promovat în condiţiile legii pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul Secţiei. De la data revenirii la parchetul de unde provin ori la parchetele unde au promovat în condiţiile legii, procurorii care au activat în cadrul Secţiei îşi redobândesc gradul profesional de execuţie şi salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condiţiile legii, pe perioada desfăşurării activităţii în cadrul secţiei. Detaşările în curs ale personalului pe celelalte categorii de posturi se menţin în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, până la împlinirea termenului pentru care acestea au fost dispuse”, potrivit legii de desfiinţarea a SIIJ, citate de news.ro.

Duma de Stat din Rusia va dezbate două rezoluţii asupra recunoaşterii republicilor separatiste ucrainene Doneţk şi Lugansk

 

Consiliul Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului din Rusia, a pregătit luni două proiecte de rezoluţie asupra recunoaşterii republicilor separatiste Doneţk şi Lugansk din estul Ucrainei, pe care deputaţii ruşi le vor analiza în sesiunea de plen mai târziu în aceeaşi zi sau marţi.

Primul proiect de rezoluţie este un document pe care l-au prezentat anterior, pe 19 ianuarie, în faţa Dumei, şi care prevede transmiterea direct către preşedintele Putin a deciziei cu privire la recunoşterea celor două republici din Donbas de către Rusia.

Al doilea proiect de rezoluţie, propus de mai mulţi deputaţi din partidul lui Putin, formaţiunea Rusia Unită, prevede trimiterea acestui apel de recunoaştere a celor două republici mai întâi către Ministerul de Externe, Ministerul Apărării şi alte instituţii pentru emiterea unei opinii. Votarea acestui proiect ar însemna o amânare a transmiterii apelului către preşedintele rus.

”Se aşteaptă prezentarea de către Consiliul Dumei în sesiunea plenară a două proiecte de rezoluţie asupra apelului adresat preşedintelui (Vladimir Putin) de recunoaştere a Doneţk şi Lugansk”, a declarat o sursă a agenţiei ruse Interfax, citată de Agerpres.

Preşedintele Dumei, Viaceslav Volodin, a declarat că propunerea avansată de comunişti se bucură de sprijinul numai a altor două grupuri parlamentare, respectiv cel al partidului Rusia Dreaptă şi al formaţiunii naţionaliste Partidul Liberal Democrat, astfel că nu există o susţinere majoritară în favoarea acestuia. Cât despre partidul Rusia Unită, formaţiunea preşedintelui Vladimir Putin şi care dispune de o largă majoritate în Dumă, şi acesta este preocupat de apărarea cetăţenilor ruşi care trăiesc în Donbas, a mai spus Viaceslav Volodin.

”Vedem că preşedintele (ucrainean Volodimir) Zelenski ignoră Acordurile de la Minsk (pentru soluţionarea conflictului din Donbas – n.r.). NATO vrea să ocupe Ucraina. Şi una, şi cealaltă pot rezulta într-o tragedie. Nu putem permite acest lucru”, a adăugat preşedintele Dumei. Conform acestuia, ”trebuie găsită o soluţie” pentru garantarea securităţii cetăţenilor ruşi din Donbas, cărora Rusia le-a distribuit peste 700.000 de paşapoarte.

Ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu : ”O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei e deja finalizată”

 

O parte din exercițiile militare ale Forțelor Armate ale Rusiei este deja finalizată, iar o parte urmează să se încheie în viitorul apropiat. Acest lucru a fost raportat de ministrul Apărării al Rusiei Serghei Șoigu la o întrevedere cu președintele Vladimir Putin care a avut loc luni.

"Unele dintre aceste exerciții se apropie de sfârșit, altele vor fi finalizate în viitorul apropiat. <...> Pe toate direcțiile [militarii] exersează cele mai diverse acțiuni ale inamicului", a spus ministrul rus al Apărării.

Exercițiile comune ruso-belaruse „Allied Resolve-2022” se desfășoară în perioada 10-20 februarie. În cadrul acestora sunt exersate acțiuni de respingere a agresiunii externe, precum și măsuri de combatere a terorismului și de protejare a intereselor Statului Unional.

Potrivit Ministerului Apărării al Federației Ruse, în timpul exercițiilor au loc acțiuni de întărire a protecției frontierei de stat și de prevenire a invaziei grupurilor armate ale inamicului. De asemenea, este exersată blocarea canalelor de livrare a armelor și munițiilor, precum și identificarea și distrugerea grupurilor armate ilegale și a grupurilor de diversiune ale inamicului.

