1.14.2021
Liviu Dragnea, URMĂRIT PENAL după întâlnirea cu DONALD TRUMP. DNA, acuzații - OFICIAL
DNA a anunțat urmărirea penală a lui Liviu Dragnea. Iată acuzațiile oficiale.
”Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție au dispus efectuarea urmăririi penale față de următorii suspecți:
DRAGNEA NICOLAE-LIVIU, la data faptelor președinte al Camerei Deputaților și președinte al unui partid, în sarcina căruia s-au reținut
- două infracțiuni de trafic de influență
- folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite (art.13 din Legea 78/2000)
DIMITRESCU GHEORGHE, la data faptei consilier parlamentar, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de cumpărare de influență
În ordonanța de efectuare a urmăririi penale se arată că în cauză există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
I. În perioada ianuarie 2017 - mai 2017, Dragnea Nicolae-Liviu ar fi primit de la un om de afaceri, suspect în cauză, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, constând în:
- asigurarea accesului la evenimentele din cadrul Ceremoniei de învestire a președintelui SUA, din perioada 17 - 21 ianuarie 2017, desfășurate la Washington D.C (S.U.A), în baza unui pachet de beneficii în valoare de 250.000 dolari, acces obținut prin intermediul unui om politic și de afaceri american, vicepreședinte al Comitetului Prezidențial de Inaugurare,
- asigurarea unor servicii de lobby și consultanță politică în valoare de 30.000 USD, în favoarea partidului din care făcea parte. Banii respectivi ar fi fost plătiți, în luna mai 2017, de o societate offshore cu sediul în insulele Virgine Britanice și conturi bancare în Cipru, controlată de omul de afaceri român cu ajutorul altor două persoane, suspecte în cauză.
În acest context, Dragnea Nicolae-Liviu ar fi traficat, în favoarea omului de afaceri român, suspect în cauză, influența reală pe care o avea față de prim-ministrul și alți membri ai Guvernului României, promițându-i că îi va determina pe aceștia să îi asigure interesele de afaceri, în special din domeniul militar și al intelligence, pe care omul de afaceri român le avea în România.
II. În perioada mai - octombrie 2017, Dragnea Nicolae-Liviu și-ar fi folosit autoritatea și influența ce decurg din calitatea de președinte al unui partid politic față de suspectul Dimitrescu Gheorghe, precum și față de alte două persoane, în scopul de a obține, în aceeași perioadă de timp, foloase necuvenite pentru sine și pentru partid, cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, constând în servicii de lobby în valoare de 100.000 USD. Serviciile respective ar fi fost prestate de o societate americană de lobby, pentru stabilirea și perfectarea unor vizite ale lui Dragnea Nicolae-Liviu cu înalți oficiali americani.
În scopul ascunderii adevăraților beneficiari ai serviciilor de lobby, respectiv Dragnea Nicolae-Liviu și partidul politic, plata sumei de 100.000 USD ar fi fost efectuată de o societate americană cu sediul în New York, deținută de un cetățean româno-american, urmând ca acestuia să i se restituie în România suma de 100.000 euro prin intermediul unei rude, lucru care s-ar fi și întâmplat, suma fiind procurată în parte de suspectul Dimitrescu Gheorghe, respectiv 45.000 euro.
În schimbul foloaselor primite de la Dimitrescu Gheorghe, în perioada iunie - iulie 2017, Liviu Dragnea ar fi traficat în favoarea acestuia, influența reală pe care o avea asupra ministrului afacerilor externe, promițând că îl va determina pe înaltul demnitar să îl desemneze pe Dimitrescu Gheorghe în funcția de consul general al României la Bonn, lucru care s-a și întâmplat.
Celor doi suspecți li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se mai efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane.
Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.
Menționăm că prezentul comunicat a fost întocmit în conformitate cu art. 28 alin. 4 din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 197/2019 .” arată comunicatul DNA.
”Cine hotărăște împotriva rațiunii, a normalului, a oamenilor ?!”
