12.02.2020

România alegerilor fără alegere

 


Democrația presupune pluralism al abordărilor, alternative elaborate și dezbaterea lor publică, înainte de vot. După vot, ea cere aleșilor să dea seama.

Democrația nu se reduce la alegeri, dar rămâne procedurală. Informarea alegătorilor, examinarea soluțiilor preconizate de candidați, votarea, prelucrarea buletinelor și stabilirea rezultatului sunt calea de urmat.
În lume sunt, totuși, alegeri și alegeri. Alegeri democratice sunt sub trei condiții aparte. Alternativele trebuie să fie clare, cum spune din capul locului binecunoscuta „definiție minimală” a democrației (Norberto Bobbio, Il futuro della democrazia, Einaudi, Torino, 1995). Cetățenii trebuie să fie informați asupra alternativelor și să le dezbată în prealabil. Ei pot alege nu doar oferte consacrate, ci și ceva nou.

Dacă nu se întrunesc aceste condiții, nu se poate vorbi de alegeri democratice. Numai într-o înțelegere primitivă, pe care, din nefericire, o practică decidenții actuali din România, democrația se mutilează prin reducere la mecanica votului.
Desigur, pandemia covid-19 a dat peste cap alegerile. Fiind angajate demult într-un proces de amploare fără egal, cu pluralism și premise mai asigurate decât oriunde, SUA au desfășurat, într-adevăr, alegeri parlamentare și prezidențiale în 3 noiembrie 2020. Acestea au dus, însă, deocamdată, cum arată datele, la extinderea infectărilor cu coronavirus 19. În schimb, Franța a amânat alegeri din grija de a nu infecta și mai mult populația. Alegerile multiplică inevitabil infectările.

Gestionată vizibil de activiști mediocri, într-o Românie care nu este, totuși, la marea circulație, pandemia a atins deja mai mulți oameni, proporțional, decât oriunde în Europa. La decese, țara bate recordul. Decidenții ei dirijează testări în dorul lelii și falsifică sesizabil datele.

Nu altcuiva decât „președintelui”, în diletantismul său, îi revine răspunderea pentru crima de proporții care are loc. Acesta aruncă, așa cum se vede, vina pe alții, dar procedeul este doar penibil, căci cine a uneltit să aibă “guvernul meu”, răspunde, oriunde în lume! „Corupția ucide”, spunea el după tragedia de la „Colectiv”. Dar „corupția unită cu prostia ucide la pătrat!” – așa îi arată bilanțul!
România este trimisă în forță la alegeri pe 6 decembrie 2020, când este clar că nu le dorește decât o mână de impostori fără scrupule. Și că decidenții nu știu ce înseamnă alegeri. De aceea, merită cântărit, cu argumente, ce fel de alegeri pot fi în România zilelor ce vin.
Un prim argument într-o astfel de analiză este „argumentul istoriei recente”. Toate scrutinurile din 2019-2020 au fost compromise din incultură, fușereală și securism. O spune lectura documentelor timpului.

Cum se știe, în 2019 s-au organizat alegeri europarlamentare. Nu s-a discutat ce năzuiește o țară, dar s-a diabolizat din greu. Nicăieri diabolizarea nu ține de alegeri, știindu-se bine că, lipsiți de soluții, impostorii de regulă atacă orbește.
Nu a fost în 2019 nici referendum la propriu. Un referendum se face pentru ca electoratul să se pronunțe într-o chestiune ce depășește reglementările existente. În România se recurge la referendum pentru a justifica abuzuri. Așa cum atestă banda magnetică, întrebarea referendumului nu s-a înțeles nici măcar de cel care a formulat-o.
Nu au fost în 2019 nici alegeri prezidențiale curate. Ce alegeri când s-au eliminat din timp contracandidați care însemnau ceva, cu „justiția” aservită și noua Securitate? Când s-a fugit de dezbatere ca de foc?

„Alegerile locale” din 2020 au fost cu mișcarea flotanților, cu plimbatul sacilor de voturi și cu numărări după ochi. „Alegerile” n-au făcut decât să demaște mai mult “tehnici” de falsificare: liste siluite, manipularea diasporei, comisii preocupate mai curând de remunerație decât de corectitudine, prelucrări „greșite”, computerizări anapoda, rolul sts-ului.
În nicio altă țară din Europa campaniile pentru scrutinuri nu i-au ignorat pe cetățeni. Niciodată nu s-a conturat mai puțin viitorul. Niciodată „candidatul” nu s-a opus atât de îndârjit dezbaterii.
Iar dovada cea mai bună a eșecului scrutinurilor din 2019-20 este rezultatul: nu a ieșit din ele o schimbare în bine. Până și copiilor li s-au luat din alocații, cetățenilor li s-au redus salariile și pensiile prevăzute de lege, s-a instituit „stare de ugență” pentru a nu fi dat jos „guvernul meu”, bieții producători agricoli au fost izgoniți din piețe, drepturile sunt socotite daruri „guvernamentale” etc.. S-au extins, în schimb, impostura, fraudele și minciuna fățișă, de la „președinte” până jos. Iar țara a luat hotărât în brațe ultimul loc în UE.

Așa arată realitatea creată de „alegeri” în România ultimilor ani – de fapt, de alegeri fără alegere, de alegeri mutilate! Merită continuat astfel? Eu cred că nu, decât dacă, fiind deja, după criteriile dreptului constituțional, „președinție africană”, se vrea și restul.
Acum, se forțează alegeri în 6 decembrie 2020. Nu este adevărat că trebuie alegeri în contextul expansiunii covit-19, când grijile cetățeanului sunt altele. Constituția permite ca alegerile să fie în condiții ameliorate, cum au procedat și alte țări. Analogiile care se fac oficial sunt doar inepții, dintr-un lung șir. America este pluralistă, cu doctrine conturate, pe care le percepe orice american – campania electorală nu trebuie decât să le reamintească. România actuală este departe de așa ceva.
„Argumentul crizei sanitare” este puternic, chiar dacă decidenții îl bagatelizează. Nu se pot face alegeri demne de încredere în vreme ce, în România, în unele zile, 30-35% dintre cei testați sunt infectați, iar decesele sunt proporțional mai multe ca oriunde. Oricine poate face extrapolarea și poate sesiza fața reală a infectării. Cetățeanului nu i se poate cere să se îmbolnăvească.
Nicio Constituție de referință nu reduce democrația la alegeri și alegerile la votare, încât „argumentul legalității” se opune înțelegerii primitive a democrației de către decidenții României actuale. Căci ceea precede alegerile (profilarea programelor și a formațiunilor) și ceea ce se face în preajma lor (dezbaterea publică și confruntarea candidaților) sunt la fel de importante ca alegerile însele. În definitiv, alegerile țin și de respectul demnității persoanelor!

Nicăieri în lumea civilizată nu se fac alegeri pentru a păcăli alegătorii, încât păcălitorul să poată pune șaua pe ei a doua zi. Niciun politician civilizat nu aspiră la funcții pe seama acurateței, știind, de altfel, că examenul se dă nu doar la vot.
Legislația electorală s-a îngrijit și în România să ferească votul de meschinării. De pildă, Legea 208/2015 spune, la articolul 12/4, că „prin fraudă electorală se înțelege, în sensul prezentei legi, orice faptă incriminată de lege care are loc înaintea, în timpul sau după încheierea votării ori în timpul numărării voturilor și încheierii proceselor verbale și care are ca rezultat denaturarea voinței alegătorilor și crearea de avantaje concretizate prin mandate în plus pentru un competitor electoral”. Nici în România legile nu detaliază premisele alegerilor, dar prevăd, totuși, „întâlniri cu alegătorii” și pretind ca „electoratul să primească informații corecte” și să aibă loc „dezbateri electorale”.