Aplicațiile se desfășoară pe terenurile de antrenament Domanovski, Gojski, Obuz-Lesnovski, Brest și Osipoviciski și pe aerodromurile Baranovici, Lunineț, Lida și Maciulișci.

În conformitate cu planul de pregătire al forțelor armate ruse pentru anul 2022, în ianuarie-februarie se desfășoară o serie de exerciții navale în toate sectoarele de responsabilitate ale flotelor sub supravegherea generală a comandantului-șef al Marinei Ruse, amiralului Nikolai Evmenov.

Obiectivul principal al aplicațiilor este de a exersa acțiunile forțelor marinei și ale forțelor aerospațiale pentru a proteja interesele naționale rusești în Oceanul Planetar, precum și pentru a contracara amenințările militare la adresa Rusiei.

https://ro.sputnik.md/20220214/soigu-o-parte-din-exercitiile-militare-ale-fortelor-armate-ale-rusiei-e-deja-finalizata-48917043.html

Spațiul aerian al României, plin de avioane după ce acestea au evitat să mai traverseze Ucraina

 

Spațiul aerian al României, plin de avioane. Autoritățile din Ucraina au venit cu un avertisment la adresa companiilor aeriene și le-a spus să evite spațiul aerian în această săptămână din cauza exerciţiilor navale ruseşti care au loc acolo.

Zeci de nave ruseşti au început exerciţii de antrenament în apropierea peninsulei Crimeea, ca parte a unor exerciţii navale mai ample, a anunţat sâmbătă agenţia de presă RIA.

”Începând de sâmbătă, companiile aeriene sunt sfătuite să nu zboare …deasupra acestei zone şi să planifice din timp rutele optime, ţinând cont de situaţia actuală”, a precizat duminică serviciul public ucrainean de trafic aerian.

Potrivit The Guardian, Kievul a alocat 529 de milioane de dolari pentru a garanta menținerea spațiului aerian deschis. Premierul Denis Shmihal a declarat că fondurile vor fi folosite pentru a preveni riscurile pentru companiile aeriene și vor stabiliza situația pe piața transportului aerian.

Mai mult decât atât, un oficial ucrainean de rang înalt a declarat că Ucraina nu vede rostul închiderii spaţiului său aerian ca răspuns la acumularea de trupe de către Moscova, în timp ce compania aeriană olandeză KLM – parte a Air France – a anunţat că nu va mai zbura spre Ucraina, iar compania germană Lufthansa a declarat că ia în considerare suspendarea zborurilor.

Statele Unite au declarat că Rusia ar putea invada Ucraina în orice moment. Moscova neagă orice plan de a invada, spunând că îşi menţine propria securitate împotriva agresiunii aliaţilor din NATO.

Igor Abramovici, membru al partidului pro-rus „Pentru Viață”, ar fi rezervat un zbor pentru 50 de persoane, o cursă specială pentru rudele, apropiații și partenerii săi de afaceri, potrivit Moscow Times.

În aceeași zi și afaceristul Viktor Pinchuk a părăsit Ucraina. Deputatul Vadim Novinski a plecat din țară pe 10 februarie, cu un zbor spre Munchen. Tot joi a plecat și Oleksandr Yaroslavski, a cărui coloană de mașini ar fi ucis un om, potrivit sursei citate. Duminică, pe 13 februarie, Andrei Stavnitser, CEO al TransInvestService, și magnatul Vadim Nesterenko au părăsit Ucraina.

https://www.romaniatv.net/spatiul-aerian-al-romaniei-plin-de-avioane-dupa-ce-acestea-au-evitat-sa-mai-traverseze-ucraina-cum-arata-harta-zborurilor_6235973.html

Apare primul film despre viaţa lui Ilie Năstase

 

Cine îl face şi cum se va numi. Tudor Giurgiu a declarat că documentarul se va numi „Nasty” şi va fi lansat la Transilvania International Film Festival (TIFF).

„Filmăm tot anul ăsta, am mai filmat cu Boris Becker și pregătim lansarea la anul la TIFF”, a declarat Tudor Giurgiu pentru ziare.com. Regizorul a fost deja la academia lui Rafael Nadal, unde i-a intervievat pe acesta și pe unchiul lui, Toni Nadal, mare fan al lui Ilie Năstase. Și alți actuali și foști mari jucători, printre care Boris Becker şi Ion Ţiriac, vor vorbi în documentar despre ce a însemnat Ilie Năstase.

Ilie Năstase a fost primul lider ATP din istorie. În 1973 a devenit lider mondial și a reușit să se mențină pe locul fruntaș timp de aproape un an de zile. De-a lungul carierei, Ilie Năstase a câștigat două turnee de Grand Slam la simplu, în 1972 – US Open, în fața lui Arthur Ashe și 1973 – French Open (Roland Garros), contra lui Nikola Pilic. De asemenea, a fost de două ori finalist la Wimbledon, în 1972 și 1976, când a pierdut în fața lui Stan Smith și a lui Bjorn Borg. O altă finală la proba de simplu a pierdut-o în fața lui Jan Kodes, în 1971, la French Open. Alte trei trofee de Grand Slam le-a cucerit la proba de dublu. La Turneul Campionilor, Ilie Năstase s-a impus de patru ori în carieră, în 1971, 1972, 1973 și 1975.

Lovitură pentru românii care au credite pentru locuinţe. Ratele cresc cu cel puţin 300 de lei

 

Românii care plătesc rate în lei pentru credite bancare primesc o nouă lovitură. Majorarea indicelui ROBOR a dus la creșterea sumelor pe care aceștia le au de plătit băncilor. Astfel, o rată care în urmă cu un an era 1.100 de lei a crescut cu 300 lei.

Dobânda BNR, majorată peste aşteptări, şi previziunile în creştere pe rata inflaţiei ar putea conduce în 2022 la o majorare a ratelor la credite bazate pe dobânzi care includ indicele IRCC cu 300 de lei.

Conform datelor furnizate de o bancă comercială prezentă în România, pentru un credit ipotecar de 250.000 de lei, la care debitoru mai are de rambursat 23 de ani, rata anuală este în prezent de 1.343,88 lei pe lună. Dobânda este formată din indicele IRCC, în prezent de 1,17%, la care se adaugă marja băncii (în condiţii minimale de 2,5%), ceea ce reprezintă o dobândă de 3,68%, scrie ECONOMICA.NET. 

În condiţiile în care, BNR a majorat dobânda cheie la 2,5%, iar analiştii estimează că banca centrală va continua şirul de creşteri succesive ale dobânzii până la nivelul de 3,5%-4%, este foarte probabil caIRCC, care intră în componenţa dobânzilor stabilite de bănci pentru creditele ipotecare, să crească de la 1,17% cât este în prezent la 4% la finalul anului, iar ROBOR la trei luni (care intră în componenţa dobânzii la creditele ipotecare vechi) să ajungă la un nivel de 4,5% – 5% pe an.

Dacă bancherii vor avea dreptate, rata la un credit cum este cel descris mai sus va ajunge la 1.747,66 lei pe lună, majorare deloc de neglijat în condiţiile unei inflaţii previzionate de BNR la 9,6% în decembrie 2022, după un vârf de 11,4% atins cel mai probabil în trimestrul al doilea din 2022. Eventualitatea izibucnirii unui război Rusia Ucraina, la graniţa cu România este de natură să sporească riscurile ca şi aceste prognoze să fie depăşite, mai scrie ECONOMICA.NET.

Proteste împotriva restricţiilor sanitare și Convoiul Libertăţii la Paris

 

La Paris și în alte orașe din Franța au fost organizate demonstrații împotriva permiselor sanitare. Convoaiele pentru libertate se îndreaptă spre capitală, în ciuda interdicției de a bloca drumurile. Au avut loc tensiuni, polițiștii au folosit gaze lacrimogene.

Manifestând împotriva vaccinării și a restricțiilor sanitare, mai multe persoane s-au mobilizat la Paris în această sâmbătă, 12 februarie. Sputnik France prezintă LIVE de la Paris.

De asemenea, şoferii de camioane se îndreaptă spre capitală pentru a se alătura Convoiului libertăţii, deşi prefectura a interzis blocarea drumurilor.

Câţiva zeci de demonstranți și vehicule au reușit să ajungă în sensul giratoriu Étoile și pe Champs-Élysées și au încercat să blocheze traficul.

Pe Champs-Élysées, poliția a folosit gaze lacrimogene.

Videoclipurile distribuite pe rețelele de socializare arată că ofiţerii de poliție au folosit gaze lacrimogene în Place d'Italie.

Poliția s-a mobilizat masiv la Paris. Vehiculele pentru menţinerea ordinii sunt prezente în număr mare.

