Infect: 1. viciat, puturos; stricat; greu, urât. 2. respingător, dezgustător, neîngrijit, de proastă calitate. 3. josnic, murdar, oribil.
Spuneţi-mi unul dintre sensurile de mai sus care nu se potriveşte discursului de ieri al lui Klaus Iohannis.
De unde nu puteam să-l ascult, mai nou îi privesc vorbele ca pe microbi, pe o lamelă, la microscop. Şi îmi zic că dacă numărul lor e atât de mare într-un discurs atât de scurt şi poticnit, atunci trebuie că, pe de-a-ntregul, preşedintele nostru de azi este o adevărată bombă biologică. Adică o armă de distrugere în masă pe care tratatele moderne şi principiile NATO o interzic. Noi de ce am tolera-o ?
Am ajuns să îl detest pe acest învrăjbitor Iohannis mai mult decât îl detestam pe îmbârligatorul Băsescu. Cel puţin pe ăsta din urmă îl ducea capul.
Când Klaus Iohannis şi-a început, ieri, aiuritorul discurs, eu lucram la calculator. La un moment dat m-am oprit din treabă să-l şi privesc, pentru că simteam cum creşte în mine o stare de bine şi trebuia să o savurez plenar. Individul o luase cu atâta semeţie prin bălării încât la fiecare pas retoric călca pe câte o greblă a cărei coada îi sărea direct în furnirul frunţii. Poate nu-i frumos din partea mea, dar mă bucuram de fiecare smetie pe care şi-o auto administra ca de infăptuirea unui act de justiţie binemeritat.
Chestia cea mai amuzantă a scenei era că el nu-şi dădea absolut deloc seama în ce ridicol se afundă singur, şi, fudul cum îl ştim, cu vocea mieros – mustrătoare, cu degetul arătător erect şi cu inimitabila sa intonaţie de ţârcovnic recent alfabetizat, vedea în faţă doar menestreli cu mandoline, adulându-l. Fără să-i treacă măcar prin minte ce sictiruri şi scrâşniri din dinţi, şi încleştări de pumni declanşează frazele lui nătânge în mii de români sătui de atâta impostură şi fugă de adevăr.
Deci… PSD-ul ! Răul absolut ! Diavolul dezlănţuit dând iama în cetele de îngeri iohannisto – penelişti.
O întrebare simplă: vi se pare cumva că aceia care nesocotesc azi restricţiile impuse de guvern, care au luat cu asalt litoralul românesc, ori cluburile şi terasele, ori vămile României, ar fi predominant pesedişti ? Seamănă ei cu pauperii şi ruralii şi ştirbii înfieraţi de Gabriel Liiceanu ?
Sau, mai degrabă, mult mai degrabă, provin dintre tinerii şi maturii incipienţi, rebelii cu lanterne ce învolburau cu doar un an în urmă Piaţa Victoriei, precum şi dintre diasporenii elevaţi, ce ne-au adus atâta mândrie naţională pe unde au operat, şi care s-au remarcat şi prin lansarea unor sloganuri de aleasă rezonanţă cuţaridică precum „ciuma roşie” şi „muie PSD”?
Nu, domnule preşedinte Iohannis ! Cu toată compasiunea pentru ura dumneavoastră nepotolită faţă de PSD şi pesedişti, vă anunţ că rebelii şi indisciplinaţii care NU vă mai ascultă acum ordinele, care îşi râd aproape demonstrativ de potemkinada aşa zisei „luptă cu pandemia”, pe care o giraţi cu atâta inaptitudine, sunt, în marea lor majoritate, dintre foştii dumneavoastră susţinători. Cine să vă creadă, în acest caz, că PSD-ul şi-ar fi propus şi ar fi şi reuşit să-i incite pe aceştia la nesupunere ? Râd şi curcile, domnule preşedinte ! Ăştia doar când aud de PSD şi schimbă postul ! Lăsaţi-o, zău, că măcăne rău de tot !
Într-adevăr, minciuna are picioare scurte ! Iar minciuna dumneavoastră de ieri că PSD-ul, din gelozie politică şi lipsă de patriotism, ar fi sabotat acţiunile anti-pandemie ale guvernului, este, de-a dreptul, oloagă !
Nu săracii, nu pensionarii, nu asistaţii social umplu azi plajele şi locurile publice de halit şi drinkuit. Ci, mai ales, românii cu oarece dare de mână. De ce fac asta ? De ce vă sfidează şi vă dau cu tifla ? Pentru că i-aţi tot minţit şi acum nu vă mai cred nici când s-ar putea să aveţi dreptate.
Ce nu înţelegeţi dumneavoastră, domnule preşedinte, este că refuzul atâtor sute de mii de români de a vă mai asculta şi respecta echivalează cu un uriaş protest popular. Cât zeci de mitinguri din Piaţa Victoriei, la un loc. La care mitinguri, atenţie, nu au ieşit ÎNCĂ să protesteze pesediştii.
Ce ar face un preşedinte şi un guvern cu simţul responsabilităţii când constată că şi-au pierdut credibilitatea şi autoritatea ? Mai ales întrr-o situaţie de criză majoră economică, socială şi medicală ca aceea pe care o traversează România az i?
Ar lăsa locul unora credibili, pe care lumea să-i asculte şi să-i urmeze.
Îi vedeţi pe Klaus Iohannis şi pe Ludovic Orban făcând de bună voie aşa ceva ?
De-asta spun: preşedintele Iohannis ar trebui băgat de urgenţă în carantină. Până nu e prea târziu pentru o soluţie paşnică. După care Ludovic Orban o să-l urmeze docil, pentru că lesa-i scurtă şi zgarda cu ţepi.