Nici „argumentul organizațional” nu este satisfăcut în România actuală. Dincolo de vorbe, lipsesc programe propriu-zise, nu este nici o preocupare serioasă pentru informarea alegătorilor, nu s-a ajuns nici la competiția argumentativă și nici la cunoașterea alternativelor. Că astfel poate ajunge să fie aleasă o maimuță, nu mai este doar un banc simpatic! De aceea, bătutul în piept cu „am învins”, după ce ai smuls, prin măsluiri din vreme, de fapt voturile unei treimi a electoratului, cum s-au petrecut lucrurile la „prezidențiale”, nu-i spune nimic cetățeanului matur.
Comunicarea online nu este înlocuitor nici de educație și nici de alegeri, cum perorează decidenți ai României actuale. „Argumentul limitelor onlinearizării” se opune la aceste „alegeri”. Nici securismul nu poate crea aparența normalității, oricât se străduie un „președinte” depășit de funcție și rătăcit în meschinării.

În Anglia, există tradiția ca un guvern – instalat, însă, legitim – să-i ceară electoratului un mandat. Procedeu corect într-o țară în care sunt tot timpul întrunite condițiile democrației. Ceea ce, din nefericire, nu este cazul României actuale. De aceea, „argumentul nevoii de a valida un guvern” nu ține aici. De fapt, aici avem de a face cu un partid minoritar, adus la guvernare încălcând de fapt cerința legitimității, care nu are vreo reușită, dar are un eșec limpede în stăvilirea pandemiei, care a supraîndatorat țara, un partid sărac în profesioniști și, peste orice, umplut acum cu neisprăviți.
De altfel, în ultimii deja șase ani, nimic nu a ieșit din mâna decidenților actuali. „Argumentul lipsei de performanță” este zdrobitor.
Cum se vede pe orice indicator, performanța economică nu intră în discuție. Acum se mută accentul de pe motorul consumului intern, folosit după 2016, pe stimularea companiilor. Lipsind priceperea, nu se va rezolva ceva nici pentru capital (cum remarca un finanțist reputat: nici nu se înțelege că fără capital nu merge!), dar s-a oprit o dezvoltare!
Performanță instituțională? Trebuie cunoștințe pentru așa ceva. Deocamdată, s-a dezvoltat cel mai securist stat după 1989. Nicio instituție nu mai funcționează conform menirii ei. Deșertificarea lovește viața publică, justiția, sănătatea, educația, politica externă.
Performanța socială nici nu mai este vizată. Funcționarea se bizuie pe aceea că social-democrații, care au guvernat până mai ieri, au ameliorat veniturile populației, înviorând, în același timp, economia.

Performanța politică nu este nici atât, căci țara este mai scindată ca oricând după 1989. Iar emigrarea cetățenilor proprii și comerțul cu ființe umane face din România actuală campioană. Mai nou, se adaugă fuga tinerilor de învățământul din țară.
Țara este pusă să înghită aiurelile unui om lipsit de civism, despre cât de rea este social-democrația și cât de slabi i-au fost înaintașii. Acesta reia „tehnicile” anilor treizeci – „distincția amic-inamic” ca politică, eliminarea „definitivă” a rivalilor, contestarea oricărui merit acestora, recursul la limbajul patologiei – care au mai distrus democrația, în vreme ce România are nevoie de pluralism politic și democratizare ca de oxigen.
Performanță culturală, nicicum. Cu fiecare zi se umflă demagogia, dar scade competența. Degradarea ia forma adâncirii confuziei valorilor și a aducerii nepregătiților la decizii. Albia dezbaterilor a secat sub loviturile acestora.
Performanța europeană este de fapt aproape de zero. Vătafii de azi nici măcar nu cunosc frământările Uniunii Europene, decum să le și priceapă. „Președintele” se opintește să impună iluzia că „a adus bani țării”, înțelegând pesemne Europa ca pe un fel de târg de lemne.
Performanța pregătirii viitorului este nulă. Nu se vede la decidenți capacitatea de a proiecta dezvoltarea și de a o feri de propria lor corupție. Vorbe însăilate pentru școlari nu țin loc de program.

Performanța morală? Atunci când nu restitui bani necuveniți, când fugi de cetățeni loviți, când te lauzi că te opui la grațiere și amnistie chiar la sărbătoarea Centenarului statului, după ce ai insistat ca rivalii să fie arestați, după ce încalci orice meritocrație, când te temi până și de biserici, unde să fie morală?
S-a reușit însă, în șase ani, ceva aparte. Se dau funcții unor nepricepuți pe care nimeni nu i-a angajat, iar aceștia luptă apoi, cu orice mijloc, pentru aberații. Se creează peste noapte generali – cineva i-a socotit deunăzi la peste 1100 (!!), încât devine trivial și gradul care merita respect maxim. Unii spun că sunt mai mulți generali în România actuală decât în armata americană! Se alocă bugete serviciilor secrete mai mari decât în țări care sunt puteri ale Europei. Toate pentru excursii, din care ies poze! Se poate găsi ceva mai fraudulos?
În democrații se face temă din semnificația votului. Cetățeanul merge la vot, înainte de toate, nu pentru rezultatul scrutinului, care nu depinde doar de el ca individ, „ci deoarece consideră democrația ca un regim bun și alegerile ca instituție fundamentală a democrației” (Raymond Boudon, Renouveler la démocratie. Eloge du sens commun, Odile Jacob, Paris, 2006, p. 207). Alegerile nu se fac doar pentru a vota. Practic, trebuie distins între „semnificația funcțională” a votului – aceea de a contribui la o statistică – și „semnificația deliberativă” – aceea de a comunica o voință și de a cere respectarea ei.
Așa stând lucrurile, și „argumentul semnificației votului” se îndreaptă împotriva „alegerilor” din România actuală. Alegerile demne de nume iau „semnificația deliberativă” a votului ca primordială. Unde-i această semnificație când „președintele” nu prididește să anunțe deja cine va câștiga alegerile? Ca și cum funcțiile publice s-ar fi privatizat!
Acum se vor iute alegeri parlamentare, până nu se trezesc cetățenii înșelați cu „guvernul meu” și cu celelalte aberații. Cu asemenea „alegeri”, „liberalii” se fac numai de râs, fie și când trepădușii îi aplaudă.

„Liberalii” vor „alegeri” azi pentru ca nu cumva să se ajungă la alegeri curate. „Argumentul scopului absurd” al alegerilor din 6 decembrie 2020, evident pentru minți sănătoase, este împotriva lor. De fapt, la ce bun alegeri mutilate? Îi este frică „presedintelui” de un parlament care ar fi capabil să se opună aberațiilor și să-l demită? Îi este frică de o justiție care și-ar face datoria? Se vrea cumva al treilea mandat? Nu ar fi cazul să se realizeze că nimic fals nu rezistă?
Justiția a validat „alegerile” – se spune cu pretenția unei înțelepciuni! Da, dar o asemenea validare nu spune nimic câtă vreme verificările sunt superficiale, iar puținii judecători care au făcut opinie separată în numele conștiinței juridice nu au fost ascultați. În România actuală, se poate vorbi de „argumentul irelevanței <justiției> care validează asemenea alegeri” – faptele îl susțin. Mai toate „alegerile” s-au validat, iar efectele se văd în degradarea din societate!
“Argumentul sociologic” este disprețuit, dar rămâne redutabil. Nici ca structură socială a României de azi, nici ca valoare a exponenților, nici ca program, „liberalii”, așa cum se prezintă acum, nu au cum câștiga „alegeri”, la care forțează din motive străine de interesul public. Iar dacă vor „câștiga”, atunci totul sugerează scenarii sinistre. Numai că oamenii de bună credință nu au luptat în 1989 și după aceea pentru malversațiunile unor impostori!
La cele invocate, se adaugă “argumentul obligației istorice”. Din păcate, în România actuală, prea mulți cetățeni tolerează – din necunoaștere, din oboseală, poate din lehamite – înțelegerea primitivă a democrației. Unii cred că cel ales are dreptul să ia orice decizie, fie ea și ineptă, fără să răspundă. Prea mulți își imaginează că de la noua Securitate și „justiția” aservită vine legitimarea.
Or, legitimarea nu poate veni din asemenea surse. Cum spunea James Madison, ea vine de la oameni care votează în cunoștință de cauză în alegeri democratice (Method of Guarding…, în „The Federalist”, 49, February, 1788). Legitimarea vine din alegeri curate – ca să reluăm expresia mereu citată, dar grav neglijată, din Proclamația de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918.
Toate, absolut toate argumentele se opun alegerilor din 6 decembrie 2020. Lămurindu-le, eu nu vreau să afectez decizia vreunui alegător. Sper că fiecare cetățean decide autonom, conform sieși.
Atâta vreme cât ținta forțării alegerilor pe 6 martie 2020 este, pentru minți lucide, distrugerea pluralismului și, literalmente, o nouă împilarea a cetățenilor, abstinența o socotesc condamnabilă. Nu se pot apăra pluralismul și democrația decât mergând la vot și apărându-le.

Pentru oricare cetățean onest, situația în care a fost adusă România este mai gravă decât se crede. Iar pentru cei care, profesional, ne ocupăm de conceptualizări, este limpede că, în vreme ce colegi din alte țări europene se pot ocupa de cercetări rafinate și soluții avansate, în România actuală urgența este evitarea penibilităților și mai mari.
Am mai spus, dar repet: se pot „cîștiga alegeri”, se poate da „guvernul meu” pe oricât și nu iese nimic, căci, evident, nu are de unde să iasă. Rămâne însă răscolitoare întrebarea: O țară întreagă trebuie lăsată pradă rătăcirilor unor incapabili?
Dacă, totuși, se ajunge la rezultatul nefast, atunci decidenții își iau o răspundere căreia nu au cum să-i facă față. Va fi nevoie de o vastă mișcare de forțe parlamentare și de cetățeni responsabili pentru a mai salva ce se poate și pentru a reveni la Constituție și la statul de drept democratic, ca pas de început.

sursa:https://www.cotidianul.ro/romania-alegerilor-fara-alegere/

Noua haină prăfuită a PSD sau Cum ”noul” PSD și-a dat singur foc la valiză

 


Mai sunt două zile pline de campanie electorală. Nu văd ce minuni ar mai putea aduce PSD-ul pentru a face un salt uriaș de la ce a făcut pînă acum. Este de crezut că rămîne cam cu ce-a arătat pînă în momentul de față. Partidul pe care președintele îl vrea eliminat de pe scena politică a intrat în cursa electorală cu o conducere nouă. Chiar pretinde o înnoire. Sondajele îl prezintă într-un fel de ascensiune, ca fiind într-o înnoire politică. Așadar, vorbim de o echipă nouă la conducerea PSD, de candidați noi, de o altă atitudine, plus de o pretinsă detașare de practicile autoritare de pe vremea lui Liviu Dragnea.

Este vorba de un progres la PSD? Creșterea în sondaje nu cred că are la bază noutățile invocate de Marcel Ciolacu și nici de comentariile împulicite ale lui Vasile Dîncu. Creșterea în sondaje a PSD-ului vine din nenumăratele greșeli și gafe ale PNL și de la, din ce în ce mai vizibila, nemulțumire față de aroganța președintelui Iohannis. Aș zic că toate chiflele puterii (Iohannis plus PNL și Binom) au scăpat, chiar mai ușor, decît ar fi meritat. PSD-ul cu a sa nouă conducere se poartă fomfăit și neconvingător. Secretarul general Paul Stănescu este ca și inexistent. Cînd apare, produce pagube și antipatii. Același lucru cu Gabriela Firea. Oricît de bățoasă și de culturală se crede moderatoarea ajunsă primăriță, ea nu depășește nici cum spiritul primarului și al învîrtelilor din Voluntari. Gabriela Firea contaminată și păpușată de lumea afaceriștilor din Ilfov se mătuiește pe zi ce trece, în ciuda țîfnei și a coafurii de nuntă balcanică nesfîrșită.

Ce este nou la PSD? Majorări de pensii și salarii. Majorările sunt cheia gîndirii unui partid care nu se poate ridica mai sus de promisiunile privind protecția socială. Viziune europeană-ioc, spirit euro-atlantic neconvingător, modernitate absentă, distanță mare de intelectuali și de lumea culturală și continuă bolmojire a exceselor comise de Binom. Să nu mai vorbim de puterea exagerată a serviciior secrete, inclusiv de prezența lor periculoasă în economie. Dreptul acesta a fost acordat de guvernul Năstase și PSD-ul de azi se face că nu vede și nu pricepe. De fapt, dacă ne întoarcem în timp, de la Ion Iliescu și pînă mîine, PSD-ul n-a zis niciodată nimic critic la adresa serviciilor secrete. Nici atunci cînd Victor Ponta era terfelit de binom. Cum o să zică Marcel Ciolacu, cel care apare pe lista de doctoranzi de la SRI?
Ce să facă PSD-ul la Bruxelles și la Washington? Cum trece de Curtici și Nădlac începe să se bîlbîie. PSD-ul are voce numai în Romania și flutură idei numai cînd este vorba de majorări. Vorbim de o infirmitate de gîndire și de un merit. Cei care trăiesc pe seama celor defavorizați le sunt devotați și înceracă să-i apere, uneori, mai mult decît poate duce economia. Dar, idei serioase de reformare a instituțiilor, un proiect de țară, un ideal de stînga ridicat pe catarg, un lider care să mobilizeze populația, nici vorbă! Noul PSD este la fel de prăfuit și de plastelinat ca și cel de pe vremea lui Liviu Dragnea. Aș zice că atunci era mai hotărît în apărarea intereselor românești. E drept, cu zero abilitate și coerență.
Multă lume acuză PSD-ul de blat cu președintele Iohannis! Asta ar explica lipsa de ofensivă și de construcție politică majoră. Nu subscriu. Eu cred că atîta pot și Marcel Ciolacu și Vasile Dîncu, și Gabirela Firea și Paul Stănescu. Dacă Vasile Dîncu ar fi putut mai mult, ar fi lansat idei și doctrine și nu s-ar fi mulțumit numai cu firimituri de la mesele adversarilor și ale binomului. Chiar și acum, în campanie, Vasile Dîncu, în loc să dea PSD-ului anvergură, s-a retras bolnăvior la Cluj, de unde vorbește pe o ferstruică. Hop și el, cu cîte o replică și cu cîte un răspuns fără rost ca să nu-l uite lumea. Socotit de alții mare sforar politic, Vasile Dîncu este departe de a aduce un beneficiu partidului care se tot luaudă cu el. Ba, mă aștept să-l păgubească sau să-l îngroape mai rău decît a făcut-o Liviu Dragnea!

