„Declaraţiile Statelor Unite sunt deplorabile. Spuneţi că nu susţineţi teroriştii, dar sunteţi de partea lor”

 

Autorităţile din Turcia au arestat peste 700 persoane suspectate de legături cu organizaţia separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), după uciderea unor cetăţeni turci în Irak, iar, în contextul reacţiei SUA, ambasadorul american a fost convocat la Ministerul turc de Externe.

Ministerul turc de Externe a anunţat luni arestarea a 718 persoane suspectate de legături cu organizaţia separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). Printre persoanele arestate se numără lideri ai Partidului Popular Democrat din Turcia (HDP), o formaţiune de stânga aliată cu Partidul Regiunilor Democrate Kurde (DBP).

Arestările au fost efectuate după ce autorităţile de la Ankara au anunţat că 13 cetăţeni turci „au fost executaţi” de insurgenţi PKK în Irak. Ministrul turc al Apărării, Hulusi Akar, a declarat că militari turci au descoperit cadavrele în regiunea Gara, situată în nordul Irakului, o zonă în care armata turcă efectuează operaţiuni antiteroriste.

Organizaţia separatistă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) a recunoscut moartea a 13 cetăţeni turci pe care îi ţinea în captivitate de mai mulţi ani, însă susţine că nu au fost executaţi, ci au murit în urma raidurilor aeriene efectuate de Turcia.

Departamentul de Stat de la Washington a exprimat regret pentru moartea cetăţenilor turci în Irak. „Dacă se confirmă informaţiile privind responsabilitatea PKK, o organizaţie considerată teroristă, în cazul morţii civililor turci, condamnăm aceste acţiuni în termenii cei mai puternici”, a comunicat Departamentul de Stat.

Surse din cadrul Ministerului turc de Externe au exprimat nemulţumire privind utilizarea sintagmei „dacă se confirmă informaţiile”, argumentând că pare a fi contestată versiunea Ankarei asupra evenimentelor.

„Declaraţiile Statelor Unite sunt deplorabile. Spuneţi că nu susţineţi teroriştii, dar sunteţi de partea lor”, a declarat preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, conform Agenţiei France-Presse.

Pe fondul disensiunilor, ambasadorul SUA a fost convocat luni la Ministerul de Externe de la Ankara. „Ambasadorul american, David Satterfield, a fost convocat, iar reacţia noastră la comunicatul american i-a fost transmisă în termenii cei mai puternici”, a comunicat Ministerul turc de Externe.

sursa:https://www.cotidianul.ro/tensiuni-turcia-sua-ambasadorul-american-convocat-de-urgenta/

Pacepa a scăpat de Ceaușescu, nu și de COVID

 

Ion Mihai Pacepa a murit de COVID-19, susţine un apropiat al fostului şef al DIE.  Boala a realizat ceea ce asasinii sponsorizaţi de România nu au putut. 

„Fostul şef  al Departamentului de Informaţii Externe al Romaniei, Ion Mihai Pacepa ar fi murit la vârsta de 92 de ani, potrivit publicistului Ronald J. Rychlak, un apropiat al fostului general de securitate, relatează theepochtimes.com, citat de Mediafax.

În primele ore ale dimineţii de 14 februarie 2021, COVID-19 a realizat ceea ce o recompensă de 2 milioane de dolari şi două echipe separate de asasini sponsorizaţi de România nu au putut.

Jurist, publicist şi profesor la Facultatea de Drept a Universităţii din Mississippi, Ronald J. Rychlak a scris, alături de Ion Mihai Pacepa, cartea „Dezinformarea”.

Pacepa s-a născut la Bucureşti în 1928. A studiat chimia industrială la Universitatea Politehnică din Bucureşti, dar, înainte de absolvire, a fost recrutat în agenţia de poliţie secretă a Republicii Socialiste România, Securitatea. A fost iniţial repartizat în departamentul de contrasabotaj al Securităţii. În 1955, a fost transferat la Serviciul de Informaţii Externe, relatează sursa mentionată. Pacepa a urcat ierarhic în cadrul serviciului de informaţii ajungând şef al staţiei din Frankfurt, Germania de Vest, în 1957, apoi şef al noului departament de spionaj industrial al României. A fost considerat un om cheie pentru Nicolae Ceauşescu.

Totuşi, în 1978, acesta a dat o lovitură puternică Securităţii şi regimului lui Nicolae Ceauşescu prin fuga sa în Vest.

sursa:https://www.cotidianul.ro/a-murit-ion-mihai-pacepa/

Ministrul sănătății, după făcătura de adeverință de studii, a ținut să-și etaleze și capacitatea de lătrău politic

 

Urîtă zi de parlament am mai avut luni după-amiază ! Parcă am fi fost pedepsiți să asistăm la încăierarea unor golani care se sfîșiau pe bani, pe femei, pe controlul asupra cartierului. Vomele verbale ale celor care au trecut pe la microfonul Camerei Deputaților au devenit indicatorul aproape milimetric al înălțimii democrației românești. Două degete sub coada cîinelui! În aceeași zi nefericită de politică românească lătrată s-au produs și răbufnirile glandulare ale celei blestemate să intre în folclor ca fiind ”stilul Șoșoacă”.

Dezvăluirile sale de luni pot concura la orice campionat de turnătorie europeană. După cum circoteca pe seama moțiunii la adresa activității ministrului Sănătății poate fi considerată ca un tsunami de vorbe goale rostite pe un ton isteric. Nu înțeleg de ce PSD-ul a pus la cale de o moțiune simplă dacă n-a fost în stare să demonstreze anvergura imposturii lui Vlad Voiculescu! Iar acesta, după replicile sale de cîrnățar furios și acuzator în stil Iohannis, n-a ratat ocazia să se descalifice definitiv. Cu discursul său, Vlad Voiculescu și-a tras cele mai cumplite palme din cîte îi putea trage opoziția. Ministrul sănătății, după făcătura de adeverință de studii, a ținut să-și etaleze și capacitatea de lătrău politic. Ministrul sănătății a demonstrat că are accente primare și înclinații golănești, iar adversarii săi (cam de aceeași factură) că sunt în stare să scape și o vulpe chioară prinsă cu două picioare în capcană.

Dezbaterile de luni din parlament ne-au arătat ce nivel penibil mai are clasa noastră politică și cît îi pasă de sănătatea oamenilor și de starea sistemului de sănătate. Am văzut ce-am ales și cîți Șoșoacă și Emanuel Ungurescu, cîți Simonis și cîți Prună are legislativul de la București. Am fost siliți să ne dăm seama că nu are rost să ne așteptăm a vedea primele semne ale României normale. Asta este România normală și asta este bucuria președintelui Iohannis. Ăsta este ”parlamentul meu” grobian și primitiv și asta este opoziția noastră tălîmbă și chioară !

Ca să ne putem socoti cu adevărat într-o zi blestemată, președintele României, poreclit de proști ca fiind ”șeful statului”, i-a chemat pe șefii partidelor parlamentare pe care și-a proțăpit guvernarea, ca să le explice despre buget. Din cîte se aude, disputele pe bani iau forme amenințătoare și pot duce la răsturnarea acestei coaliții incoerente.

Probabil că la vila nu știu care, din imediata vecinătate a reședinței de dormit a președintelui, au avut loc discuții de împăcare a beligeranților și de rotunjire a sumelor repartizate spre cheltuire. Cine de ce cheltuieli răspunde și de unde își trage beneficiile!

Președintele României se amestecă pentru a nu știu cîta oară în chestiuni ce țin de guvernare, așa cum s-a amestecat în tot felul de chestiuni privind sănătatea, vaccinarea, numirile pe posturi și alianțele politice. Nimic nu se mai decide fără acordul său, semn că el a devenit administratorul și dirijorul actualei puteri. Și tot ce se întîmplă trebuie trecut în contul său. Și bune, și rele, și trăznite, și absurde, și dezastre, și cedări, și înțelegeri, și predări!

Pe cale de consecință, Klaus Iohannis a devenit un fel de primar la nivel de țară, căruia i se raportează toate și pe la care trec toate deciziile importante.

Dacă partidele românești se fac a nu vedea alunecarea președintelui în autoritarism și democrația promovată de el mai mult fredonată după ureche, alții s-au prins și ne evaluează corect.

Am publicat de luni seara punctajul acordat României în evaluarea efectuată de Economist Intelligence Unit. Este vorba de o cercetare efectuată după criterii unitare asupra calității democrației în lume și în Europa.

Spre ”mîndria și lauda” președintelui și a liberalilor, grupul britanic Economist Intelligence Unit așază democrația din România pe ultimele locuri din Europa. Și la procese electorale, și la pluralism, și la cultura politică, și la libertăți civile!

”Guvernul meu” și ”președintele nostru” pot anunța o performanță inegalabilă. Ocupă ultimul loc la mai toate capitolele după care sunt evaluate țările europene. Și am coborît mai jos decît Surinam, Phillipines, Peru, Namibia, Gana, Mongolia !

Ca să nu strice somnul președintelui iubit, presa românească ignoră raportul și clasamentul rușinos pentru țară și se distrează copios la circul Șoșoacă !

sursa:https://www.cotidianul.ro/niste-nemernici-la-motiune/

Institutul Revoluţiei Române a fost desfiinţat

 

Senatul a votat pentru desfiinţarea Institutului Revoluţiei Române, condus de fostul preşedinte Ion Iliescu.

Decizia de desfiinţare a fost adoptată cu 80 de voturi „pentru”, 54 „împotrivă” şi 0 abţineri.

Împotriva desfiinţării s-au pronunţat senatorii social democraţi, în timp ce liberalii au pledat pentru. Potrivit senatorilor PNL, peste 70% din sumele alocate Institutului Revoluţiei s-au cheltuit pe salariile şi sporurile personalului.

Din conducerea Institutului Revoluţiei Române făceau parte, pe lângă Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu şi Petre Roman.

sursa:https://www.cotidianul.ro/institutul-revolutiei-romane-a-fost-desfiintat/

„Când se urcă scroafa-n pom, cine tace nu e om ...Spitalele din România sunt instituții de omorât români”

 

Liderul AUR, George Simion, a intervenit în timpul dezbaterii moțiunii simple împotriva ministrului Vlad Voiculescu.

„Când se urcă scroafa-n pom, cine tace nu e om”, a spus George Simion, în plenul Camerei Deputaților. „Cam asta se întâmplă în zilele noastre, pentru că deja au trecut două săptămâni, avem 21 de morți și nu am văzut măsurile, domnule ministru”.

„Ne-ați promis că veți lua niște măsuri cu privire la spitalele din România unde se plimbă din păcate mortul de la unul la altul și țara este îngropată. Din păcate, una vorbim și alta fumăm. Domnule ministru, am văzut că a venit «tăticul» Cioloș să vă ia apărarea. Din păcate, spitalele din România, plimbate de la un ministru la altul, sunt instituții de omorât români”, a continuat el.

sursa:https://www.dcnews.ro/george-simion-a-venit-cu-scroafa-la-motiune_802011.html

”Ați stat 9 zile cu un om ars pe două treimi din corp pe care l-ați plimbat prin toată România. Numai pentru acest caz, domnule Voiculescu, trebuie să demisionați din funcție dacă aveți onoare și demnitate”

 

Sorin Grindeanu a fost primul care a luat cuvântul în timpul dezbaterii moțiunii simple împotriva ministrului Vlad Voiculescu.

„Azi dimineața am aflat că un alt român ars a murit. Avea 51 de ani, fusese internat cu arsuri grave după ce s-a electrocutat în ianuarie și a fost transferat cu foarte mare întârziere în Belgia”, a început Grindeanu. „În țară, a îndurat un adevărat calvar. A fost internat la Constanța, apoi mutat la Iași. Acolo, transferul său în străinătate a fost anulat înainte de a fi urcat în avion, fiind adus în Capitală”.

„După o altă săptămână de chinuri groaznice, a fost transferat către spitalul belgian. Prea târziu, din păcate! Am urmărit la televizor toate etapele înfiorătoare ale acestei suferințe și sunt convins că milioane de români au simțit aceeași revoltă ca mine. O ascultam pe soția sa, disperată, cum întreba de ce trebuie să suporte un asemenea tratament inuman și nimeni nu-i răspundea”, a continuat el.

Voiculescu, vinovat moral de moartea pacientului ars

„Ministrului Vlad Voiculescu sunt sigur că nici nu i-a păsat de acest caz până azi dimineață, când a venit vestea tragică. Abia atunci a știut să facă ce știe mai bine, să fugă de răspundere. A anunțat că trimite Corpul de control la spitale, deși marea problemă rămâne haosul deciziei de transfer în Belgia. De aceea, îi spun acum în față lui Vlad Voiculescu: «Domnule ministrul, sunteți principalul vinovat de moartea acestui român»”, a mai spus Grindeanu, pe tonul aplauzelor colegilor săi parlamentari.

„Ați găsit la preluarea funcției de la un liberal un mecanism de transfer al marilor arși, născut foarte greu după tragedia de la Piatra Neamț. Trebuia să aveți grijă să-l aplicați la primul caz important din mandatul dumneavoastră. Dar, nu v-a păsat. Deși știați că, într-o asemenea situație, transferul în 24/48 de ore al pacientului la un spital performant este vital. Ați stat 9 zile cu un om ars pe două treimi din corp pe care l-ați plimbat prin toată România. Numai pentru acest caz, domnule Voiculescu, trebuie să demisionați din funcție dacă aveți onoare și demnitate”, a mai declarat premierul din 2017.

sursa:https://www.dcnews.ro/grindeanu-catre-voiculescu-sunteti-principalul-vinovat-de-moartea-acestui-roman_802007.htm

Românii au descoperit în țara lor, în anul pandemic 2020, zone de vacanță despre care nici nu știau că există

 

Românii au vizitat Ciungetu Malaia din județul Vâlcea, Colibița din județul Bistrița Năsăud, plaja Cochilia din Tuzla ori barajul de la Stânca Costești, dar și Grecia, Turcia – principalele destinații externe ale anului trecut -, arată un studiu care analizează percepția românilor față de călătorii în anul pandemic 2020, realizat de agenția organizatoare Hello Holidays în luna ianuarie.

Muntele, dar și litoralul, au atras cei mai mulți dintre turiștii care și-au petrecut vacanța în România. Au călătorit cu familia, au optat în special pentru spații de cazare cu interacțiune redusă cu alți turiști și au plătit sub 500 de euro/persoană.

Jumătate dintre călătoriile externe au fost realizate în Grecia și Turcia, însă 8% au zburat spre zone mai îndepărtate precum Bali, Zanzibar, Maldive, Cuba, Mexic.

“Dorința de relaxare după starea de urgență, dorința de normalitate într-un an pandemic au fost la cote ridicate în 2020. În timp ce unii au redescoperit România, și ne aducem aminte de avalanșa de postări în social media cu peisaje neștiute de la noi, când s-au deschis granițele, cei mai mulți au plecat în vacanță în Grecia. În august au început călătoriile în Turcia și până la finalul anului au avut la dispoziție cele mai multe variante de vacanțe acolo, de la sejur la mare la circuite ori city-break-uri”. (…)

“În anul pandemiei, au fost în vacanță la Ciungetu Malaia din județul Vâlcea, Colibița din județul Bistrița Năsăud, Trei Ape și Văliug din județul Caraș Severin, Lepșa județul Vrancea, Gura Teghii din județul Buzău, plaja Cochilia din Tuzla, barajul de la Stânca Costești, Lacul Scropoasa din Munții Bucegi. Sau la Cazanele Dunării, care au atras 2% din numărul turiștilor de România anul trecut, evidențiază studiul, o zonă inclusă și în programele noastre pentru vacanțe interne de mai mult timp”, declară Cosmin Vasile, manager Rezervări Circuite la Hello Holidays.

