Investițiile directe ale rezidenților în România au scăzut cu 62,5% în perioada ianuarie-octombrie iar datoria externă a țării noastre a crescut cu 7,2 miliarde de euro în primele zece luni ale acestui an, comparativ cu ianuarie-octombrie din 2019. Acestea sunt cele două vești bune pe care le-a dat BNR. O veste mai bună ar fi diminuarea cu 3,71% a deficitului de cont curent, indicatorul care arată cât de slăbită este economia României.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,754 miliarde de euro (comparativ cu 4,673 miliarde de euro în perioada ianuarie – octombrie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3 262 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 1,508 miliarde de euro. Această diminuare a investițiilor este problematică pentru economia românească pentru că aportul cu care vin investitorii străini în țara noastră contribuie la bunăstare.
În perioada ianuarie – octombrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 9,208 miliarde de. În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 84,771 miliarde de euro la 31 octombrie 2020 (71,2 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 14,1 la sută față de 31 decembrie 2019. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2020 nivelul de 34,22 miliarde de euro (28,8 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2019. Astfel, datoria totală a României a ajuns la aproape 122 miliarde de euro.
Vestea mai bună este cea legată de diminuarea ușoară a deficitului de cont curent. În perioada ianuarie – octombrie 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8,778 miliarde de euro, comparativ cu 9,117 miliarde de euro în perioada ianuarie-octombrie 2019. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 995 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 715 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mărit deficitul cu 191 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 810 milioane euro. Pentru că mulți români s-au trezit cu veniturile diminuate fie din cauza tăierilor de salarii fie a disponibilizărilor din martie și până astăzi, sau pentru că multe din spațiile de retail au fost închise din pricina deciziilor autorităților, s-a diminuat ieșirea banilor din țară. Deocamdată, economia românească nu are capacitatea să producă atâtea bunuri și servicii pe cât este de mare cererea și din acest motiv mulți dintre noi apelăm la importuri. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.
sursa: https://www.cotidianul.ro/bnr-doua-vesti-rele-si-una-ceva-mai-buna/