10.23.2020

România atacă la Curtea de Justiție a UE Pachetul Mobilitate

 


Guvernul României a sesizat vineri Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) asupra unor prevederi din Pachetul Mobilitate I considerate restrictive și disproporționate, cu implicații asupra transportatorilor români.

Potrivit Ministerului Afacerilor Externe, Guvernul a introdus trei acțiuni în anularea "prevederilor problematice" din Pachetul Mobilitate I.


Conform sursei citate, dispozițiile actelor UE vizate de acțiunile în anulare introduse de Guvernul României vizează acele aspecte care vor avea implicații negative semnificative asupra pieței interne și vor afecta competitivitatea transportului de mărfuri în Uniune, respectiv:
  • interdicția efectuării perioadei normale de repaus săptămânal la bordul vehiculului; obligația întoarcerii periodice a conducătorului auto la centrul operațional al angajatorului sau la locul său de reședință;
  • obligația întoarcerii vehiculului la unul din centrele operaționale în termen de 8 săptămâni de la plecare;
  • stabilirea de limitări suplimentare la efectuarea operațiunilor de cabotaj; instituirea unor norme specifice privind detașarea conducătorilor auto.
"Sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene vine în continuarea demersurilor promovate în mod constant de către autoritățile române pentru contracararea caracterului restrictiv și disproporționat al acestor prevederi din Pachetul Mobilitate I. Precizăm totodată că Guvernul României intenționează să formuleze cereri de intervenție în acțiuni în anulare care vor fi introduse la CJUE de alte state membre UE cu interese similare", mai menționează MAE.

Ce conține Pachetul Mobilitate:

Cele trei acte legislative care alcătuiesc Pachetul Mobilitate I, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 iulie 2020 și cu privire la care Guvernul României a introdus acțiuni în anulare parțială, sunt următoarele:
  • Regulamentul (UE) 2020/1054 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 561/2006 în ceea ce privește cerințele minime referitoare la duratele de conducere zilnice și săptămânale maxime, pauzele minime și perioadele de repaus zilnic și săptămânal și a Regulamentului (UE) nr. 165/2014 în ceea ce privește poziționarea prin intermediul tahografelor;
  • Regulamentul (UE) 2020/1055 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 iulie 2020 de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1071/2009, (CE) nr. 1072/2009 și (UE) nr. 1024/2012 în vederea adaptării acestora la evoluțiile sectorului transportului rutier;
  • Directiva (UE) 2020/1057 a Parlamentului European și a Consiliului din 15 iulie 2020 de stabilire a unor norme specifice cu privire la Directiva 96/71/CE și la Directiva 2014/67/UE privind detașarea conducătorilor auto în sectorul transportului rutier și de modificare a Directivei 2006/22/CE în ceea ce privește cerințele de control și a Regulamentului (UE) nr. 1024/2012.
România s-a opus adoptării celor trei acte legislative, alături de celelalte 8 state membre cu interese similare în această materie (Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta și Polonia). Statul român a votat împotriva aprobării textelor rezultate în urma negocierilor cu Parlamentul European.

sursa:https://www.hotnews.ro/stiri-esential-24371825-romania-ataca-curtea-justitie-pachetul-mobilitate-care-afecteaza-transportatorii-romani.htm

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu