Pe data de 23 aprilie creștinii îl sărbătoresc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. În tradiția populară, mai este întâlnit ca Sân-George sau Sângeorz, patronul naturii înverzite și al vegetației.
Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano Catolică îl sărbătoresc, pe 23 aprilie, pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Considerat cavaler al creștinătății, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este printre puținii sfinți al căror trup nu a fost împărțit, după moartea sa, în moaște în lumea întreagă. În popor, ziua Sfântului Gheorghe marchează începutul anului pastoral.
Noaptea dintre 22 și 23 considerată de temut
Se spune că este bine ca oamenii să stea în casă în această noapte deoarece ies sufletele strigoilor, cei cărora le ies noaptea sufletele și bântuie prin sate, călăresc pe cozi de mătură și aduc probleme. Superstiția spune că este bine să se pună ghimpe, mărăcine sau crengi de măceș la ușa grajdului pentru ca strigoii să se înțepe când vin să ia vitele.
Mai mult, aceasta zi se spune că este una prielnică pentru a se face farmece de dragoste.
În ziua Sfântului Gheorghe, creștinii pun la porțile caselor crenguțe de fag sau iarbă verde pentru a avea un an roditor. Ramurile verzi sunt păstrate peste an pentru a fi folosite drept leacuri împotriva bolilor.
O altă superstiție legată de această sărbătoare spune că de Sfântul Gheorghe nu este bine să dormi, pentru că vei lua somnul mieilor și vei fi adormit tot anul.
Tot în această zi, o altă superstiție spune că dacă te duci pe malul apei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să vezi un pește, ai noroc tot anul.
Urzicatul este o altă superstiție practicat de Sfântul Gheorghe. Există convingerea că prin urzicat oamenii vor fi mai ageri, mai harnici și sănătoși în anotimpul cald ce urmează să înceapă.
Dacă înainte de Sfântul Gheorghe un om prinde un șarpe, el trebuie să-i taie capul, apoi să îl poarte la pălărie sau basma. Asta îi va permite să vadă strigoii călare pe animale.
Se spune că, dacă ziua de Sfântul Gheorghe cade în post, tot anul, laptele vacilor și al oilor va fi de proastă calitate.
La biserici se împarte liliac, iar în unele regiuni, leuștean, pentru a păstra sănătatea oamenilor și a animalelor pe tot timpul anului și pentru a-i feri de rele.
Pentru a fi apărați de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred că vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoiește.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu