8.24.2020

“Jucați, sperați, nu știi niciodată când norocul va veni.”

 

Câştigătorul la Loto 6/49 la tragerea din 16 august şi-a ridicat luni premiul de 1,6 milioane euro. Conform Loteriei Române, este vorba despre un bărbat de circa 40 de ani din Capitală.

„Jucătorul norocos este din București, are în jur de 40 de ani, este familist convins și lucrează în construcții. Dupa cum ne-a declarat, joacă de peste 15 ani, în mod constant, la Loto 6/49 si Joker, iar numerele care i-au purtat noroc le joacă de peste o luna și au fost alese cu ajutorul simulatorului de joc de pe site-ul Loteriei Romane www.loto.ro. Tot de pe site-ul Loteriei Romane a aflat chiar în seara de 16 august că este câștigatorul marelui premiu la Loto 6/49.

Familist convins, tată a doi copii, ne-a mărturisit că cea mai mare bucurie adusa de acest câștig este ca își va putea ajuta copiii să aibă un viitor mai bun.

Desi nu a crezut niciodată că va avea un așa noroc, nu a încetat să spere si ne-a declarat că va continua să joace”, arată loteria într-un comunicat transmis luni.

“Jucați, sperați, nu știi niciodată când norocul va veni. Fără să joci nu vei putea câștiga”, este mesajul pe care câștigătorul premiului de categoria I il transmite tuturor jucatorilor, conform loteriei.

sursa:https://www.cotidianul.ro/secretul-marelui-castigator/

România, împrumut uriaș de la UE. Sunt mari semne de întrebare

 

România a solicitat și a primit de la Comisia Europeană un împrumut de 4 miliarde de euro, sumă ce ar trebui să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelui național de șomaj tehnic precum și pentru finanțarea unor măsuri puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți. Împrumutul a fost acordat prin instrumentul SURE. Alături de țara noastră au mai primit bani alte 14 state, suma totală ridicându-se la 81,4 miliarde de euro. România a împrumutat a cincea cea mai mare sumă. Italienii au luat 27,4 miliarde de euro, spaniolii 21,3 miliarde de euro, polonezii 11,2 miliarde de euro iar belgienii 7,8 miliarde de euro.

Corina Crețu, fostul comisar european și actualul parlamentar european, susține că Executivul român trebuie să răspundă la mai multe întrebări. În primul rând, în baza căror estimări a ajuns România să ceară această sumă (și de ce este una dintre cele mai mari din UE)? În al doilea rând, încotro va merge această sumă? Obiectivul SURE este acela de a asigura ”finanțarea schemelor de șomaj tehnic sau a măsurilor similare menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, reducând astfel incidența șomajului și pierderea veniturilor, precum și pentru finanțarea, în subsidiar, a anumitor măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă.” Care sunt acele măsuri pe care Guvernul României le-a adoptat și care au nevoie de această sumă suplimentară? se mai întreabă Corina Crețu. De asemenea, Cabinetul Orban trebuie să spune care este dobânda negociată pentru acest împrumut și din ce surse va fi acoperit acest împrumut și în cât timp. În conformitate cu Regulamentul privind instituirea instrumentului SURE, caracteristicile împrumutului se stabilesc ”print-un acord de împrumut între statul membrubeneficiar și Comisie”. Cum arată acest Acord de împrumut? a mai întrebat Corina Crețu.

Oficialii Comisiei Europene susțin că sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. ”Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile respective vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți”, afirmă reprezentanții Bruxelles-ului.

Instrumentul SURE poate oferi sprijin financiar în valoare totală de până la 100 de miliarde euro tuturor statelor membre. Propunerile înaintate de Comisie Consiliului cu privire la deciziile de acordare a unui sprijin financiar se ridică la 81,4 miliarde euro și vizează 15 state membre. Portugalia și Ungaria au prezentat deja cereri oficiale care sunt în curs de evaluare. Comisia se așteaptă să prezinte în scurt timp o propunere de acordare de sprijin pentru Portugalia și Ungaria. Statele membre care nu au introdus încă cereri oficiale mai au încă posibilitatea de a face acest lucru.

Împrumuturile acordate statelor membre din cadrul Instrumentului SURE vor fi susținute de un sistem de garanții voluntare din partea statelor membre. Comisia se așteaptă ca procesul de finalizare a acordurilor de garantare încheiate de statele membre cu Comisia să fie finalizat în scurt timp.

sursa:https://www.cotidianul.ro/romania-imprumut-urias-de-la-ue-sunt-mari-semne-de-intrebare/

România a pierdut deja lupta cu criza economică...România a fost atât de bine condusă că a reușit să aibă cea mai mare cădere economică din UE

 

Administrația românească a pierdut (cel puțin până acum) lupta cu criza economică. Ceea ce ni se prezintă ca fiind o bătălie câștigată este, de fapt, un mare eșec. Și pentru a înțelege cât de mare este eșecul actualului guvern în înfruntarea cu criza economică, nu avem decât să ne comparăm cu celelalte țări din UE.