Mă așteptam la o ofensivă PSD. Klaus Iohannis și PNL o cer! Din păcate, cu războinici de plastelină la conducere, PSD-ul le ține hangul și face același tip de politică. Pare, chiar, un semn că echipa de la putere este mulțumită cu ce are și că a decis să stea o tură pe margine!

sursa:https://www.cotidianul.ro/noua-haina-prafuita-a-psd/

Ce planuri îşi fac românii pentru Crăciun

 


Romania s-a aflat mereu în topul țărilor ce iubesc Crăciunul și nici anul acesta nu se dezminte, chiar dacă situația la nivel mondial s-a schimbat din cauza pandemiei.

România se află pe locul 2 într-un clasament realziat de Ferratum Grup, românii planificând să aloce 24% din venitul lunar cheltuielilor cu sărbătorile de iarnă. Dintre cei aproape 4000 de români ce au participat la studiul de piață Ferratum Grup, doar 15% se află printre cei ce au avut parte de o scădere salarială în această perioada, 73% declarând că sunt în continuare angajați și venitul lor lunar nu a avut de suferit.

Barometrul de Crăciun 2020 al grupului Ferratum arată că respondenții din cele 12 tări participante la sondaj, își stabilesc bugete ceva mai mici pentru sărbătorile din acest an, peste jumătate dintre ei recunoscând că vor cheltui mai puțin comparativ cu Crăciunul trecut. Sunt mult mai precauți în cheltuirea resurselor pe perioada crizei, mai ales în contextul în care 10% dintre aceștia și-au pierdut locul de muncă iar 17% au suferit reduceri salariale. Dacă la Barometrul de Vară 28% dintre respondenți alocau un maxim de 200 de euro pentru cheltuielile cu vacanta de vară, acum procentul a ajuns la 57% după încă o jumătate de an de pandemie. Doar 19% dintre cei intervievați au răspuns că vor ajunge să cheltuie intre 200 si 400 de euro în următoarele câteva luni.

Nu reprezintă o surpriză faptul că principalele cheltuieli din acest an au fost produselor alimentare, iar 21% dintre cei intervievați au răspuns că același lucru va fi valabil și pentru lunile ce urmează. Pe locul următor se situează achiziționarea de bunuri de uz casnic (10%), a hainelor pentru iarnă (10%), a jucăriilor (9%), a dulciurilor și a delicateselor (9%), deoarece sezonul cadourilor bate la ușă.

70% dintre respondenți au fost de părere că deși pandemia a redus călătoriile, precum și cumpărarea de produse scumpe, cel mai mare cadou va fi petrecerea Sărbătorilor alături de cei dragi, precum și celebrarea Nașterii Domnului (19%). Barometrul Ferratum arată că pandemia a zdruncinat serios modul în care respondenții se gândeau să petreacă sărbătorile, anulându-se călătoriile, dar ținându-i acasă, alături de cei dragi. Cei întrebați au răspuns că au început să-și gestioneze mai bine resursele, să-și descopere noi hobby-uri și să învețe să lucreze de la distanță.

Când au fost întrebați despre ceea ce-și doresc de la noul an, 22% dintre respondenți au spus ”Sănătate”, precum și prevenirea reducerii răspândirii COVID-19 ca principală dorință. A urmat petrecerea timpului alături de cei dragi (16%), aprecierea lucrurilor mărunte (11%) și mai multă mișcare (10%). La celălalt capăt al graficului, cu un interes scăzut, s-au aflat cumpărarea unei case sau a unei mașini, lucruri considerate mai puțin importante în acest an.

Din cele 12 țări care au luat parte la Barometrul de Crăciun Ferratum 2020, cetățenii cei mai cheltuitori sunt cei din Bulgaria, unde respondenții au declarat că 25% din venitul lor lunar se va duce pe sărăbătorile de Craciun, urmați de cei din România (24%), Croația și Australia (23%). La celălalt capăt al graficului găsim Finlanda (cu doar 12% din venitul lunar cheltuit pentru Sărbători) și Olanda, cu 11%.

Atunci când comandă online, 54% dintre cei intrebați au spus că preferă plățile cu cardul, 26% pe cele în numerar, iar 20% optează pentru transferul bancar. Când vine vorba despre lumea digitală și de plățile cu cardul, norvegienii sunt în frunte, 93% plătind în acest fel, urmați de danezi (80%) și de suedezi (79%). La celălalt capăt al diagramei se găsesc bulgarii, unde 71% dintre ei aleg, încă, plățile în numerar, în detrimentul cardurile online.

sursa:https://www.cotidianul.ro/barometru-ce-planuri-isi-fac-romanii-pentru-craciun/

12.01.2020

”Toţi care au lovit în ţăranul român au ieşit din istorie !”

 


De Ziua Naţională a României, Dan Puric a vorbit la Antena 3 despre capacitatea de a ne reface sufleteşte. El a reamintit de importanţa credintei şi de miracolul poporului român.

Întrebat de jurnalista Oana Zamfir ce punem în locul lucrurilor pe care le-am pierdut anul acesta, având în vedere contextul pandemiei cu coronavirus, în urma căruia multe familii din România au pierdut pe cineva drag, Dan Puric a răspuns:

"Întotdeauna pentru un om care crede în Dumnezeu, locul care râmâne gol este acoperit de Dumnezeu. În cele mai mari suferinţe acest popor l-a aşezat pe Dumnezeu.

Ăsta a fost miracolul dăinuirii noastre. Să ne gândim că acum 100 de ani au fost pierderi imense. Am fost a treia ţară în conflagraţia mondială, ca număr de oameni, ca jertfă pe care am dat-o, după Imperiul Otoman. Este aproape incredibil că se confruntau mari imperii, iar ţărişoara asta a dat o jertfă atât de imensă.

Cu gândul la ei să putem trece mai departe cu faţa spre Dumnezeu şi să ne gândim că într-adevăr aşa cum a spus Gheorghe Brătianu, mare martir al închisorilor comuniste, poporul acesta este o taină”.

Dan Puric a lansat şi un îndem la credinţă pe care o consideră o atitudine de fiecare zi pe care trebuie să o avem

"Există una dintre expresiile cele mai cutremurătoare ale unui mare profesor hispanist care spunea că nu este niciun mister originea acestui popor. Miracolul este că el există. Să trecem cu faţa spre Dumnezeu prin acest necaz, care după părerea mea este „du”, nu are numai caracterul acesta al pandemiei asupra comunist revarsă o pandemie ideologică hulită, care vrea pentru prima oară în istoria acestui popor, vrea să ne smulgă din rostul, din libertatea de a fi. Dar cu credinţă în Dumnezeu, şi lucrul acesta nu îl spun ca pe o gratuitate, când spun credinţă în Dumnezeu asta înseamnă o atitudine de fiecare zi pe care noi trebuie să o avem", a mai spus Dan Puric la Antena 3.