De asemenea, au fost dislocate camioane de tractare pentru a îndepărta vehiculele protestatarilor.

Trei vehicule blindate de poliție se află în apropierea Arcului de Triumf, iar poliția blochează Champs Élysées, a relatat de la fața locului un corespondent Sputnik. Cu o zi înainte, alte trei vehicule fuseseră staționate lângă Petit Palais. Aceste echipamente speciale au fost desfășurate pe străzile Parisului şi în timpul protestelor Vestelor Galbene din decembrie 2018.

Poliţia a anunțat pe Twitter că dispozitivul său a efectuat 337 de procese verbale la ora 14.30. De asemenea, potrivit RATP, gara Charles de Gaulle-Étoile a fost închisă publicului pentru măsuri de securitate.

Pentru această sâmbătă, 12 februarie, au fost planificate demonstrații în mai multe orașe din Franța, printre care Bordeaux, Lille, Dijon, Angers, Lyon, Colmar, Strasbourg, Grenoble, Marsilia și Ajaccio.

Facebook a blocat în această sâmbătă, 12 februarie, grupul „The Freedom Convoy”, precum şi pe unii dintre administratorii săi, motivând încălcarea condițiilor sale de utilizare.

VIDEO

https://ro.sputnik.md/20220212/48863652.html

Avocatul Poporului : ”Salariul minim pentru 2022 este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă”

 

Salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022), este mai mic decât coşul minim de consum pentru persoană adultă singură (2.708 lei), se precizează într-un raport al Avocatului Poporului.

Avocatul Poporului a folosit datele Fundației Friedrich Ebert România și Syndex România (din noiembrie 2021), preluate dintr-o știre promptmedia.ro.

Potrivit sursei citate de promptmedia.ro, coșul minim de consum  lunar pentru un trai decent în România este:

– 2.708 lei pentru o persoană adultă singură

– 4.417 lei pentru o familie de doi adulți fără copii

– 5.993 lei pentru lună  o familie de doi adulți și un copil

– 7.234 lei pentru o familie de doi adulţi şi doi copii

În documentul Avocatului Poporului se mai precizează că potrivit informațiilor publicate de INS în trimestrul III al 2021, veniturile totale ale populației medii lunare pe o gospodărie au fost de 5.704 lei, iar cheltuielile totale au fost în medie de 4.939 lei lunar pe o gospodărie.

„Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată (2.550 lei pentru anul 2022) este mai mic decât coșul minim de consum pentru o persoană adultă singură (2.708 lei).

Prin urmare, față de cele prezentate apreciem că se impune luarea de măsuri urgente pentru stabilirea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată decent, care să asigure salariaților o protecție corespunzătoare prin raportare la nevoile reale ale acestora și familiilor lor”, concluzionează Avocatul Poporului.

http://romanulnationalist.ro/2022/02/10/avocatul-poporului-salariul-minim-pentru-2022-este-mai-mic-decat-cosul-minim-de-consum-pentru-o-persoana-adulta/

Casieriile din bănci încep să fie digitalizate

 

Constantin Paraschiv, preşedintele Federatia Sindicatelor din Asigurări şi Bănci (FSAB), a declarat pentru Economica.net că Federaţia se află în negocieri pentru contractul colectiv de muncă la nivel de ramură. Deoarece sindicatele se aşteaptă ca în curând modelul Raiffeisen Bank, bancă fără casierii, să fie urmat şi de BCR şi BRD, cerinţele bancherilor către patronate iau în calcul şi acest fapt.

„Ne aşteptăm să urmeze restructurări în rândul băncilor. Părerea noastră este că programul de desfiinţare de agenţii bancare şi sistemul de digitalizare accelerată va continua. Mă aştept ca modelul implementat de Raiffeisen Bank care a desfiinţat casieriile din sucursalele băncii să fie urmat şi de alte bănci. Raiffeisen Bank a fost un model şi cred că, în curând, vor renunţa la casierii şi BCR şi BRD. De aceea, trebuie să găsim soluţii de protecţie pentru angajaţii băncilor.”, a declarat Constantin Paraschiv.

Cum zilele trecute au început deja negocierile dintre sindicate şi patronate pentru stabilirea unor noi condiţii ale contractului colectiv de muncă la nivel de ramură, Constantin Paraschiv ne spune că principalele modificări se leagă de nivelul salariului minim în bănci, de numărul salariilor compensatorii în caz de restructurare a reţelei băncii şi includerea condiţiilor de desfăşurare a telemuncii în cadrul contractului colectiv de muncă.