Una dintre cele mai controversate decizii ale autorităților în starea de alertă este scoasă în evidență de cunoscutul medic și manager de spital – apare întrebarea dacă nu cumva, prin această măsură, autoritățile cresc riscul de infectare a populației
În ciuda măsurilor luate în starea de alertă, rata infectărilor rămâne ridicată. Se pune întrebarea – poate că unele măsuri nu sunt bune?
Doctorul Monica Pop, unul dintre cei mai performați manageri de spital, merge mai departe cu întrebarea – nu cumva unele măsuri au chiar… efecte inverse?
Exemplul pe care îl dă este cel legat de închiderea magazinelor la ora 21, provocând în acest fel aglomerare între orele 20.30 și 21 – când lumea este foarte activă.
Monica Pop întreabă firesc: ”Nu e o ZĂDĂRNICIRE A COMBATERII BOLII??!!” – și tot ea răspunde – ”ESTE, CLAR!”.
”E normal să fie așa? Din ce motiv??!!”, întreabă cunoscutul medic, continuând – ”Cine hotărăște împotriva rațiunii, a normalului, a oamenilor?! Înainte de 21 e foarte aglomerat, CREȘTE RISCUL!!”.
Propunerea unui manager cu experiență: ”Măcar până la ora 22 ar trebui să fie deschise!!”.
”De ce e altfel??!! Cui și la ce folosește?”, întreabă dr. Pop, încheind ironic – ”Explicații?! Aaa, DA, am uitat, ei NU fac cumpărături, doar LISTE!!!!!”.
O punere la colț pe o temă corectă – și care ar necesita explicații – care e motivul acestui decalaj de 2 ore între închiderea magazinelor și ”stingere”? De ce nu se lasă cel puțin încă o oră? S-ar evita și aglomerația de care scrie Monica Pop, ar fi și în avantajul magazinelor.
PSD le dă cu fasolea-n cap
Social-democrații acuză că Guvernul Cîțu „mărește salariul minim cu doar doi lei pe zi, dar fasolea s-a scumpit cu 18%, iar prețurile la pâine, carne și fructe „sunt mai mari cu 5-8%”.
„Guvernarea Dreptei sărăcește populația, înghețând veniturile chiar în momentul în care prețurile cresc. Datele oficiale arată că luna trecută produsele alimentare s-au scumpit dramatic mai ales pentru românii cu venituri mici, cei mai afectați de aceste creșteri!
Cabinetul Cîțu mărește salariul minim cu doar #doi lei pe zi, dar fasolea s-a scumpit cu 18%, iar prețurile la pâine, carne și fructe sunt mai mari cu 5-8%!
Actualei puteri nu îi pasă de viața de zi cu zi a românilor, ci se #grăbește să vândă companiile #profitabile de stat, ca să se îmbogățească din comisioane!
Profitul personal este prioritatea lor, nu nivelul de trai al românilor!”, este mesajul postat de PSD joi pe pagina de Facebook.
Guvernul a aprobat, miercuri, actul normativ prin care se stabileşte salariul minim brut pe ţară pentru 2021 la 2.300 de lei lunar, a anunţat premierul Florin Cîţu. Adică o creștere de doar 3% în acest an.
Războiul lumilor financiare
În 1938, nu puțini americani s-au panicat când au auzit la radio că New Jersey a fost invadat de marțieni. Era vorba despre o adaptare a lui Orson Welles după romanul ”Războiul lumilor” al lui H.G. Wells. Este puțin probabil ca în zilele noastre un post de radio să difuzeze o asemenea „știre falsă”. Sunt și lucruri comune comune cu anul 1938. Atunci, lumea abia ce își revenea după marea criză izbucnită la căderea bursei din 1929, iar în Asia și Europa se acumulaseră tensiunile ce aveau să ducă, un an mai târziu, la începutul celui de Al Doilea Război Mondial.
Acum, o lume ce abia începuse să-și revină după criza financiară izbucnită în 2008 a fost lovită de un virus necunoscut, iar măsurile luate pentru limitarea pandemiei au devastat economia. Și acum putem spune că avem de-a face cu o invazie a marțienilor. Însă marțienii nu sunt virusurile necunoscute, ci mai degrabă piețele financiare. Aceasta este paralela pe care ne-o propune economista Nomi Prins. Ea a fost directoare la banca Goldman Sachs, la Bear Stearns și strateg la Lehman Brothers. Prins a schimbat însă taberele și a devenit un avertizor de integritate, a publicat multe cărți despre jaful la care se dedau marile bănci împrumutate de statul american.