Dan Puric: "Suferinţa se împărtăşeste între toţi, nu putem fi indiferenţi"

"Este important să fim alături cu sufletele de cei care au avut de suferit, să învătăm să fim laolaltă. Din punct de vedere al Bisericii, suferinţa se împărtăşeşte între toţi, nu putem fi indiferenţi. Să învăţăm să fim împreună într-o Europă dezbinată, într-o Europă care se vrea unită şi se manifestă aşa că nu îl are pe Dumnezeu”, a mai transmis Dan Puric.

Dan Puric: "Înaltul Teodosie este o verticală a ortodoxiei româneşti"

"Vremurile acestea de prigoană modernă şi perverse aşa şi pudrate constituţional sunt cea mai bună ocazie ca să iasă verticalităţi româneşti creştine. Înaltul Teodosie este o verticală a ortodoxiei româneşti. Creştinii aceia care s-au dus acolo sunt niste reprezentanţi extraordinari ai acestui popor. Pe de altă parte, mie mi-e milă de cei care au intervenit acolo, săracii jandarmi pentru că ştiţi cum este, când dai în biserică, consecinţele în timp să te ferească Dumnezeu care sunt, pentru că au familii săracii şi eu mă rog să nu li se întâmple ceva”, a mai spus Dan Puric, la Antena 3

Dan Puric, referitor la restricţiile dure impuse de autorităţi: Toţi care au lovit în ţăranul român au ieşit din istorie.

"Vedeţi că în perioada aceasta instituţiile noastre şi prezidenţiale şi guvernamentale au lovit fără scurpule săracii, într-o inconştienţă din asta bolşevică albastră în Biserică şi în ţăranul român. Tăranul român, producătorul este o icoană în muncă. El îndură. Uitaţi-vă in istoria României. Toţi care au lovit în ţăranul român au ieşit din istorie", a mai tranmis Dan Puric.

sursa:https://www.antena3.ro/actualitate/dan-puric-discurs-emotionat-ziua-nationala-587738.ht

Cum să te bucuri la aniversare când țara ta stă să crape ?!

 


„CUM SĂ TE BUCURI LA ANIVERSARE CÂND ȚARA TA STĂ SĂ CRAPE ?!”, este întrebarea retorică lansată de consultantul politic Cozmin Gușă pe Facebook.

„ZIC DOAR “LA MULȚI ANI ROMÂNIA!”, și nu zic “LA MULȚI ANI ROMÂNI !”, PENTRU CĂ NU MAI MERITĂM URAREA … 🇷🇴

Caut de câteva zile motive pentru care m-aș putea bucura azi, de ZIUA NAȚIONALĂ, pe care să le folosesc în discuțiile cu familia sau prietenii, iar dacă le-aș fi găsit vi le-aș fi împărtășit în scris și vouă.

Chiar și-acum 2 ani, când ne-am ratat în mod premeditat(!) aniversarea CENTENARULUI, am preferat să rememorez felul în care câțiva politicieni români curajoși au știut să fructifice conjunctura internațională favorabilă MARII UNIRI, iar anul trecut am tot comentat cu câțiva prieteni, la 100 de ani distanță, despre determinarea lui Ionel Brătianu și a Armatei Române ce-a ocupat Budapesta în 1919, ajungând până la dorința amuzantă și tonică de a identifica dacă opinca românească ce a înlocuit drapelul Ungariei pe catargul Parlamentului lor era oltenească sau ardelenească.
Anul ăsta nu mai găsesc nici motive din istorie pe care să le evoc pozitiv, ba chiar mi se pare c-aș fi neserios de-aș face-o, la cât de gravă îmi pare situația noastră națională. Nici nu pomenesc azi avatarurile pandemiei, am fi putut trece ușor și peste ele, de-am fi avut vreun plan agregat pentru viitorul imediat, sau măcar de “2 bani speranță” prin perspectiva parlamentarelor de duminică. Nici nu e cazul să vă vărsați năduful pe liderii politici care conduc, oricât de trădători și penibili par, ei sunt rezultatul opțiunilor noastre electorale, ce s-au degradat treptat sub povara răutăților și a inculturii ce-au pus stăpânire pe noi românii, dintr-un singur motiv dureros de real: PENTRU CĂ ATÂTA PUTEM, DECI ASTA MERITĂM!
Ca să putem mai mult, și ca cei ce urmează după noi să poată să-și umfle piepturile din nou, avem de făcut multe și repede, dar în orice caz ar trebui să începem prin a ne căuta prima dată OPINCILE, apoi să ne creem prilejuri concrete de a le atârna din nou! Pân-atunci, e corect și necesar să nu te tot felicităm reciproc între români la aniversarea națională, că e clar că nu avem de ce, să ne limităm doar la urarea LA MULȚI ANI ROMÂNIA! 🇷🇴„, a mai scris Gușă pe pagina sa de Facebook. 

sursa:https://www.cotidianul.ro/cum-sa-te-bucuri-la-aniversare-cand-tara-ta-sta-sa-crape/

Comisia Europeană zice: „Nu adunărilor pentru liturghii de Crăciun”

 


Comisia Europeană recomandă înlocuirea liturghiilor de Crăciun față în față cu „inițiative online sau televizate”. Recomandările fac parte dintr-un proiect ce va fi publicat miercuri.

„Nu adunărilor pentru liturghii de Crăciun” – este invitația cuprinsă în proiectul Comisiei Europene, care va fi publicat miercuri, legat de măsurile anti-Covid pentru sărbători, scrie Corriere della Sera.

Comisia Europeană cere „luarea în considerare a evitării ceremoniilor religioase cu adunări mari și înlocuirea acestora cu inițiative online, la televizor sau la radio”, potrivit unor surse din Bruxelles citate de cotidianul italian.

Proiectul insistă asupra distanțării sociale și a folosirii măștilor de protecție ca măsuri de reducere a infecțiilor.
Printre altele, Comisia recomandă menținerea interzicerii circulației inclusiv pentru ultimele zile din an, reamintind principiul cheie de urmat: „prudență” și „prudență”.

Pe scurt, trebuie evitate greșelile din vară, deoarece „riscul este un posibil al treilea val”, a reamintit președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: „Știu că cei care au magazine, baruri, restaurante vor să se termine restricțiile, dar trebuie să învățăm din greșelile făcute vara și să evităm repetarea lor. O relaxare prea rapidă și excesivă a măsurilor devine un risc în fața unui al treilea val după Crăciun”.

Marți, ministrul Sănătății din Italia, Roberto Speranza, și ministrul Afacerilor Regionale, Francesco Boccia, vor discuta cu autoritățile locale pentru finalizarea noilor reglementări ce intră în vigoare din 4 decembrie.

Pe de altă parte, Consiliul permanent al Conferinţei Episcopale Italiene (CEI) se reunește marți într-o sesiune extraordinară pentru a discuta despre măsurile anti-pandemie.

Liturghiile de Crăciun vor avea loc „cu respectarea deplină a regulilor”, a declarat monseniorul Mario Meini, președintele CEI: „Dacă liturgiile și întrunirile sunt supuse unei prudențe deosebite, acest lucru nu ar trebui să ne descurajeze. În ultimele luni a devenit clar cum este posibil să sărbătorim în condiții de siguranță, în deplină conformitate cu regulile. Suntem siguri că va fi așa și de Crăciun și va continua să fie un bun semn de solidaritate cu toată lumea”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/comisia-europeana-nu-adunarilor-pentru-liturghii-de-craciun/

TRĂIASCĂ ROMÂNIA !