Astfel, principala solicitare a sindicatelor se leagă de majorarea salariului minim la nivel de ramură de la 2.500 de lei brut la 3.500 de lei brut. Totodată, se solicită majorarea numărului de salarii compensatorii care se acordă în caz de restructurări ale băncii de la patru salarii cât este în prezent la minimum opt salarii.

O altă problemă importantă este includerea condiţiilor de efectuare a telemuncii în contractul colectiv de muncă. Patronatele recunosc că este necesară o anumită reglementare a condiţiilor în care se poate efectua munca de acasă, dar şi-ar dori ca aceste reglementări să fie incluse într-un acord şi nu în cadrul prevederilor contractului de muncă.

Reglementările legate de telemuncă se referă la limitarea orelor în care angajatul poate fi solicitat să desfăşoare activităţile sale specifice la opt ore pe zi şi 5 zile pe săptămână, în ce condiţii li se poate solicita să efectueze muncă suplimentară, precum şi faptul că munca în afara orelor de program, chiar dacă vorbim de telemuncă, trebuie remunerată suplimentar, ca în cazul orelor suplimentare de la birou sau invers, recuperările trebuie stabilite şi ele concret.

Alte cerinţe vizează ca, pe lângă salariu și celelalte drepturi salariale, angajații să beneficieze de plata cheltuielilor cu utilitățile (electricitate, gaze, internet etc), în valoare de cel puţin 200 de lei pe lună, precum și cheltuielile legate de curierat. De asemenea, se doreşte ca pe lângă celelalte drepturi salariale și de plată a cheltuielilor cu utilitățile,  angajaţii care folosesc echipamente proprii de lucru să beneficieze de un venit suplimentar pentru acoperirea gradului de uzură a acestora, venit care care se va negocia cu angajatorul.

http://romanulnationalist.ro/2022/02/10/casieriile-din-banci-incep-sa-fie-digitalizate/

Veniturile bisericilor ar putea fi impozitate

 

Adrian Câciu, ministrul Finanţelor, a declarat că nu exclude posibilitatea ca veniturile bisericilor să fie impozitate întrucât acest lucru înseamnă a "ne încadra în obiectivul din PNRR".

Ministrul Finanţelor a fost întrebat dacă este posibil ca veniturile bisericilor să fie impozitate, afirmând că toate variantele sunt în analiză.

„Nu vreau să comentez în momentul ăsta. Haideți să vedem cu ce analiză să abordăm toate situațiile. Nu dau un răspuns în momentul acesta, pentru că trebuie să ne uităm în primul rând să vedem fiecare sector cum este, în primul rând, statuat de către legi”, a declarat Adrian Câciu, la Antena 3.

Ministrul Finanţelor a dat de înţeles că nu exclude varianta în care veniturile bisericilor ar putea fi impozitate.

„Nu am spus că exclud, nu am spus nimic. Am spus că ne uităm peste tot, dar nu doar de a găsi taxe, nu de a aduce bani. E vorba de a ne încadra în obiectivul din PNRR și de a face această reformă fiscală, ajustările care sunt necesare, mai ales cu economia informală”, a conchis ministrul de Finanţe.

Guvernul sprijină şi în 2022 Biserica prin bugetul de stat, prin diferite programe pentru culte. Este vorba despre trei programe care vor cumula în 2022 o sumă de peste 885,3 milioane lei, mai mare cu 2,3% comparativ cu 2021.

MARIA ZAHAROVA : „Anglo-saxonii au nevoie de război cu orice preț”

 

Rusia spune că „o brigadă de propagandă condusă de Bloomberg” a contribuit la amplificarea tensiunilor militare.

Moscova a acuzat vineri seara instituțiile de presă americane și occidentale că au alimentat tensiunile militare, respingând afirmațiile potrivit cărora Rusia se pregătește să atace Ucraina la începutul săptămânii viitoare.

„Isteria de la Casa Albă este revelatoare mai mult ca niciodată. Anglo-saxonii au nevoie de război. Cu orice preț. Provocările, dezinformarea și amenințările sunt metoda [lor] preferată de a-și rezolva propriile probleme”, a scris purtătorul de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, pe rețelele de socializare.