Pentru că am avut, nu? aceeași criză și același virus. Nu a fost un coronavirus românesc și unul polonez. România a înregistrat a șasea cea mai proastă performanță europeană, la egalitate cu Italia, epicentrul pandemiei pe continent și a rămas mult în urma Poloniei, Cehiei și Slovaciei. Ba chiar a Bulgariei.

Criza indusă de epidemia COVID va schimba dramatic economia europeană. Același virus, aceeași criză va lovi mai mult sau mai puțin diferitele națiuni europene. Cele mai afectate state vor fi cele sudice, mediteraneene, care se vor vedea trântite mult mai jos decât statele nordice sau cele cnetral-europene. Dar astea sunt tendințe globale, parcursuri medii. Fiecare guvern a avut acum șansa de a performa mai bine pentru a-și poziționa națiunea cât mai sus în ierarhia europeană sau de a-și dezamăgi propriul popor. A trecut trimestrul II al anului 2020, trimestrul cel mai dificil și cel în care economia a fost cel mai afectată. Cum s-ar spune, răul cel mai mare a trecut și putem să tragem primele concluzii.

Statele Unite, cea mai mare și mai importantă piață a planetei, și-a văzut economia redusă cu un incredibil 9,5% (trimestrul II față de trimestrul I) și, la un ritm anualizat se află la – 32,9%. Este catastrofal, spun unii, este incredibil de rău, cred alții. Dar hai să privim lucrurile și din perspectivă istorică:



Sursa: https://realitateafinanciara.net/cat-de-rau-a-afectat-criza-covid-economia-globala-cat-de-rau-sta-romania/

Acum parcă nu mai pare chiar așa de înspăimântător ce s-a petrecut în inima economică a

planetei. În ceea ce privește al doilea cel mai important motor economic global, China, acolo se pare că are loc o revenire timidă după prăbușirea din primul trimestru al anului:


Sursa: https://realitateafinanciara.net/cat-de-rau-a-afectat-criza-covid-economia-globala-cat-de-rau-sta-romania/

Pe ansamblul anului 2020, economia chineză are, deocamdată, un declin de 1,6% în ritm anualizat.

Economia Uniunii Europene a scăzut cu 11,7% față de trimestrul precedent, ceva mai abrupt decât SUA (-9,5%) și ceva mai puțin decît zona Euro (-12,1%):


Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/2995521/10545332/2-14082020-AP-EN.pdf/7f30c3cf-b2c9-98ad-3451-17fed0230b57

Dintre statele membre ale Uniunii, cel mai rău a suferit Spania (-18,5%), Ungaria (-14,5%), apoi Portugalia (-13,9%) și Franța (-13,8%), urmate de Italia (-12,4%) și Belgia (-12,2%). România , cu -12,3% se află pe locul 6 din clasamentul groazei în UE dar stăm ceva mai bine decât ungurii (a doua cea mai mare prăbușire). față de polonezi, însă (-8,9%) stăm mult mai prost, ca și față de cehi (-8,4%).


Sursa: https://realitateafinanciara.net/cat-de-rau-a-afectat-criza-covid-economia-globala-cat-de-rau-sta-romania/

Ungaria, dintre toate țările est-europene, a cunoscut cea mai importantă cădere, cu un spectaculos -14,5% în trimestrul II 2020 față de trimestrul anterior și un, la fel de dramatic, -13,5 față de trimestrul similar al anului 2019:


Sursa: https://www.ksh.hu/docs/eng/xftp/gyor/gde/egde2006.html?utm_source=kshhu&utm_medium=banner&utm_campaign=theme-national-accounts-gdp

Valorile cele mai mari ale ratei anuale ale inflației, în luna iulie 2020, le găsim tot în estul continentului, cu cel mai ridicat nivel în Ungaria:


România, cu 2,5%, stă ceva mai bine decât Ungaria (3,9%), Polonia (3,7%) sau Cehia (3,6%), dar este departe de media Uniunii (0,9%).

În ceea ce privește șomajul, în aprilie 2020, luna când s-a atins cea mai mare intensitate a acestui indicator, țara noastră (cu 4,8%) stătea mult mai confortabil decât media UE ( 6,6%), dar, totuși, departe de performerii Cehia (2,1%), Polonia (2,9%) sau Ungaria (3,7%). De remrcat diferența enormă dintre rata șomajului din Germania (3,5%) sau Olanda (3,4%) și state precum Spania (14,8%) și Grecia (16,1%)!




Sursa: https://bbj.hu/business/investment-volume-falls-after-years-of-expansion_184077

Și acum să tragem linie și să vedem ansamblul: marile economii globale (SUA și China) nu au avut reculuri atât de mari precum așteptările inițiale, dar Uniunea Europeană rămâne, din nou, cu o lungime în spatele Americii. De data aceasta, cel mai lovit grup de state din UE sunt cele mediteraneene, datorită pierderilor uriașe din turism (care vor continua și în trimestrul III).

România are, însă, o poziționare care nu este deloc îmbucurătoare: a scăzut mai jos decât media Uniunii. Am rezistat mai bine decât ungurii, dar avem un rezultat mult mai slab decât polonezii sau cehii. Este totuși o contraperformanță pentru o țară atât de dinamică până acum, situată în estul aflat în plină expansiune, să avem o cădere comparbilă cu Italia, epicentrul pandemiei. Privit din perspectivă europeană, guvernul de la București este printre guvernele cele mai prost performante din Europa: ne aflăm, totuși, departe de statele –locomotivă din est (Polonia, Cehia, Slovacia) sau de cele nordice (Suedia, -8,6%, Finlanda , -3,2%, Danemarca, -7,4%), dar și de cele central-europene (Germania, -10,1%, Olanda, -8,5% sau Austria , -10,7%). Mediocritate ar fi cel mai ușor cuvânt pentru a caracteriza performanța guvernului Orban.

Singurele guverne care au performat mai prost decât guvernul Orban sunt cele ale Spaniei, Franței, Portugaliei, Italia și Ungaria. De ce oare? Simplu, pentru că acestea sunt puternic dependente de turism, având o pondere însemnată în PIB a acestei ramuri, iar turismul a fost practic desființat în timpul pandemiei, îndeosebi în perioada aprilie-iunie.

36% din paturile turistice din Uniunea Europeană sunt în doar două țări, Franța și Italia (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/1171.pdf ). Știți cum arată piața de turism pentru ne-rezidenți din Uniunea Europeană? Păi cam așa: 23% din nopțile petrecute în afara țării de reședință s-au petrecut în Spania, 16% în Italia și 11% în Franța, 8% în Grecia, câte 7% în Germania și Austria, 6% în Croația și 4% în Portugalia.





Noi nici nu existăm în astfel de statistici. Nici polonezii, nici bulgarii, nici cehii sau slovacii. Hai să vedem și ce pondere în PIB au încasările din turism pentru unele state europene: 5,7% pentru Spania, câte 2,5% pentru Italia și Franța, 4,4% pentru Ungaria, 8,3% pentru Portugalia și doar 1,4% pentru România. Iar ca balanță a diferenței dintre încasări și cheltuieli pentru turism, Spania conduce detașat în UE, cu 46 de miliarde de euro, urmată fiind de Italia (16 miliarde de euro) și Franța (15 miliarde de euro). Grecii câștigă și ei 13 miliarde de euro din turism (diferența dintre venituri și cheltuieli), ungurii 3,6 miliarde de euro. Noi pierdem (știam asta , nu?) din turism 1,6 miliarde de euro, cam la fel de mult precum națiuni extrem de bogate precum Olanda (-2,7 miliarde de euro), Suedia (-2,6 miliarde de euro) și Finlanda (-2 miliarde de euro).





Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/pdfscache/1171.pdf

Mai pe românește, oameni buni, România a fost atât de bine condusă că a reușit să aibă cea mai mare cădere economică din UE, cu excepția națiunilor puternic afectate de închiderea sectorului turistic! Parcă nu mai avem așa multe motive de mândrie, nu? Ce înseamnă asta? Păi adâncirea sărăciei și a înapoierii, întârzierea marilor programe de investiții, creșterea, pe termen mediu, a dobânzilor la care ne vom împrumuta și, nu în ultimul rând, amânarea creșterilor de pensii și salarii pentru mai mulți ani…

Ziua cînd PSD s-a călcat singur pe cap

 

În primii ani de după revoluție, dacă voiai să critici un congres de partid spuneai despre el că e pecerist. Azi, congresele PCR de odinioară se prezintă ca niște culmi ale seriozității și responsabilității politice în raport cu simulacrele la care asistăm, iar mascarada pesedistă de sâmbătă, 22 august 2020, a bătut recordul. Dincolo de aiureala statutar-organizatorică deplină, însă, PSD s-a călcat singur pe cap prin mesajele lansate, unele care vor fi intens și firesc speculate de adversari.