 


ROMÂNI DIN TOATĂ LUMEA UNIȚI-VĂ !

Contraatac spectaculos din tabara Bisericii la adresa guvernanților

 


Preotul Eugen Tănăsescu, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, a sărit în apărarea arhiepiscopului Teodosie, care a organizat slujba de Sfântul Andrei, arătând, într-o postare pe Facebook, că „nu Biserica a umplut spitalele, ci colcăiala de interese enorme pe niște cârpe, numite măști”.

„Nu-l scoateți vinovat pe IPS Teodosie, pentru că niște cinici v-au dat cârpe de doi lei, de s-au umplut spitalele.

Au apărut retorii care se agită irațional că „ce alegi, Peștera sau ATI?” și că IPS Teodosie incită la nerespectarea legii.

Le atrag atenția că-s orbi și surzi.

Credincioșii au fost purtați prin frig, ploaie, soare, după hatârul guvernanților, că vezi Doamne, e pericol la Biserică.

Asta în vreme ce n-au fost probleme cu înghesuiala de prin metrou, mall-uri sau alte temple ale comerțului.

În vremea asta, nimeni nu răspunde că 90% (mai nou) din măștile puse „spre protecție” au fost niște cârpe. A trecut virusul prin ele ca deciziile guvernanților prin birouri, fără nici o opreliște.

Dar important e să supraveghem credincioșii cu elicoptere. Filtrele poliției sunt mai ceva ca măștile. În vreme ce SUA și Franța au anulat interdicțiile discriminatorii.

Nu Biserica a umplut spitalele, ci colcăiala de interese enorme pe niște cârpe, numite măști.

Pe care au tupeul să le și redenumească „acoperitoare faciale” doar ca să-și acopere, juridic, șmenul. În rest, vă lasă să le cumpărați ca păcăliții, că tot nu vă protejează.

Când expui populația la infectare, cu o cârpă neconformă în peste 90% (!!!)din cazuri, când transportul în comun e prima cale de transmitere a virusului și poți merge oriunde pe proprie răspundere, vii și repeți obsesiv că n-ai voie să mergi la o slujbă undeva în pădure…

Statul practică prea mult dubla măsură”, a scris duminică Eugen Tănăsescu în postarea de pe Facebook.

sursa:https://www.cotidianul.ro/contraatac-spectaculos-din-tabara-bisericii-la-adresa-guvernantilor/

11.30.2020

Profetul Iohannis dă în gropi și se dă de gol

 


La una dintre conferințele de presă despre nimic la care anunță nimic, președintele Klaus Iohannis a fost întrebat ce părere are despre disputele dintre două partide și care este mesajul său pentru PNL și USR Plus. Reproduc de pe o agenție de presă răspunsul (aflat și pe site-ul Administrației Prezidențiale) cu pretenție de umor și înțelepciune al președintelui României:

Mesajul meu e simplu. Vor guverna împreună! E o nervozitate, sensibilitate, ca în campanie electorală. Unii sar mai repede cu anumite mesaje, acuzaţii. Între PNL şi USR există o apropiere care nu trebuie să se apropie pe simpatii între persoane, ci pe valori şi programe. Eu îi încurajez să se apropie şi electoratul aşteaptă acelaşi lucru”.

Răspunsul se vrea un fel de glumă anglo-saxonă. Adică fără poantă, cu umor sec și cu pretenții de secret și adevăr rostit în mijlocul scenei publice. E ca o glumă răsuflată a doi moderatori tv care își spun în timpul emisiei: „Hai spune, că nu ne vede și nu ne aude nimeni“. Ei bine, dincolo de răspunsul însoțit de un rictus cu aparență de altceva(!?), propoziția președintelui a fost o chiflă peste care nu putem trece.
De unde știe președintele Romaniei că PNL și USR-PLUS vor guverna împreună? A citit dînsul în stele vizibile deasupra Palatului? A visat? A turnat el, fizicianul, niște acid clorhidiric în ceașcă și a mai adăugat două boabe de cafea și a văzut siglele celor trei partide plutind în mijlocul caimacului?
Cu o săptămînă și ceva înaintea scrutinului, președintele știe deja cine va guverna. Măi să fie! Ori este magician, ori dă în gropi! Asta înseamnă că are habar de rezultatele alegerilor de duminică. Nu numai de procentele obținute de PNL dar și de cele scoase de USR-PLUS. Altfel, nu are cum să prevadă o asemenea colaborare politică. Mai mult, profeția lui este ofensă la adresa Parlamentului. Guvernarea nu se decide la Palatul Cotroceni, ci în Parlamentul României în baza numărului de locuri dobîndite prin vot de fiecare partid și cu formarea unei majorități. Știe președintele României rezultatele? I-a spus lui generalul Ionel Sorin Bălan, șeful STS, adus special de la Sibiu în fruntea acestui serviciu secret (unde chiar înaintea profețiilor prezidențiale opt ofițeri au fost înaintați la gradul de general!?), ce procente vor ieși din softul pe care nu l-a verificat nici dracul? Klaus Iohannis ar putea ști rezultatele înainte de votul din 6 decembrie doar dacă șeful STS i-ar promite că le rezolvă el și că îi garantează procentele. Klaus Iohannia a mai spus de cîteva ori și s-a îmbățoșat că el nu va numi niciodată un premier PSD. A fost răspunsul ferm al sibianului dat la o întrebare cretină și procovatoare pusă repetat de tot soiul de jurnaliști de ocazie. La așa întrebare tîmpită, a venit un răspuns pe măsură și de la acesta s-a putut naște și profeția de Ferentari cu „vor guverna împreună”.

Acest răspus ne arată că fostul primar de Sibiu nu are nici cea mi mică abilitate politică. Pur și simplu se poartă grsolan. Sau, este de-a dreptul inconștient. Nu înțelege Constituția României și ia jocul politic, așa, ca pe o țurcă în care el inventază reguli după cum are chef.
Mai mult, răspunsul său de tip Bulă ajuns atotputernic trădează și un dispreț față de alegători. De ce să mai meargă aceștia la urne din moment ce președintele știe cine cu cine va guverna? Îi îndeamnă, le dă ordin? Asta înseamnă că el se poartă ca un comandant suprem, mai ceva ca africanii, și cunoaște, deja, rezultatul.
Cum fizicianul nostru nu este profet, nu ne mai rămîne decît ipoteza conform căreia indiferent ce rezultate vor ieși din urne, ele vor fi aranjate de președinte României împreună cu generalii de la STS abia înaintați în grad. Adică, totul este pregătit, aranjat, mai trebuie doar să ne face că votăm.
Citind printre rînduri răspunsul dat luni de președinte Klaus Iohannis după vizita făcută la Spitalul Municipal București nu ne mai rămîne decît să cădem pe gînduri. Citiți și legați mesajul cu „guvernatul împreună” de această declarație de om care le știe pe toate și ne vinde perspectiva sa asupra pandemiei.

