După cum a început, 2021 se anunţă un an la fel de promiţător. De ce sunt atrase companiile străine într-o ţară fără resurse naturale şi cu un guvern considerat ca având tendinţe iliberale ?
Când premierul landului german Renania de Nord-Westfalia a fost „încoronat“ ca următorul preşedinte al partidului CDU aflat acum la guvernare în Germania, susţinătorii premierului maghiar Viktor Orban s-au grăbit să arate cum companiile mari din landul politicianului neamţ Armin Laschet au investiţii uriaşe în Ungaria, scrie Balkan Insight. Şi când au subliniat cu nerăbdare că Laschet este aşteptat să continue politicile cancelarului Angela Merkel, ei nu s-au referit la politici promigraţie sau la promovarea drepturilor minorităţilor sexuale.
Mai degrabă, posibilul viitor cancelar va lăsa la o parte neînţelegerile cu Orban şi-i va strânge acestuia mâna în folosul profiturilor companiilor germane care fac afaceri în Ungaria. Germania este cel mai mare investitor străin din Ungaria, iar prospera industrie auto maghiară este cea mai evidentă dovadă a acestui lucru. Volkswagen, Daimler şi Opel au de mult timp fabrici în Ungaria, iar BMW îşi construieşte una acolo.
Secretarul de stat Levente Magyar a spus recent că aproape 100 de companii germane au investit circa 400 de milioane de euro în Ungaria în anul pandemiei, ajutate de programele de stimulare ale guvernului de la Budapesta, notează Hungary Today. În ultimii şapte ani, a continuat Magyar, firmele germane au făcut 134 de investiţii mari, cu o valoare combinată de 7 miliarde de euro. Camera de comerţ maghiaro-germană avea la sfârşitul anului trecut 926 de membri. Iar investiţiile nu s-au oprit în noiembrie.
Luna trecută, ministrul afacerilor externe şi comerţului Pèter Szijjártó a declarat că trei companii mari germane au decis să investească 11,1 milioane de euro în Ungaria. Guvernul de la Budapesta va contribui şi el cu echivalentul a un sfert din aceste sume, ajutând astfel la salvarea a 1.770 de locuri de muncă, scrie The Budapest Times. Aceste companii, Villeroy & Boch (ceramică), Mahle (piese auto) şi Beurer (electronice medicale) exportă o treime din ce produc în Ungaria. Separat, Szijjártó a anunţat după o călătorie de lucru la Paris că trei companii franceze vor investi în total 56,2 milioane de euro în Ungaria în următoarele luni.
Firmele, cărora ministrul nu le-a spus numele, au activităţi în serviciile de inginerie, industria auto şi îngrijirea sănătăţii. Franţa este al patrulea investitor ca mărime al Ungariei. Vin, de asemenea, cu bani, cu 33,5 milioane de euro, şi furnizori americani pentru sectorul auto. Este vorba despre BorgWarner şi Jabil, iar investiţiile lor vor proteja 5.300 de locuri de muncă şi vor crea alte 200. Noul val de investiţii străine vine după un an record în istoria ţării, cu
ISD-uri de 4,7 miliarde de euro. Când le-a dezvăluit ungurilor această sumă, ministrul Szijjártó le-a explicat că „forţa de muncă bine calificată, stabilitatea politică, condiţiile de finanţare, logistica şi infrastructura“ sunt factorii care atrag investiţiile.
El a insistat pe stabilitatea politică, care a permis guvernului să asigure cel mai scăzut impozit pe venit şi pe profit din Europa.
De asemenea, politicianul a scos în evidenţă faptul că investiţiile au venit mai degrabă din est decât din vest, ceea ce înseamnă că politica guvernului de „deschidere căre est“ este un succes. Ungaria ademeneşte investitorii cu cel mai mic impozit pe profit din Europa, de 9%, aminteşte bne IntelliNews.
De asemenea, guvernul aplică o schemă generoasă de subvenţii pentru companiile străine şi, în plus, a lansat un program dedicat businessului în general prin care finanţează până la jumătate din investiţii, contribuţia nedepăşind 800.000 de euro, dacă firmele nu efectuează disponibilizări. Până în noiembrie 2020, a explicat ministrul Szijjártó, în pandemie 904 companii s-au angajat să cheltuiască 1,2 miliarde de euro în peste 30 de sectoare economice, protejând 55.000 de locuri de muncă.
Dintre aceste companii, 10 sunt din SUA şi implementează investiţii de 12 milioane euro.
Schemele de subvenţionare au încurajat companiile să cumpere utilaje noi, linii de producţie şi tehnologie de ultimă oră. Din noiembrie, companiile străine au anunţat noi investiţii. Astfel, Mercedes-Benz va cheltui 141 de milioane euro la fabrica de la KecskemÈt pentru a putea construi acolo maşini electrice.
Guvernul susţine investiţia cu un grant de 42,2 milioane euro. Continental va investi 71,2 milioane euro pentru a instala linii de producţie pentru electronice auto de ultimă generaţie la fabricile din Budapesta şi VeszprÈm. Guvernul ajută cu un grant de 21,4 milioane euro. Continental are şapte fabrici, o bază de logistică şi un centru de cercetare în Ungaria. Marii producători de maşini şi piese auto din Germania au făcut din Ungaria o verigă indispensabilă a industriei de profil germane şi europene, iar acest lucru a atras constelaţii întregi de furnizori.
Unul dintre aceştia, producătorul sud-coreean de baterii pentru maşini electrice SK Innovation, a anunţat luna trecută că vrea o a treia fabrică în Ungaria, o investiţie de un miliard de euro, cea mai mare de tipul greenfield din ţară, care va crea 2.500 de locuri de muncă. Uzinele maghiare sunt singurele pe care compania le are în Europa.
Szijjártó, prezent oriunde se anunţă o investiţie străină, a precizat că guvernul a aprobat deja proiecte de dezvoltare de infrastructură de transport şi electricitate mari care să deservească fabrica. El a mai explicat că 32 de companii mari sud-coreene au investit în Ungaria în ultimii şase ani. În această ţară îşi modernizează o uzină de baterii pentru maşini electrice un alt colos sud-coreean, Samsung, care în plină pandemie a anunţat extinderea proiectului cu o investiţie de până la 1,4 miliarde euro.
Fabrica ar putea fi cea mai mare din Europa de Est. Guvernul sprijină demersul cu subvenţii de 117 milioane euro. În 2019, Coreea de Sud a fost cel mai mare investitor străin al Ungariei.
sursa:https://www.cotidianul.ro/iata-ca-la-unguri-se-poate/