Practica politică modernă obligă un congres al unui partid, forul suprem care se reunește o dată la 4 ani, să fie o reuniune de maximă seriozitate, importanță și greutate. Documentele discutate în congres trebuie pregătite din timp, prezentate tuturor delegaților pentru ca ei să decidă în cunoștință de cauză, statutul trebuie respectat la virgulă, la fel dreptul la cuvînt – ne amintim că peceristul Constantin Pîrvulescu l-a putut critica direct, tăios, de la tribuna congresului al 12-lea pe Ceaușescu ! – votul trebuie să fie secret, competiția trebuie să fi onestă, iar în congres trebuie prezentate programe și soluții concrete atît pentru problemele interne ale partidului cît și pentru țară.

Nimic din toate astea nu am avut la PSD.

Un congres cu alegeri organizate pe baza unui statut modificat azi, practică interzisă de legea partidelor, care cere ca orice modificări statutare să fie aprobate în prealabil de tribunal. Rostul acestei prevederi este tocmai împiedicarea abuzurilor de putere: fiecare lider în exercițiu ar modifica, altfel, regulile în timpul jocului promovînd varianta care îi convine.

PSD nu a respectat legea – cu argumentul forte că așa fac toate partidele – și a schimbat regulile în timpul jocului. Ca bîlciul să fie complet, modificările la statut operate azi vor trebui aprobate de un tribunal care încă nu le-a aprobat pe cele de la congresul de anul trecut, situație fără precedent chiar și într-o țară ca România.

În decurs de cca.un an, PSD a parcurs senin trei moduri diferite de alegere a conducerii: prin votul tuturor membrilor de partid, prin votul congresului pe persoană, respectiv prin votul congresului pe grup de persoane.

Asta nu e tot: nimeni nu înțelege pe baza căror reguli un candidat a mers la vot cu moțiune și echipă completă, iar altul de unul singur.(??!!)

Altă premieră: congresul la care unul dintre cei doi contracandidați nici măcar nu a participat la ședință.

Nu a existat dezbatere de documente, pentru că ele nici nu au existat, cu excepția moțiunii lui Ciolacu, care a rămas, însă, neatinsă. Probabil niciun delegat nu apucase să o citească, necum să o comenteze.
S-a vorbit permanent și general de nevoia de proiecte noi, fără a fi prezentat măcar unul.
Practic, congresul a constat doar din discursuri tip apă de ploaie, rostite fără minim entuziasm și din simulacrul de vot online.

Singurele lucruri notabile din congres au fost elemente din discursul noului președinte, Marcel Ciolacu, și din nedezbătuta sa moțiune.

Iar aici, lucrurile devin cu adevărat dramatice.

Ceea ce a făcut Ciolacu la acest congres este, iarăși o spunem, fără precedent în istoria post-decembristă.

Practic, buzoianul și-a desființat pe bucăți propria formațiune, însușindu-și cu entuziasm cele mai dure critici aduse de adversari în ultimii ani, luînd distanță de toate conducerile anterioare, de pozițiile anterioare ale partidului, ba pînă și de orientarea sa doctrinară.

Ciolacu a vorbit de noul PSD ca un partid de centru, dacă nu chiar de dreapta de-a binelea, ceea ce ar cam trebui să stîrnească uriașe semne de întrebare.

A fost abandonată orice tentă de naționalism, a fost îmbrățișată călduros și deplin poziția PNL ori a USR-PLUS față de UE și SUA, s-a invocat nevoia ajutorării multinaționalelor să facă profit, a sprijinirii prioritare a clasei de mijloc, ba chiar s-a dat clar de înțeles că PSD va sprijini total controversatul „green deal” european.

Salutul masonic în timpul intonării imnului național la Congresul PSD, copiat de la Klaus Iohannis, este dovada alinierii la sistem/statul subteran a acestor slugoi pesediști nemernici conduși de marioneta SRI-ului Marcel Ciolacu. Gestul în cauză nu are nimic comun cu patriotismul! Mâna la inimă – sau ce-o avea robotul alogen  Iohannis în locul acela – este gestul obedienței masonice practicat în toate lojile masonice din lume și nu are legătură cu patriotismul, deși majoritatea ignoranților așa îl percep. Gestul pseudo-patriotic, pe care-l face Klaus Werner Iohannis, cu veșnica lui cravată albastră – culoarea masoneriei alături de galben (auriu) – în timpul intonării imnului național, a fost copiat de la președinții americani, după care s-a luat întreaga turmă a supușilor. Se știe că SUA este prima țară din lume fondată de masoni. Aceștia și-au impus simbolistica peste tot, începând cu grafica de pe bancnotele de un dolar și terminând cu arhitectura capitalei Washington.