”Suntem în mijlocul unei pandemii, o criză ce are loc o dată la o sută de ani. Milioane de oameni și-au pierdut slujbele, iar o parte dintre aceste locuri de muncă nu vor mai fi recreate. Cei mai săraci dintre noi, cei care aproape nu puteau face fata problemelor economice, au fost loviți cel mai dur. Economia mondială a fost îngenuncheată de o mulțime de restricții, închideri și de o mulțime de măsuri legate de sănătate. Mai grav, milioane de oameni și-au pierdut viața din cauza covid-19, iar experții spun că vor urma multe alte decese”, scrie Nomi Prins.
Cu toate astea, într-o galaxie îndepărtată, ecuația aceasta arată cu totul altfel. Pe măsură ce criza covid-19 se înrăutățește, bursele au ajuns la niveluri nemaivăzute.
Într-o altă galaxie, presa anunță cu entuziasm că băncile vor putea să își cumpere propriile acțiuni în valoare de miliarde și miliarde, grație deciziei Federal Reserve de a acorda băncilor o serie de stimuli financiari. În iunie 2020, Federal Reserve a interzis practica cumpărării propriilor acțiuni, însă pe 18 decembrie 2020 a renunțat la această măsură. Acum, băncile au liber pentru a începe răscumpărarea acțiunilor. Din aceste operațiuni provin 70% din banii plătiți de bănci acționarilor sub formă de dividente.
Aceste instituții financiare pot să-și răscumpere din nou acțiunile, în loc să investească banii primiți de la banca centrală pentru a oferi împrumuturi afacerilor mici și mijlocii care sunt periclitate acum de pandemie și de dezastrul financiar. JPMorgan Chase, cea mai mare bancă din America, a anunțat că va investi 30 de miliarde de dolari pentru a-și răscumpăra acțiunile. Ca prin minune, acțiunile băncii au crescut cu 5% exact în ziua în care a fost făcut anunțul. Au urmat apoi și alte mega-bănci, iar acțiunile lor au crescut și ele.
Până la urmă, pandemia nu face decât sa exacerbeze, uneori într-un mod radical, niște probleme care erau deja destul de mari. Să ne amintim că, mult înainte de covid-19, criza financiară din 2008 a dus la un împrumut de mii de miliarde de dolari acordat de guvernul SUA băncilor de pe Wall Street. Federal Reserve a redus la zero dobânzile și a achiziționat obligațiuni tocmai de la băncile care au provocat dezastrul financiar. După aceasta, activele Federal Reserve au sărit de la 870 de miliarde de dolari la 4500 de miliarde de dolari, în intervalul 2007-2015.
Pe de altă parte, economia SUA nu a atins o creștere mai mare de 2% pe an în perioada de după 2008, chiar dacă bursele au reușit să recupereze pierderile și chiar mai mult decât atât. Indicele Dow Jones Industrial Average a ajuns să crească de la 6.926 în martie 2009, la 27.090 în martie 2020. Atunci a fost lovit de criza covid. Însă, când Federal Reserve a început să sară din nou în ajutorul bogaților, sub auspiciile unei așa-zise operațiuni de salvare a economiei, indicele cu pricina a ajuns la 30.606, la finalul anului 2020.
Într-o altă galaxie, rapoartele Fed anunță că inegalitatea economică a crescut în 2020, tot datorită pandemiei. Asta pentru că pandemia și dezastrul economic i-au afectat pe angajații cu salarii mici și pe cei din comunitățile minoritare mult mai mult decât pe cei din clasa de mijloc superioară și pe elite.