„Întreaga lume urmărește cum militarismul și ambițiile imperiale îi deconspiră pe ei înșiși”, a scris Zaharova, adăugând că „brigada de propagandă condusă de Bloomberg” este complice la escaladarea în curs.

Declarația a venit după ce agenția de presă din New York a citat surse americane spunând că Moscova ar putea invada Ucraina deja marți. Săptămâna trecută, Bloomberg a publicat din greșeală și apoi și-a retras un titlu: „Rușii invadează Ucraina”.

Politico și Der Spiegel au publicat istorii similare în care oficialii americani i-au avertizat pe aliații europeni cu privire la o potențială invazie rusă a Ucrainei pe 16 februarie. Acest lucru a coincis cu un discurs al consilierului pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan, care a spus reporterilor că Moscova ar putea lansa rachete și lovituri aeriene spre Ucraina înainte de a o invada cu trupe terestre.

Anatolii Antonov, ambasadorul Rusiei în SUA, a respins declarațiile lui Sullivan ca parte a unei „campanii de propagandă”. El a reiterat că Moscova nu are de gând să atace pe nimeni.

https://ro.sputnik.md/20220212/anglo-saxonii-au-nevoie-de-razboi-cu-orice-pret--zaharova-48859345.html

20 de ţări şi-au îndemnat cetăţenii să părăsească Ucraina. România nu le-a făcut nicio recomandare compatrioţilor

 

În special, apelul de a părăsi Ucraina a fost făcut de autoritățile din Australia, Marea Britanie, Letonia, Israel, Canada, Grecia, Noua Zeelandă, Țările de Jos, Norvegia, Statele Unite, precum și din Macedonia de Nord, Finlanda, Muntenegru, Estonia , Coreea de Sud, Japonia, Belgia, Germania și Lituania.

SUA le-a cerut cetăţenilor săi să părăsească Ucraina într-un termen de 24-48 de ore.

Reprezentanții ministerelor de externe ale acestor state le-au cerut cetățenilor lor să plece de urgenţă din Ucraina, din cauza situației de securitate „grave și imprevizibile”.

În ceea ce priveşte România, Ministerul Afacerilor Externe nu le-a făcut nicio recomandare cetăţenilor aflaţi în Ucraina, dar a emis joi o alertă de călătorie, în care compatrioţii noştri sunt sfătuiţi să evite călătoriile în această ţară. În schimb cei aflaţi deja pe teritoriul ucrainean nu au primit niciun îndemn din partea autorităţilor de la Bucureşti de a părăsi ţara.

Cu o zi mai devreme, vineri, președintele american Joe Biden a anunțat data de 16 februarie ca fiind ziua în care va începe invazia rusă a Ucrainei. El a avansat această dată în timpul discuţiilor cu liderii țărilor occidentale, din Uniunea Europeană și NATO. Totuși, aproape simultan cu știrile despre Biden, pe site-ul Bloomberg a fost publicat un articol în care data începerii presupusei invazii este 15 februarie. Potrivit unor surse anonime „familiarizate cu chestiunea”, acțiunile Rusiei pot include o provocare în Donbass sau un atac asupra Kievului.

De asemenea, despre subiectul invaziei a vorbit și consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, care a spus că Rusia ar putea lua măsuri agresive împotriva Ucrainei chiar în timpul Jocurilor Olimpice de la Beijing.

https://www.romaniatv.net/20-de-tari-si-au-indemnat-cetatenii-sa-paraseasca-ucraina-romania-nu-le-a-facut-nicio-recomandare-compatriotilor-aflati-in-zona-de-potential-razboi_6231368.html

Spania, Italia, Cehia renunță la o parte dintre restricții. România, ”mai catolică decât Papa”

 

Europa renunţă la mai multe restricţii COVID. De vineri, italienii nu mai sunt obligaţi să poarte mască de protecţie în aer liber. Excepţie, fac locurile exterioare aglomerate unde oamenii vor trebui să-şi acopere gura şi nasul.

Purtarea măştii de protecţie se menţine la interior şi în transportul în comun.

Tot de vineri se deschis şi cluburile de noapte, dar aici intrarea va fi permisă doar pe baza certificatului COVID.

Românii care vor să meargă în Italia în vacanţă au nevoie fie de un test negativ de coronavirus, fie de dovada vaccinării, fie de dovada recuperării după COVID-19 pentru a intra în ţară. De asemenea, certificatul COVID este în continuare necesar pentru a avea acces la mai multe obiective turistice.