Permanent, Ciolacu a vorbit despre erorile și gafele PSD, despre nevoia reformării sale totale și chiar a trîntit-o de-a dreptul că doar „La finalul acestui proces de transformare ideologică și structurală, PSD va deveni un partid puternic, demn și democratic.”. Pînă atunci, logic, rămîne, deci, un partid slab, nedemn și nedemocratic.

Idei care ne-au atras atenția în discursul lui Ciolacu, dincolo de glazura ieftină în care au fost ambalate:

– Vrem să rămânem un partid conservator, care se uită mai degrabă în spate, în TRECUT?… sau vrem să ne transformăm într-un partid MODERN, care se uită în VIITOR, spre progres?

– Să fim aproape de toți românii din clasa de mijloc!

– Munca voastră a fost irosită de cei care au crezut că pot folosi PSD ca pe o cheie la ușile justiției. Și trebuie să ne rupem de acest trecut!

– Astăzi suntem hotărâți să lăsăm greșelile trecutului în spate, acolo unde le este locul. Astăzi decidem viitorul social-democrației din România!

– Vreau să facem politica celor care au plecat să muncească în străinătate. Ei sunt cei care au ajutat România să treacă prin criza financiară.

– Să fim patrioți înseamnă să încurajăm antreprenoriatul românesc, dar și multinaționalele din România. Să le ajutam să facă profit aici, să plătească taxe aici, în România.

– PSD susține consolidarea parteneriatului cu NATO și dezvoltarea parteneriatului strategic cu Statele Unite. Trebuie și vom contribui la întărirea relației transatlantice pentru ca România să se bucure de securitate.

– PSD s-a bazat de-a lungul timpului pe tătuci. Și în mod evident acest lucru nu a făcut bine partidului și nici României. Vremea tătucilor a apus.

Idei care ne-au atras atenția în moțiunea lui Ciolacu:

– Urmează un proces greu, de transformare profundă a partidului. PSD se va reclădi ideologic pentru a-și recâștiga identitatea de partid istoric de stânga, prin reiterarea viziunii euroatlantice, asumarea critică a trecutului și prin respectarea angajamentelor politice față de societate. Prioritatea PSD este de a-și recâștiga credibilitatea în fața cetățenilor români și în cadrul familiei europene social-democrate.

– PSD va trebui să își însușească pe deplin doctrina și valorile social-democrate europene și să le transpună în mod real în societatea românească prin acțiunile sale politice. Totodată, PSD va trebui să promoveze competența la toate nivelurile din partid, pentru a-și recâștiga prestigiul partidului cel mai bine pregătit pentru a conduce țara și de a realiza schimbările așteptate de cetățeni.

– La finalul acestui proces de transformare ideologică și structurală, PSD va deveni un partid puternic, demn și democratic.

– Vor fi cooptați specialiști externi (din țară și din străinătate) care vor defini cadrul și regulile de selecție pentru membrii Consiliului Național.

– Fără cumetrii în funcții publice — Se va introduce regula ca partidul să nu susțină și să nu valideze sau să nu numească în funcții publice sau să nu angajeze fără concurs persoane care au o relație de rudenie de gradul 1 și 2 cu conducătorul instituției respective.

– Trecerea de la un partid conservator la un partid modern european — PSD se va desprinde de conceptele anacronice, încremenite în perioada preaderării la spațiul european. PSD va cultiva valorile autentice împărtășite de stânga europeană.

– PSD, partidul clasei de mijloc, își va propune ca obiectiv să se adreseze categoriilor sociale active care au contribuit sau contribuie activ la dezvoltarea socială și economică și care compun în cea mai mare parte clasa de mijloc din România.

– Apărarea cetățenilor români care muncesc în diaspora – PSD va acționa pe plan european pentru apărarea drepturilor românilor care muncesc din greu în afara țării.

– Apărarea mediului și resurselor naturale – PSD își va propune ca obiectiv apărarea mediului și resurselor naturale ale României.

– PSD se va desprinde de un trecut controversat și va comunica în mod prioritar schimbările pe care le face în structurile sale pentru a asigura un viitor promițător pentru partid și pentru țară.

– PSD susține la nivel național și european nevoia unui pact ecologic, precum și a unei tranziții echitabile către un nou model de societate bazat pe economie circulară și resurse regenerabile.