La final de 2020, cei mai bogați 10% dintre americani dețineau 88% din acțiunile celor mai mari companii și fonduri de investiții din Statele Unite. Primii 1% dețineau de 88 de ori bogăția celor mai săraci 50% dintre americani. Simplificând lucrurile, cu cât ai mai puțin cu atât mai puțin îți permiți să pierzi ceva din ceea ce ai. Averea celor mai bogați 1% dintre americani era de 34.200 de miliarde de dolari (o tremie din tot ceea ce dețin gospodăriile din SUA), în timp ce cei mai săraci 50% dintre americani au doar 2.100 de miliarde de dolari (1,9% din același total).
În plus, miliardarii Americii s-au îmbogățit și mai mult în timpul pandemiei, în special datorită poziției lor superioare pe bursă. Cei circa 2.200 de miliardari din întreaga lume au devenit mai bogați cu 1900 de miliarde de dolari în 2020. Miliardari precum Elon Musk și Jeff Bezos s-au îmbogățit datorită banilor investiți în acțiunile din portofoliul lor. Până și măsurile de stimulare a economiei adoptate de Congresul SUA au devenit o ocazie de a spori averile celor mai înalte eșaloane ale societății.
Dacă vreți să vedeți cât de mare este inegalitatea în acest moment al pandemiei, uitați-vă la asta: în timp ce piețele financiare cresc, peste 2,5% dintre americani primesc subsidii federale pentru șomaj. Indicele S&P pentru cele mai mari 500 de companii a crescut cu 14.000 de miliarde de dolari în 2020. Într-un cu totul alt univers, numărul celor care și-au pierdut locul de munca și nu l-au mai recuperat în perioada pandemiei este de 10 milioane de oameni. Iar această cifră nu-i include pe cei care nu merg la serviciu pentru că trebuie să aibă grijă de alții, pentru că sunt restricții la locul de muncă sau stau acasă cu copiii care nu pot merge la școală.”
Un alt aspect important remarcat de Nomi Prins, un lucru observabil și in Romania: prăpastia tot mai mare dintre sursele veniturilor statului. ”Deficitul SUA a crescut cu 3.300 de miliarde de dolari în 2020. Datoria publica a ajuns la 27.500 de miliarde de dolari. Veniturile federale sunt de 3450 de miliarde de dolari, iar dintre acestea doar 221 de miliarde sunt colectate de la corporații, adică 6,4%. Asta înseamnă că 93,6% din banii care intră în cuferele statului vin de la indivizi, nu de la corporații.”
”Totul în contextul în care cele mai afectate de falimente în perioada pandemiei au fost companiile mici și mijlocii, nicidecum corporațiile, oricât de mult le place acestora să se plângă de pierderi și să aplice pentru fondurile de salvare din partea statului la veniturile căruia contribuie atât de puțin. Cele mai afectate au fost afacerile mici precum restaurantele, saloanele de frumusețe, magazinele mici.
Cu alte cuvinte, adevărata problemă când vine vorba de inegalitate nu este totalul banilor proveniți din taxe versus banii cheltuiți în timp de criză, ci modul în care se formează venitul federal, adică cu o contribuție total disproporționată a celor mai săraci și mai loviți de criză. Să luăm exemplul sectorului apărării, care a avut alocați în anul fiscal 2018 circa 580 de miliarde de dolari. Ei bine, 62% din aceste fonduri au mers către contractori privați, mari companii de armament americane, adică 358 de miliarde de dolari. Doar această sumă oferită de stat companiilor de armament depășește cu mult contribuția tuturor corporațiilor americane la venitul federal în 2019.
Inegalitatea ține de disparitatea dintre indivizi și state în termeni de venit, bogăție sau putere. Cu cât corporațiile contribuie la venitul statului mai puțin comparativ cu cetățenii obișnuiți, cu atât bursele cresc mai mult comparativ cu economia reală. Cu cât indivizii, și nu corporațiile, poartă în spate povara fiscală a taxelor, cu atât crește inegalitatea în societate. Cu cât cresc mai mult activele financiare și caută să se multiplice în cel mai rapid mod posibil (exact ca un virus), cu atât se creează mai multe distorsiuni.
Sistemul bancar central se poate concentra oricât de mult dorește pe mandatul lui de a limita inflația și șomajul, pentru că nu va rezolva nimic câtă vreme aplică politici care distorsionează valoarea economiei reale comparativ cu ce cea a activelor financiare. Cu cât cresc activele umflate cu pompa de Federal Reserve, cu atât crește mai mult și inegalitatea. Este vorba de matematică simpla, iar asta este partea urâtă a Americii începutului de an 2021.
Piețelor nu le pasa de politică. Piața financiară este o creatură care acționează în acord cu scopurile celor mai mari participanți. Pe de altă parte, economia reală necesită mai mult efort – planificare, prioritizare și aplicarea programelor și proiectelor care pot aduce profituri tangibile. Suntem departe de lumea care să pună investițiile în economia reală în fața investițiilor tot mai mari în piețele financiare. În toiul pandemiei, când miliardarii devin tot mai bogați și piețele cresc vertiginos, această prăpastie pare să se caște cât distanța dintre Pământ și Marte.”
sursa:https://www.cotidianul.ro/razboiul-lumilor-financiare/
„Uite așa deschizi Cutia Pandorei”
„Nu poți cu o mână să ingheti salarii si sporuri si cu cealalta sa dai sporuri si stimuli pentru vaccinare”, consideră economistul Adrian Câciu, referindu-se la deciziile Guvernului.
În opinia sa, „uite așa deschizi Cutia Pandorei pentru că motivul că nu sunt bani la buget nu mai subzistă iar, pe de alta parte, creezi inechități și discriminare între diversele categorii de bugetari, făcându-i pe unii mai speciali decât alții”.
„Și uite așa, protestele sunt, în mod evident, legitime”, conchide Câciu pe pagina sa de Facebook.
sursa:https://www.cotidianul.ro/uite-asa-deschizi-cutia-pandorei/
Cîțu, acuzat : „Cel mai mare jaf din istoria modernă a țării!”
Președintele PSD Marcel Ciolacu acuză că premierul Florin Cîţu vrea să vândă ”pe nimic” cele mai puternice şi mai rentabile companii de stat, iar social-democraţii se vor opune acestei încercări „cu toate forţele”. Potrivit lui Ciolacu, e „cel mai mare jaf din istoria modernă a țării”.
„Nu le-a ajuns cât au furat în pandemie! După împrumuturile uriașe de 30 de miliarde de euro, făcute anul trecut, Cîțu pune acum la cale cel mai mare jaf din istoria modernă a țării!
Vrea să vândă – PE NIMIC! – cele mai puternice și mai rentabile companii de stat! Tot ce a rămas mai valoros în patrimoniul statului român, companii cu profituri de miliarde de lei!
Au încercat să facă asta și anul trecut! Nu le-a mers! Și acum ne vom opune, cu toate forțele! Proiectul lui Cîțu, de abrogare a Legii inițiate de #PSD și votate anul trecut, prin care timp de doi ani au fost suspendate orice tranzacții cu activele statului, nu trebuie să treacă!
România trebuie să acționeze la fel ca celelalte state #europene – Germania, Franța, Polonia, Ungaria, țări care își protejează companiile strategice în această perioadă de criză provocată de pandemie! ”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
Premierul Florin Cîţu a anunţat, joi, că Legea privind neînstrăinarea acţiunilor deţinute de stat la companiile naţionale va fi abrogată, oferind propria interpretare.
„Vom abroga acea lege, cu totul. (…) Aici nu este vorba de înstrăinare a acţiunilor, e vorba de a atrage capital în România. Asta facem, capitalizăm aceste companii. Nu avem resursele la buget să capitalizăm toate aceste companii, la nevoile pe care le au aceste companii pentru investiţii şi pentru a se dezvolta. Şi atunci, bineînţeles, că o parte din acţiuni sau din proprietatea acestor companii este transferată, în schimbul acestui capital, altor acţionari. Se întâmplă peste tot în lume. Şi, mai mult de atât, ceea ce am observat şi în România, dar şi în alte ţări, acolo unde am avut astfel de injecţii de capital şi au venit după aceea cu un management performant, cu o guvernanţă corporativă, (…) acele companii au fost salvate, au mers mai departe, au angajat oameni, au fost profitabile, au plătit taxe la buget. Asta este reţeta pe care vrem să mergem”, a explicat Cîţu, într-un interviu la Radio Guerrilla.
El a adăugat că România vrea să dea un semnal că are o economie modernă, care ştie să lucreze cu instrumentele pieţei de capital.
„Ceea ce facem noi prin abrogarea legii nu înseamnă neapărat că mâine vom începe să vindem. Nu, este un semnal pe care-l dăm pieţei de capital, investitorilor străini că în România proprietatea privată este sfântă, în primul rând, şi, în al doilea rând, că nu suntem o ţară care nu doreşte să vină investitori. Deci, suntem o economie deschisă, o economie modernă, care ştie să lucreze cu instrumentele pieţei de capital”, a declarat prim-ministrul.
Potrivit acestuia, vânzarea Petrom, privită „generic”, a fost „un lucru bun”. „Dacă mă uit astăzi, sunt multe elemente acolo ale privatizării, dar, generic, aşa a fost un lucru bun”, a spus Florin Cîţu, întrebat despre vânzarea acestei companii.
sursa:https://www.cotidianul.ro/cel-mai-mare-jaf-din-istoria-moderna-a-tarii/
Alertă ! Metoda prin care mulți români rămân fără bani în conturi
Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a transmis o nouă alertă în legătură cu tentativele de fraudă cu facturi. Specialiștii avertizează că în spatele unei solicitări de tranzacţii este posibil să fie un atacator care încearcă să deturneze banii către contul propriu.
"Atenţie la tentativele de fraudă cu facturi! Nu acţionaţi în grabă şi verificaţi orice solicitare de tranzacţie, înainte de a efectua o plată a unei facturi! Este posibil ca în spatele cererii să fie un atacator care încearcă să deturneze banii către contul propriu", recomandă specialiştii CERT-RO.
Potrivit specialiştilor în securitate cibernetică, o firmă poate fi contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor. Poate fi o abordare încrucişată - prin telefon, scrisoare, e-mail etc. Interlocutorul solicită modificarea datelor bancare (numărul de cont, banca la care e deschis etc.) pentru plăţile viitoare. Noul cont este deţinut/controlat de acesta.
În acest context, CERT-RO sfătuieşte organizaţiile să se asigure că angajaţii sunt informaţi, recunosc acest tip de fraudă şi cum să o evite şi să sesizeze poliţia la orice încercare de fraudă, chiar dacă nu au devenit victima acesteia scrie realitatea.net.
"Instruiţi-vă personalul ca întotdeauna să verifice orice neregulă posibilă la plăţile facturilor. Reanalizaţi informaţiile postate pe site-ul companiei, în special referitor la contracte şi furnizori. Limitaţi datele despre companie pe care angajaţii le pot posta pe reţele sociale. Implementaţi proceduri clare de verificare a legitimităţii plăţilor", mai recomandă specialiştii CERT-RO.
Angajații sunt sfătuiți să verifice orice solicitare pretinsă a fi din partea creditorilor, în special dacă cer modificarea detaliilor bancare pentru viitoare plăţi şi să folosească datele de contact din corespondenţa anterioară pentru a verifica şi nu pe cele din mesajul prin care se solicită modificările.
"Pentru plăţi peste o anumită sumă, instituiţi o procedură suplimentară de verificare cu beneficiarul. Când efectuaţi o plată, trimiteţi un e-mail de confirmare destinatarului. Pentru siguranţă, includeţi denumirea băncii şi ultimele 4 cifre ale numărului de cont. Stabiliţi puncte de contact unice cu companiile partenere către care efectuaţi plăţi regulate. Fiţi precaut cu datele despre locul de muncă pe care le postaţi pe reţelele sociale", mai spun specialiştii în securitate cibernetică.