 ”Nu ne aşteptăm la o creştere a numărului de infectări sau a ratei de infectare după alegerile parlamentare, pentru un motiv foarte simplu: noi suntem bine pregătiți, cunoaștem felul în care ne-am pregătit pentru alegerile locale, a funcționat foarte bine atunci și va funcționa mult mai bine, fiindcă am prelucrat toate cazurile care au fost de prelucrat și din fericire, au fost foarte puține de la locale. Dați-mi voie să vă spun că acea creștere nu s-a datorat alegerilor locale. Alegerile locale s-au desfășurat în perioada în care în toată lumea, și în special în toată Europa, numărul de cazuri a crescut de la săptămână la săptămână. Alegerile locale s-au desfășurat în maximă siguranță și nimeni nu s-a infectat fiindcă s-a dus la vot, oamenii s-au infectat fiindcă nu au respectat toţi normele care au fost atunci în vigoare. Între timp, avem măsuri mai ferme și vedem că foarte, foarte mulți români le respectă. Asta este o veste extraordinar de bună. Pe de altă parte, siguranța medicală a secțiilor de votare va fi de data aceasta mai bună decât la locale. Deci, nu, nu ne așteptăm la o creștere a ratei infectării după parlamentare”.

Cu „maximă siguranță”, am crescut la 10.000 de contaminați pe zi, apoi scădem tot la comandă. Cît despre rezultatele la alegerile din 6 decembrie, tot la comandă trebuie să ducă la „vor guverna împreună”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/profetul-iohannis-da-in-gropi-si-se-da-de-gol/

Iată cum se joacă Guvernul și Iohannis cu soarta piețarilor !

 


Premierul și președintele o scaldă când vine vorba de piețe, în timp ce numeroși comercianți și cumpărători îngheață în frig.

Premierul Ludovic Orban a declarat, luni, că este analizată posibilitatea redeschiderii pieţelor, anunțând pe de altă parte că proiectul de lege adoptat de PSD care prevede ca ele să fie deschise a fost atacat la Curtea Constituțională.

„Vă spun că analizăm acuma, dar să nu o daţi încă ca o ştire, analizăm posibilitatea redeschiderii pieţelor care funcţionează în spaţii închise. Cu atât mai mult cu cât a venit iarna şi temperatura a coborât, analizăm posibilitatea de a redeschide pieţele. Sigur, sunt şi alte măsuri, dar orice decizie pe care o vom lua, o vom lua în funcţie de evoluţia epidemiei. (…) Când vom avea o analiză şi vom fi pregătiţi să luăm o decizie, o vom face publică. (…) Dar, sigur, orice redeschidere a pieţelor nu va fi posibilă decât cu respectarea unor norme de protecţie sanitară foarte strictă”, a zis Orban, într-o conferinţă de presă.

Pe de altă parte, în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis a susținut, luni, că nu a primit deocamdată legea care prevede redeschiderea pieţelor pieţelor, în vederea promulgării, Orban a declarat că proiectul respectiv a fost atacat de către Guvern la Curtea Constituţională.

„Am atacat la Curtea Constituţională, pentru că legea nu poate să schimbe o hotărâre de guvern şi o lege, să spun, care reglemenetază activitatea pieţelor nu poate să modifice o hotărâre de guvern, care este legată de starea de alertă. Şi mai sunt şi alte motive de neconstituţionalitate. (…) Da. Cred că vineri am semnat-o”, a spus Orban.

Pe 10 noiembrie, Camera Deputaţilor a adoptat amendamentul PSD potrivit căruia pe durata stării de alertă pieţele agroalimentare în spaţii închise, târgurile, bâlciurile, pieţele mixte şi volante şi talciocurile îşi vor putea continua activitatea, cu respectarea măsurilor de distanţare socială şi protecţie sanitară.

Amendamentul a fost iniţiat de Marcel Ciolacu şi Daniel Zamfir.

Luni, în cadrul unei conferinţe de presă, întrebat dacă va promulga legea pentru redeschiderea pieţelor, Iohannis a susținut că actul normativ nu a ajuns la el.

„Legea pentru redeschiderea pieţelor nu a ajuns la mine”, a spus președintele.

Liderul PSD, Marcel Ciolacu, l-a acuzat, însă pe Klaus Iohannis că minte în legătură cu faptul că nu ar fi primit, spre promulgare, legea care prevede redeschiderea pieţelor.

„Iohannis minte din nou! Legea cu deschiderea pieţelor este trimisă la promulgare de aproape 20 de zile! Să îl ajutăm pe Iohannis să se documenteze! A minţit cu vaccinul, a minţit cu infectările şi acum minte şi cu pieţele”, a scris Ciolacu luni pe Facebook.

Ciolacu a ataşat şi o trimitere spre site-ul Camerei Deputaţilor, din care reiese că legea respectivă ar fi fost trimisă spre promulgare pe data de 12 noiembrie.

sursa:https://www.cotidianul.ro/iata-cum-se-mai-joaca-guvernul-si-iohannis-cu-soarta-pietarilor/

Natura umană are oroare de vid

 


Printr-o decizie foarte recentă a Consiliului de Stat al Franței (echivalentul secției de contencios administrativ al ÎCCJ), un decret care restrânge întrunirile religioase la un maxim de 30 de persoane a fost desființat, întrucât încalcă libertatea de cult. În plus, o astfel de măsură este considerată disproporționată în raport de pericolul pe care intenționează să îl înlăture și discriminatorie în raport de comercianți (marilor magazine li se permite funcționarea indiferent de numărul de cumpăratori, singura limitare suprafața alocată comerțului). Instanța franceză a reținut că libertatea de cult este mult mai importantă decît alte libertăți (cum ar fi, de exemplu, libertatea de a merge la cinema) și, de aceea, trebuie să i se acorde o importanță aparte. Guvernul francez a fost obligat să se conformeze în maxim 3 zile.
Interesant este că acțiunea a fost formulată de Conferința Episcopilor francezi și de Arhiepiscopul Parisului. Iar speța e dintr-o țară care de declară laică și multiculturală. Mă îndoiesc că întăi-stătătorii BOR ar avea un asemenea curaj judiciar. Dimpotrivă, comunitatea celor care ar trebui să ofere oamenilor acestor meleaguri un refugiu ultim pe timp de restriște este dominată de conformiști și nou-normali ai propriei organizații.
Comunismul a fost un regim politic secularizant, dar nu a reușit niciodată să alunge credința din oameni.
În schimb, new-normalismul va reuși.Cauza suntem noi, căci ne-am schimbat.

Când sărbătorile de Paști sau de Crăciun sunt neutralizate, majoritatea trăitorilor pe aceste meleaguri aplaudă. Când pelerinajele sunt interzise sau combătute cu amenzi și colectarea enoriașilor cu duba, aceeași majoritate se bucură. Cînd polițiști plini de zel și milițieni în civil pătrund în biserici și îi scot cu forța de acolo pe enoriași sau pe simpli participanți la nunți, botezuri și înmormântări (adică, opresc brutal ritualurile esențiale de trecere, care jalonează viața oricui), aceeași majoritate cere mai multă fermitate, violență chiar, în aplicarea legii, cu toate impreciziile, improvizațiile și prostia strecurate acolo de „iexperți”. Când spiritul Sărbătorilor este suspendat/amânat până la noi ordine, aceeși majoritate este îngrijorată că încă se mai dau la tv sau pe canalale de live-streaming filme de Crăciun în care actorii nu poartă “acoperitoare faciale” și se înfurie că unii, negaționiști-conspiraționiști-dez-informatori de felul lor, încă mai cred în efectul vindecător, taumaturgic, al luminilor și mulțimilor de acasă, de colindat, și, mai ales, al așteptării revederii cu familia.

În clipele grele, de suferință, când oamenii la care ții și de care depinzi vor fi avut nevoie de rugăciunile tale, cui te vei ruga? Acelui Dumnezeu pe care l-ai izgonit când ai aplaudat cu frenezie planul satanic și bolșevic denumit Marea Resetare* („demolează și construiește la loc, mai bine”)? Unde o să te mai rogi? În bisericile pe care le vrei închise pentru a te feri de răceală? Cine o să te ajute pentru a traversa iadul disperării, al suferinței, al spaimei de singurătate? Noii comisari sovietici care își predică evlavia față de știința oficială, canonică, și disprețul pentru popii „sulfuroși” și negaționiștii „cocliți”?
Crezi despre tine că ești rațional, tare, liber față de constrângerile dogmatice ale unor rituri plicticoase, milenare, care nu mai interesează pe nimeni, exceptâdu-i pe medievalii ”pupători de moaște”. Ești convins că nu ai nevoie să îți pui speranța în ceva transendental și nici ca alții să se roage pentru tine în clipele în care tu sau cei apropiați ție v-ați afla la ATI. Știi sigur că nu ai nevoie de vreun duhovnic desprins din evul mediu, care să îți redea un pic de confort sufletesc atunci când ai ajuns pe culmile disperării, pentru că ești ținut în casă, deși ar trebui să fii cu prietenii, cu cei de vârsta ta, pentru că există riscul să devii șomer sau să dai faliment, pentru că există riscul să faci foamea … Pentru toate astea există spitale, doctori, pastile, pokemoni, terapeuți și guru, ce nevoie ai de biserici și de popi?
Dar am o veste pentru tine: psihologul, psihiatrul, gurul sau coach-ul din corporație au competențe limitate (și te mai și trombonesc). Medicii nu pot face treaba lui Dumnezeu  – nu ai auzit niciun urgentist sau chirurg sau oncolog sau neonatolog spunând „noi ne-am făcut toată treaba care depinde de noi, de aici încolo începe treaba lui Dumnezeu”? Unde mai pui că mulți doctori au devenit niște tehnicieni care aplică stereotipic niște protocoale medicale scrise de ”iexperți” (de felul celor pe care se bazează herr Johannis atunci când vine și ne spune că pandemia se rezolvă cu spălatul ritualic pe mâini, cu purtatul „acoperitoarei faciale” și cu distanțarea socială) sau promotori ai munților de medicamente comercializate pentru a te ține captiv cinicilor fabricanți de paleative ale nenorocirii tale…
Nu ești conștient de asta (sau refuzi să crezi, atunci când te uiți în oglindă și vezi un om rațional, cultivat, plin de cunoștințe care neagă credința, care de fapt doar intră într-o patetică întrecere cu ea), dar crezi într-un Dumnezeu al lacunelor, care face treaba medicului sau a gurului, când aceștia dau greș sau când sunt incapabili, înșelători sau din cale afară de lucrativi. Ba chiar crezi într-un Dumnezeu al fotbaliștilor, pentru că speri ca tu și echipa/grupul tău să câștigi, în dauna (sau chiar spre nefericirea) altora**.  Chiar dacă zeul la modă acum se numește covid, crezi stereotipic în tot felul de zeități aferente fricii, și te supui. Ce să vezi – și masonii au pus pe bani un ochi atoatevăzătator, ca să fii conștient că în orice moment al vieții tale există cineva/ceva care te monitorizează și te poate sancționa dacă ai fost naughty (cu o nuia în cizmulițe sau, după caz, cu un rating social downgradat …).
Și știi ceva? Chiar funcționează! Când te rogi, când cineva se roagă pentru tine, treaba pe care medicul nu o poate face, revine lui Dumnezeu.
Natura umană are oroare de vid – așa că ai grijă ce pui în loc, după ce ai evacuat din tine credința!

*pentru că îți dorești „o țară ca afară”, cu siguranță o să recunoști mai ușor conceptul prin denumirea sa în engleză : The Great Reset (build back better)
**pentru corporatriști – bucuria, satisfacția pentru răul altora, plăcerea de a cauza nenorociri și nefecire semenilor, se numețe schadenfreude; trust me, nu e specifică naziștilor – just gogle it …

sursa:https://www.cotidianul.ro/natura-umana-are-oroare-de-vid/

SF.ANDREI - Apostolul Lupilor - și crucea în formă de „X”

 


Sfantul Apostol Andrei este Apostolul care a propovaduit Evanghelia lui Hristos in tara noastra, România fiind una dintre puținele țări din lume creștinate de unul dintre cei 12 Apostoli. Un dar divin, pe care nu îl prețuim întotdeauna la justa lui valoare.

Totodata, nu poate fi întâmplător că cele două sărbători naționale ale României vin una după alta: 30 noiembrie, când am primit în dar intrarea în „Țara de Sus” și 1 decembrie, când, printr-o minune a istoriei, după un război care părea pierdut, am câștigat „Țara de jos”, cea  de pe Pământ.

Viata

Sfantul Apostol Andrei era fratele lui Simon (Sf. Apostol Petru). Spre deosebire de fratele sau care era casatorit, Andrei a ales sa-si traiasca viata in feciorie. 

Ajunge ucenic al Sf. Ioan Botezatorul, iar in momentul in care Ioan ii descopera ca Hristos este Mesia, lasa toate si Il urmeaza pe Mantuitorul.

Pentru ca Andrei a fost cel dintai chemat sa recunoasca pe Hristos ca fiind Mesia, a primit intre Apostoli supranumele de „primul chemat” sau „cel dintai chemat”.

Apostolul Lupilor

Pentru că dacilor li se spunea „daoi” în grecește (lupi), dar și pentru legătura lor mistică cu lupul (capul de lup era steagul lor), Sfântului Andrei i s-a mai spus si „Apostolul Lupilor”.

Se pare că a locuit într-o peșteră care există și azi și se află la circa 4 kilometri de localitatea Ion Corvin, județul Constanța. În 1944, a fost transformată în biserică, care a fost însă distrusă de trupele sovietice. După 1989, biserica a fost refăcută și a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din România.

Crucea Sf.Andrei

Sfântul Andrei moare răstignit pe o cruce în formă de X, în localitatea Patras, lângă Corint. Crucea în X pricinuia chinuri încă și mai mari decât crucea tradițională. Pe crucea obișnuită, răstignitul suferea pentru că, din cauza poziției, nu putea respira. El trebuia să se sprijine în mâini și în picioare pentru a se ridica și a-și lărgi pieptul, încât să permită aerului să pătrundă în cutia toracică. Dar membrele îi era prinse în cuie, ceea ce îi provoca dureri cumplite. La crucea în formă de X, din cauză că picioarele desfăcute nu mai permiteau sprijinirea trupului în ele, condamnatul trebuia să își ridice întreaga greutate a corpului doar în mâinile găurite.

Moaștele sale au fost aduse la Constantinopol în 357. Trupul Sfântului rămâne întreg până în jurul anului 850, când Împăratul Vasile I Macedoneanul trimite Capul lui Andrei creștinilor din Patras. În timpul cele de-a patra Cruciade, trupul Sfântului Andrei este furat și dus în Italia, unde a rămas până astăzi, în catedrala din Amalfi.

Când otomanii cuceresc Peloponezul, guvernatorul Patrasului, Toma Paleologu se refugiază la Roma, luând cu el și Sfântul Cap al lui Andrei. În 1964, Capul va fi înapoiat creștinilor din Patras, unde se află și astăzi.