Şi Cehia relaxează restricţiile COVID-19 pe fondul scăderii numărului de infectări. Certificatul COVID-19 nu mai este obligatoriu pentru hotelurile şi restaurantele din Cehia.

„Relaxarea înseamnă că oaspeţii pot veni fără nicio restricţie sau persecuţie, asta e binevenit, bineînţeles… Acest lucru a fost mult timp pentru toată lumea, nu doar pentru noi în gastronomie, ci pentru întreaga societate”, a spus Tomas Lachman, manager al unui restaurant din Praga.

Premierul Petr Fiala a declarat miercuri că majoritatea restricţiilor COVID-19 rămase vor fi ridicate din martie 2022, potrivit Reuters.

Purtarea  măştii de protecţie în aer liber nu mai este obligatorie în Spania. Decizia a fost luată după ce numărul de infecţii cu COVID-19 a scăzut semnificativ.

Măştile sunt în continuare obligatorii în spaţii închise şi în transportul public, dar aproape toate regiunile din Spania au eliminat cerinţa de a prezenta un certificat sanitar pentru a intra în baruri şi cluburi de noapte.

România ar putea renunţa la certificatul COVID în martie. Rafila: „Masca în interior va fi printre ultimele restricţii ridicate”

Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila consideră că în 5-6 săptămâni rata de incidenţă a noului coronavirus, la nivel naţional, va scădea la o valoare în jur de 1, astfel încât restricţiile vor începe să fie ridicate treptat.

„Opinia mea este că și scăderea aceasta va fi cel puțin la fel de rapidă ca și creșterea. Creșterea a fost timp de circa 5-6 săptămâni, începând cu sfârșitul anului 2021 – începutul anului 2022, și probabil că într-un interval de timp similar sau puțin mai scurt vom ajunge la valorile înregistrate la jumătatea lunii decembrie. Cred că mai degrabă în luna martie o să ajungem – un interval de patru săptămâni socotit de-acum, de la data de 10 februarie”, a spus Alexandru Rafila, la Digi24.

El spune că datele ultimelor zile par să indice o inversare a tendinței și trecerea actualului val al pandemiei pe un trend descendent, iar această descreștere va fi rapidă. „Avem trei zile de scădere consecutivă care sunt însoțite și de scăderi la nivelul spitalelor. Știți că am discutat de mai multe ori apropo de data de 10 februarie, în apropierea acestei date s-a produs, practic, inversarea tendinței. Este un lucru bun și probabil că trei-patru săptămâni de acum încolo vom asista la o scădere rapidă. Să sperăm că rămâne așa”, a spus ministrul sănătății.

Adrian Severin : Trupele americane sunt aici pentru a controla și calibra guvernul României

 

Adrian Severin consideră că venirea trupelor americane și franceze pe teritoriul României consfințește statutul de colonie al țării noastre.

”Este ilogic să sporești prezența militară NATO pe teritoriul României (dincolo de efectivele armatei române) atât timp cât afirmi că NATO nu va intra în luptă pentru apărarea Ucrainei”, a scris Adrian Severin pe pagina sa de Facebook, în contextul pătrunderii trupelor americane pe teritoriul României.

Și cum Adrian Severin nu suspectează nici SUA, nici România de lipsă de logică, încearcă să identifice adevăratul motiv al sporirii prezenței militare străine pe teritoriul suveran al României.

Prezența acestor trupe străine pe teritoriul suveran al României nu este menită să fie considerată o amenințare reală pentru interesele militare ale Rusiei.

”SUA nu trimite trupe în România pentru a se lupta cu Rusia, ci pentru a limita capacitatea SUA de a controla și calibra politica guvernului român”, crede fostul șef al diplomației românești. Iar Franța, continuă Severin analiza, ”nu trimite trupe în România pentru a se lupta cu Rusia, ci pentru a limita capacitatea SUA de a controla și calibra politica guvernului român în detrimentul intereselor franceze.”, a comentat el în dialogul cu Cozmin Gușă pe Gold FM.

Cu alte cuvinte, este vorba de un regim de colonie în care două puteri ce vor să o controleze, se concurează pe teme de influențe și control.

Acest lucru, atrage Severin atenția, este vizibil în atmosfera emanată de guvernarea românească. Există tendința vizibilă ca tehnocrați mediocri, fără viziune, cu ochelari de cal, să ocupe demnitățile și funcțiile publice, în detrimentul politicienilor.