”Vaccinarea este o decizie individuală” BOR se roagă pentru conducătorii țării, dar nu cheamă oamenii la vaccinare
Alăturarea Bisericii Ortodoxe Române la campania de vaccinare sună încurajator. Mi se pare chiar necesară și folositoare. Trebuie să fi apărut în urma unei solicitări din partea cuiva reprezentînd guvernul sau președinția. Și care solicitare trebuie să fi fost inițiată în urma temerilor care bîntuie printre compatrioții noștri. Multă lume se codește sau nu se va prezenta. Apelul și implicarea BOR ar putea fi salutare. Ar adăuga un sprijin important, mai ales acum, pe dezorganizarea existentă și scepticismul afișat de mulți mega „gînditori de ocazie”.
Zilele trecute, am aflat chiar despre distribuirea cu ajutorul preoților a unor materiale de popularizare. Nu m-am putut abține să nu zîmbesc cînd am auzit un slujitor al Bisericii spunînd că rolul său se rezumă la distribuție. Adică, să fie un fel de poștaș sau de Rodipet religios care duce spre credincioși un material laic!? Mărturisesc: nu m-am putut abține să nu zîmbesc. Mi l-am și imaginat pe Sofronie de la Cioara dînd răsculaților amănunte despre măsurile antiortodoxe decise de Imperiul Habsburgic. Dar, nimic despre luptă, despre drumul de parcurs, despre pericol și despre credința în salvarea neamului și a credinței, despre marele pericol care îi păștea pe românii ardeleni. O neimplicare a sa în tulburările din a doua jumătate a secolului 18 ar fi fost fatală. Ce-ar fi însemnat ca, după cîteva vorbe și lămuriri cucernice, călugărul Sofronie să se retrăgă în chilia sa modestă de la Cioara și să se roage pentru soarta răsculaților români?
De ce am dat exemplul lui Sofronie de la Cioara? Pentru că Cioara este un sat destul de apropiat de satul meu și de Orăștie (pe nedrept, acum se numește Săliște) și mulți dintre noi nu știu mare lucru despre lupta acestui călugăr pentru limbă, credință și neam. Iar curajosul monarh ardelean de prin părțile noastre a acoperit cu faptele sale mai toată zona Hunedoarei și a Albei, de la Brad la Zlatna, de la Vințu de jos și la Hunedoara. N-o să uit nicidoată privire ageră a lui Sofronie de la Cioara dintr-o icoană pictată pe pereții uneia dintre mănăstirile din nordul Moldovei. Doi ochi de vultur întărîtat care străjuie un nas coroiat ca o sabie, coborît pînă deasupra unei guri care nu trădează lene, slăbiciuni și pofte ne priveau amenințător.
Cine știe povestea acestui mare luptător ardelean pentru credință și pentru neamul românesc ar putea crede că, într-o bună zi, încruntatul călugăr va coborî din picturile bisericești și va începe să ceară socoteală pentru toate nepăsările și lașitățile noastre.
Figura și tăria sa de caracter mi-au venit în minte cînd l-am văzut pe două televiziuni pe IPS Teodosie Snagoveanul vorbind despre implicarea bisericii în combaterea pandemiei. Cu ochii săi mici și jucăuși, de viezure încolțit, descurcărețul episcop al Tomisului (cel care se „actoricește” exagerat în fiecare an cu aducerea Luminii Pascale cu barca de pe mare) se străduia să ne transmită ceva de-a dreptul neclar. Nici că că, nici că că!?
Ca să nu cad în păcatul aproximării, reproduc declarația sfinției sale dată pe mai multe televiziuni și reprodusă și de Agenția de știri Mediafax:
”Cu privire la vaccinare, noi nu spunem nici da nici nu. Și cu adevărat este aici competența medicilor. Cum să spun eu că sunt competent în privința vaccinului? Orice extremism nu este de bun augur. Nici vaccinați-vă toți, nici nu vă vaccinați. Doar orice pacient ia de la medicul său o recomandare pentru un vaccin, pentru o boală. Ca să se controleze ia o trimitere la un specialist. De aceea, iată, cum spune Sfântul Pavel: Bine este și așa și invers. De aceea, fiecare este liber să o facă. Nu putem interzice, dar nici nu putem promova, că nu suntem specialiști.” (IPS Teodosie Snagoveanu)
Și părintele Constantin Necula (profesor la Institutul de Teologie de la Sibiu) spunea marți seara, la Romania 9, că vaccinarea este o problemă personală:
„Este o chestiune de intimitate personală între mine și medicul meu de familie, iar mai nou între mine și angajatorul meu”.