– PSD susține introducerea unor măsuri de protecție socială pentru antreprenori care să le permită acestora să treacă peste momentele dificile.

– PSD va pleda pentru o abordare responsabilă a fenomenului globalizării. Avem nevoie de o acțiune comună pentru rezolvarea problemelor globale, dar este nevoie și de mecanisme care să asigure protejarea intereselor naționale.

Să tragem linie și să adunăm:

– PSD se trage în mod clar spre centrul spectrului politic. Teza susținerii prioritare a clasei de mijloc revine în mai multe rînduri în discursul și în moțiunea lui Ciolacu.

– Ideea aducerii de specialiști din străinătate pentru selectarea celor mai buni dintre pesediști e desprinsă, probabil, dintr-un sitcom.

– Discursul despre Justiție devine, brusc, extrem de respectuos, dispar orice referiri la abuzurile incalificabile ale procurorilor și judecătorilor din ultimii 15 ani. Se ridică mingea la fileu PNL, USR-PLUS, președintelui Iohannis și tefeliștilor prin asumarea oficială a luptei PSD contra justiției.

– Nu există nici măcar o vagă aluzie la abuzurile serviciilor secrete, la celebrele protocoale etc.

– Leitmotivul întregii sale prestații este turnarea de cenușă în cap față de prestația PSD de pînă azi, vorbește insistent despre greșeli, despre distanțarea de trecut, despre nevoia unei reformări din temelii etc.

– Expresia „tătuci” îl vizează clar pe Ion Iliescu, deși îi poate atinge și pe Năstase ori Dragnea. Oamenii care au scos, totuși, cele mai mari scoruri pentru PSD.

– Ciolacu spune explicit că cetățenii nu mai au încredere în PSD, și nici marile partide europene. Pune pe locul unu ideea de globalizare și abia apoi vorbește de nevoia protecției intereselor naționale.

Practic, Ciolacu asimilează toate criticile adversarilor PSD, precum PNL, USR, Pro România, Iohannis, anumite ambasade străine, anumiți lideri de opinie, anumite organe de presă, ONG-uri șamd. Și promite să încadreze partidul în patul lor procustian. (Să spui explicit că PSD e ancorat în anacronismul din perioada preaderării la UE și că e necesară desprinderea urgentă de el e de o gravitate inimaginabilă.)

Dar, care ar mai fi în acest caz identitatea PSD?

Sprijinirea prioritară a clasei de mijloc e minunată, dar e obiectivul tradițional al PNL, asumat în epoca mai recentă și de USR-PLUS. Referirile pozitive la globalizare și la nevoia de măsuri de tip green deal, ori de digitalizare a învățămîntului duc iar PSD spre PNL și USR-PLUS. Susținerea diasporenilor e, iarăși, o temă clară a dreptei de la noi.

Ce va mai diferenția cele trei formațiuni în acest caz?

Nu există înfrîngere mai mare decît să preiei in integrum principiile și viziunea adversarilor.

Să spunem că singurul pesedist deranjat în congres de tragerea spre dreapta a PSD ori de atacurile la conducerile precedente a fost Dumitru Buzatu. Și a mai punctat nițel sindicalistul Dumitru Costin, în cele cîteva cuvinte rostite ca mesaj; în rest, liniște de mormînt.

Ca să fim bine înțeleși, o mai spunem odată: nu toate temele punctate mai sus de noi sunt criticabile, atît doar că ele aparțin tradițional altor formațiuni, din alt spectru politic.

Ce speră să obțină PSD disociindu-se în ultimul hal de propriul trecut, mai îndepărtat ori mai recent, pliindu-se brusc pe tezele unor partide profund adversare e greu de înțeles.

Un partid azi dispărut, PD, a șocat lumea cu ani în urmă trecînd peste noapte de la stînga la dreapta. Chiar și el, însă, a făcut-o după ce preluase puterea și nu mai risca sancțiunea propriilor alegători. Cîțiva ani mai tîrziu, și-a dat duhul după ce mai întîi se spărsese.

PSD face aiuritoarea meandră, însă, fix în buza alegerilor. Niște alegeri în care dușmanii politici vor fi de-a dreptul încîntați să facă uz de cenușa turnată azi cu chintalele de Ciolacu în căpățînile pesediștilor.

                                                                              Bogdan Tiberiu IACOBinPolitics.ro

sursa:https://www.justitiarul.ro/ziua-cind-psd-s-a-calcat-singur-pe-cap/

”Ultimul partid din Parlament care a încercat sa facă opoziție față de sistem a fost acaparat...”