De asemenea, procesul transformării României în colonie fiind în desfășurare, România încetează să mai aibă o politică externă, nivelul diplomației românești fiind în cădere liberă.

Medicul Mircea Beuran a câştigat definitiv procesul cu Spitalul Floreasca

 

Doctorul Mircea Beuran a câștigat definitiv procesul cu Spitalul Floreasca, au decis vineri judecătorii Curții de Apel București.

Medicul Mircea Beuran trebuie astfel repus în funcția de șef al Secției de Chirurgie, iar spitalul trebuie să îi plătească și despăgubiri constând în salariile pentru lunile în care a fost suspendat.

Ministrul Sănătății l-a demis pe Mircea Beuran de la șefia Secției Clinice de Chirurgie III a Spitalului Clinic de Urgență București, la începutul lunii ianuarie 2020, în urma raportului realizat de spital.

Raportul spitalului, realizat după decesul femeii arse în timpul unei operații, arată că ”incidentul s-a produs ca urmare a unor erori umane, comise de către echipa operatorie”, iar ”Mircea Beuran, ca șef al Secției Clinice de Chirurgie III a încălcat 10 obligații din cele 33, asumate prin contractul de administrare al secției”, scrie G4Media.

Medicul a fost demis de la conducerea Clinicii de Chirurgie a Spitalului Floreasca în ianuarie 2020, după ce o cercetare administrativă a arătat că în cazul pacientei care a luat foc pe masa de operație a fost vorba despre o eroare umană.

Mircea Beuran era de aproximativ 20 de ani șeful Secției de chirurgie de la Spitalul Floreasca.

După sancțiune, Beuran a făcut plângere în instanță pentru a fi repus în funcție.

RUSIA anunţă condiţiile pentru detensionarea situaţiei de la graniţa cu Ucraina

 

Federaţia Rusă doreşte ca Ucraina să scoată în afara ţării armele şi echipamentele militare primite în ultimul timp de la aliaţii ei, a anunţat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, ca noi condiții pentru dezescaladarea tensiunilor create în ultima perioadă în apropierea graniței dintre cele două țări.

Se poate ajunge la o dezescaladare cu Rusia prin satisfacerea câtorva condiţii, a spus Zaharova, menţionând printre acestea plecarea instructorilor militari occidentali din Ucraina, scoaterea armelor şi a echipamentului primite de Kiev, în ultimul an, din străinătate în afara teritoriului Ucrainei şi renunţarea participării acesteia la orice fel de exerciţii militare împreună cu NATO.

„Suntem convinşi că este posibilă o dezescaladare legată de Ucraina şi încă destul de repede, dar pentru aceasta este nevoie să fie suspendate livrările de arme către Ucraina, să fie rechemaţi instructorii şi consilierii militari occidentali de pe teritoriul ucrainean, să înceteze orice exerciţii comune între forţele armate ucrainene şi NATO, precum şi să fie scoase în afara Ucrainei toate armele şi echipamentele primite până acum de Kiev”, a declarat Maria Zaharova, potrivit Agerpres.

Reprezentanta Ministerului de Externe rus s-a referit şi la exerciţiile tactice ale armatei ucrainene, preconizate să aibă loc între 10 şi 20 februarie, concomitent cu manevrele comune ale Rusiei şi ale Belarusului. „În cursul acestor exerciţii se va exersa utilizarea sistemelor de rachete antitanc Next Generation Light Anti-tank Weapon şi Javelin, primite de Ucraina de la Regatul Unit şi SUA, precum şi a dronelor turceşti Bayraktar”, a spus purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Evocând numele de cod al exerciţiilor ucrainene ”Snowstorm-2022”, Zaharova a comentat ironic că speră ca acestea să nu se termine ca faimoasa povestire a lui Puşkin, cu acelaşi nume. La celebrul poet rus Aleksandr Puşkin, personajul principal se rătăceşte din cauza viscolului şi nu mai ajunge la biserica unde îl aştepta iubita sa, care fugise de acasă.

„Dacă vorbim despre securitate regională într-un context mai larg, atunci pentru consolidarea ei, NATO ar trebui, între altele, să anunţe că renunţă la politica ”uşilor deschise”, iar Ucraina să revină la statutul său de ţară neutră, în afara blocurilor militare, statut proclamat în Declaraţia privind suveranitatea Ucrainei din 16 iulie 1990”, a susţinut reprezentanta MAE rus în aceeaşi conferinţă de presă.