Iar despre susținut campania de vaccinare, același părinte Necula afirma în altă parte că:
„E momentul să-i lăsăm pe profesioniști să vorbească, dar să-i învățăm cum să vorbească, pentru a fi înțeleși” (prof Constantin Necula)
Ce să înțelegem din aceste declarații? Că Biserica Ortodoxă Româna sprijină combaterea pandemiei numai cu distribuirea de materiale și cu rugăciuni? Nu cumva situția de criză pandemică și pericolele care amenință populația României cer o implicare mai hotărîtă? Și în orașe și în mediul rural, și nu numai în altar ! Pandemia este o molimă care afectează o mare parte a populației (dacă nu chiar toată populația) iar mobilizarea la vaccinare (nimeni n-a impus obigativitatea) poate fi egală cu o implicare socială egală cu salvarea comunității.
Vaccinarea anti-Covid este o decizie individuală, dar combaterea pandemiei devine o cauză (obligație) comunitară, în care BOR ar trebui să se implice mult mai mult decît prin rugăciune și distribuirea de broșuri. Nu în stilul în care a făcut-o în anii comunismului, ci în cel în care oamenii luminați ai bisericii s-au așezat în fruntea comunităților și le-au încurajat, chiar condus, pe calea salvării ființei națioanle.
sursa:https://www.cotidianul.ro/bor-se-roaga-pentru-conducatorii-tarii-dar-nu-cheama-oamenii-la-vaccinare/
Donald Trump, declarație de ultimă oră
Donald Trump, încă președinte al Statelor Unite, a lansat un apel la calm către „toţi americanii”, în condiţiile în care se aşteaptă noi manifestaţii în uriașul stat de dincolo de Ocean.
„În lumina informaţiilor referitoare la mai multe demonstraţii, vă cer: fără violenţă, fără delicte, fără vandalism”, a scris Donald Trump în momentele în care Congresul se pregăteşte să-l pună sub acuzare pentru că a încurajat asaltul împotriva Capitoliului în urmă cu o săptămână.
„Nu aceasta reprezentăm noi şi nu aceasta reprezintă America. Îi chem pe TOŢI americanii să ajute la aplanarea tensiunilor. Vă mulţumesc”, a mai scris Trump într-o scurtă declarație de presă postată pe Twitter de către Jason Millerin.
sursa:https://www.cotidianul.ro/donald-trump-declaratie-de-ultima-ora/
Eduard Florea, nu pare să fi fost la Capitoliu în timpul protestelor
foto foxnews
Un american de origine română a fost arestat ieri după ce FBI i-a percheziționat casa din Queens. Percheziția a fost solicitată în urma amenințărilor online care ar fi fost postate în urma revoltelor de săptămâna trecută de la Capitolul SUA, scrie nbcnewyork.com
Suspectul, identificat ca Eduard Florea, a fost arestat de FBI în baza unei acuzații legate de arme, a declarat un oficial al forțelor de ordine. FBI nu a făcut comentarii cu privire la acuzații specifice, confirmând doar că a fost făcută o arestare.
Totuși, Florea, despre care se crede că este responsabil pentru amenințările online, nu pare să fi fost la Capitoliu în timpul protestelor, a declarat o sursă de forță de ordine. Unele dintre postări ar fi vorbit despre organizarea unei caravane armate pentru a se îndrepta spre Washington D.C. în urma protestelor care au dus la moartea a cinci persoane, au spus doi înalți oficiali ai legii.
Florea a mai fost arestat și condamnat în trecut pentru acuzații de deținere a armelor în 2014, potrivit unui înalt oficial de aplicare a legii. El a fost condamnat la un an după gratii după ce poliția a găsit zeci de arme în posesia sa în Staten Island, a declarat oficialul de rang înalt al poliției.
sursa:https://www.cotidianul.ro/roman-arestat-dupa-violentele-de-la-capitoliu/
Abonați-vă la:
Postări (Atom)