 


Una dintre cei mai implicate personalități în bătălia cu ”Statul paralel”, avocatul Dan Chitic, a reacționat dur după Congresul PSD. Ca și alții care critică predarea PSD, Dan Chitic consideră că e vorba de trădare.

”Știți ca, oricât de puternici ar fi fost aheii sau mongolii, nici Troia și nici Zidul Chinezesc nu ar fi cedat in fata dușmanului dacă nu li s-ar fi deschis din interior porțile”, spune Chitic, arătând că ”exact la fel au procedat și pesedeii: au deschis porțile securicilor si, acum, au fost cuceriți de forțele sistemului care i-au asediat de ani de zile!”.

Iar în condițiile în care ”securicii sunt în tot și toate, la stânga și la dreapta, la putere și in opoziție, în organismele guvernamentale și neguvernamentale”, pentru cunoscutul avocat rămâne o singură întrebare: ”cât de bine vor mima lupta de-a puterea și opoziția?”.

”Probabil cam atât de bine pe cât au reușit sa mimeze și opoziția în fata instituirii stării de Urgenta, a investirii guvernului Orban 2, a Legii carantinării... și exemplele pot continua”, răspunde tot Dan Chitic.

Problema însă e la votant, consideră Dan Chitic. ”Ce contează că ei sunt niște regizori și scenariști proști atâta vreme cât publicul mai cumpără încă bilete la spectacolul lor ieftin”.


”Eu unul #NuPunBotul la securismele lor ieftine”, spune sincer Dan Chitic, adresând un îndemn: ”vă chem și pe voi sa faceți același lucru!”, iar soluția ar fi o ”Coaliție pentru Națiune!”.

Menționăm că, imediat după Congresul PSD, Dan Chitic a comentat: ”De azi e oficial: România e sub controlul absolut al Securității!”

”Ultimul partid din Parlament care a încercat  sa facă opoziție față de sistem a fost acaparat: alegerea securiciului Ciolacu în fruntea PeeeSeeeDeeeului arată că și acest partid a capitulat în fața sistemului”, a scris Chitic, conchizând - ”Azi Iohannis a câștigat și președinția PSD”.

Odată cu Congresul PSD, ”românii au intrat in opoziție cu întreaga clasă politică și cu serviciile care sunt in spatele parlamentarilor și a guvernanților din fruntea acestei țări”.

”De azi doar de noi, de fiecare în parte și de toți împreună, cu ajutorul lui Dumnezeu, depinde salvarea acestei țări și viitorul copiilor noștri!”, scrie Chitic.

sursa:https://ro.sputnik.md/analytics/20200824/31414275/chitic-securisme.html

PSD revine la o stângă rațională, pregătim o nouă generație de intelectuali

 

Mesajul principal pe care ar trebui să-l transmită PSD în acest moment este că face corecții și revine la o stângă rațională, pregătind "o nouă generație de intelectuali", a susținut la RFI noul președinte al Consiliului Național al partidului, Vasile Dîncu. Întrebat de ce ar vrea intelectualii de stânga să adere la un PSD în conducerea căruia au fost aleși tot oameni din vechea gardă, precum Lia Olguța Vasilescu, Titus Corlățean și Claudiu Manda, Vasile Dîncu a replicat: ”Sunt oameni din vechea gardă, dar care luați individual, fiecare a făcut ceva și care în interior, dar și în afară au fost votați de foarte multe ori și au fanii lor".

Vasile Dîncu a spus că ruperea de trecut, dorită de noua conducere a PSD, înseamnă "o rupere de ceea ce a fost greșit în trecut, de ceea ce a fost rău".

"În primul rând, este vorba de un anumit tip de conducere, mult prea autocratică și cu foarte multe inconsecvențe atât de natură ideologică, a poziției politice. În al doilea rând, este vorba de o mai mare stabilitate a proiectelor și a oamenilor și de un alt mod de a-i selecționa pe cei pe care-i promovăm în spațiul politic, în spațiul public", a afirmat noul președinte al Consiliului Național al partidului.


Întrebat dacă PSD se poate rupe de trecut, având la vârf oameni din vechea gardă, președintele Consiliului Național a răspuns: "Un partid nu își poate schimba resursa umană peste noapte. Tocmai aceasta vrem, în condițiile Consiliului Național, în cadrul pe care ni-l va oferi Consiliul Național, vom încerca să reconstruim resursa umană, să aducem, să pregătim o nouă generație de intelectuali de stânga, să pregătim pe cei care vor ajunge în structurile administrative, dar în acest moment, eu cred că acest lucru se poate, atâta timp cât schimbăm cadrul în care funcționează oamenii, schimbăm proiectul și cred că oamenii pot să se adapteze, pentru că în această situație era vorba de câțiva oameni, foarte puțini, care au condus și care în acest moment nu mai sunt în vârf".

De asemenea, chestionat de ce ar vrea intelectualii de stânga să adere la un PSD în conducerea căruia se află oameni din vechea gardă, precum Lia Olguța Vasilescu, Titus Corlățean și Claudiu Manda, Vasile Dîncu a replicat: ”Sunt oameni din vechea gardă, dar care luați individual, fiecare a făcut ceva și care în interior, dar și în afară au fost votați de foarte multe ori și au fanii lor. Sigur că dacă intelectualii nu se regăsesc în acești oameni, poate se regăsesc în alții care sunt acum la vârf. Să nu uităm că a revenit la vârful partidului Sorin Grindeanu, care în acel moment a fost executat, ca să folosesc un termen un pic cam militar și am revenit eu și alți oameni care suntem noi în această perioadă, chiar dacă am mai făcut politică în cadrul PSD-ului mai demult”.

Regulile jocului pentru vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se modifică

 

Regulile jocului pentru vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan se modifică conform noutăților aduse de Legea nr. 175/2020 care va intra în vigoare pe 13 octombrie 2020. Pe scurt aceasta prevede că vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan va putea fi efectuată doar cu respectarea dreptului de preempțiune a unei categorii extinse de beneficiari. Terenul poate fi vândut liber numai în cazul în care niciuna dintre categoriile privilegiate nu își exercită dreptul de preempțiune.


Titularii dreptului de preemțiune sunt, pe lângă coproprietari, rude și vecini, și tinerii fermieri, persoane fizice domiciliate în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în localitățile din vecinătate, precum și Academia de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișeștiˮ și unele unitățile de cercetare-dezvoltare și statul român.

Arendașii beneficiază și ei de un drept de preempțiune, la fel ca în vechea reglementare. Însă sfera acestora a fost restrânsă la persoanele fizice și juridice care au avut în ultimii 5 ani domiciliul sau reședința în România, iar în cazul persoanelor juridice există condiția ca acestea să fie controlate de indivizi cu domiciliu/reședința în România.

Legea mai prevede un drept de preempțiune special de care beneficiază persoanele fizice sau juridice care dovedesc: deținerea în ultimii 5 ani a unui domiciliu/sediu în România și experiență anterioară de minim 5 ani în desfășurarea de activități agricole în România. Suplimentar, pentru persoane juridice mai apare condiția ca minimum 75% din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali să fie din activități agricole, iar asociatul/acționarul care deţine controlul asupra acestor persoane juridice să fi avut în ultimii 5 ani domiciliul în România.

Actul normativ pare la prima vedere să privilegieze investitorii naționali în defavoarea investițiilor străine. Trebuie menționat, însă, că asupra compatibilității prevederilor mai sus menționate cu libertatea de circulație a capitalurilor în Uniunea Europeană s-a pronunțat deja în mod favorabil Curtea Constituțională, motiv pentru care nu vom mai dezbate acest subiect.

Care sunt potențialele efecte ale unei astfel de legi?

Tranzacțiile vor fi planificate din timp și atent

Primul efect și cel mai vizibil va fi de ordin birocratic, efect care vine din intensificarea procedurilor administrative deja existente. Tranzacțiile cu privire la terenurile agricole situate în extravilan vor urma o procedură specifică care include depunerea ofertei de vânzare pentru terenul respectiv și luarea în considerare în calendarul tranzacției a 2 termene cumulate, unul de 45 de zile și unul de 30 zile prevăzute pentru exercitarea dreptul de preemțiune.

Va crește gradul de complexitate a tranzacțiilor agricole

Prevederile legii reglementează procedura de înstrăinare a unui teren agricol extravilan prin vânzare, nereferindu-se însă și la alte forme de tranzacționare. Agricultorii profesioniști, cu experiență, în marea lor majoritate societăți comerciale, vor apela la structuri juridice sofisticate de genul fuziunilor și divizărilor, aporturi la capital social, etc., mecanisme juridice care actualmente sunt mai puțin prezente în sectorul agricol. Pentru aceleași motive, suntem de părere că actul normativ nu va reuși să afecteze în mod semnificativ investițiile străine și nici tranzacțiile mari. Va crește, însă, complexitatea tranzacțiilor și nevoia de consultanță de specialitate.

Citește articolul integral pe blogul PwC România


sursa:https://economie.hotnews.ro/stiri-blogul_pwc_romania-24247224-regulile-jocului-pentru-vanzarea-terenurilor-agricole-situate-extravilan-modifica-care-impactul-pentru-piata-agriculturii.htm