80% dintre ei au cheltuit cel mult 500 de euro pentru vacanță, au călătorit cu mașina personală (88%) și au locuit, jumătate dintre ei, în vile, cabane, pensiuni ori apartamente închiriate. O treime, în hoteluri de trei stele.

Unde vor să călătorească în în 2021

Destinațiile externe vizate pentru 2021 sunt Grecia (35%), Turcia (34%), dar și Spania (4,3%), Italia (3,1%), Bulgaria (3%), Dubai (2,7%), Maldive (2,2%), Portugalia (2%), Egipt (1,4%), Franța (1,2%), la care se adaugă, într-un număr mai mic, Zanzibar, Bali, Croația, Cipru, Mexic, Malta, Statele Unite, Thailanda, Rusia, Austria – în total 1.835 de călătorii.

În România, cele mai multe opțiuni sunt pentru litoral (50%), munte (13%), stațiunile balneo (13%), Delta Dunării (7%). Restul spun că vor să aibă o vacanță oriunde, în România.

“Grecia, Turcia, dar și Dubai, Egipt, România sunt, de altfel, și cele mai rezervate destinații din portofoliul Hello Holidays, în 2021, fie pentru sejur, fie pentru circuit. Cele mai multe rezervări au fost făcute în Early Booking și în campaniile pe care le realizăm periodic. Campania din luna februarie pune accent pe termene de plată mai accesibile: avans de 10%, o tranșă de până la 20% pînă la sfârșitul lunii martie și restul cu o lună înainte de plecare. Cel mai important este că returnăm integral avansul dacă autoritățile impun restricții de călătorie care îngreunează sau fac imposibilă executarea pachetului de servicii de călătorie, mai precis, dacă țara de destinație se află pe lista galbenă la momentul plecării, dacă sunt impuse măsuri de carantinare la sosirea în țara de destinație, dacă orașul de domiciliu al turistului se află în carantină la data plecării”, precizează Denisa Oprea, director de marketing Hello Holidays.

Agenția Hello Holidays, înființată în urmă cu 14 ani, este organizator de circuite în România și alte 36 de țări din Europa și Asia, dar și de sejururi în Grecia, Turcia. Programele “#O zi cât o vacanță”, de o zi, în România și Bulgaria, ori cele cu o durată mai mare, de până la 19 zile, oferă turiștilor experiențe unice de călătorie.

Compania are 27 angajați și a realizat în 2020 un volum de vânzări de peste 3,5 milioane de euro.

sursa:https://www.cotidianul.ro/cu-pandemia-au-descoperit-romania/

România, este rușinea UE la capitolul democrație. Cine este de vină

 

Ne-am făcut din nou de râs și suntem arătați cu degetul de toată Uniunea Europeană. De data aceasta nu la rezultate economice sau financiare, ci la un capitol care stă în mâna autorităților. DEMOCRAȚIA!

Grupul britanic Economist Intelligence Unit (EIU) a publicat recent ediția sa anuală a indexului democrației, iar noi ocupăm, detașat, ultimul loc. Drama e cu atât mai mare cu cât suntem pe ultimul loc la aproape toate categoriile măsurate: procese electorale și pluralism, funcționarea guvernelor, cultura politică sau libertățile civile.

Cu ce față să mai ieșim în Europa când România a obținut, la medie, un punctaj  de 6.40, punctaj care ne situează sub țări despre care credem că sunt mai slabe decât a noastră la o grămadă de capitole: Surinam, Namibia, Timorul de Est (!!), Botswana sau Mauritius.

Doar participarea politică a crescut față de 2019. Oricum ar fi, suntem pe locul 62 (!!) în categoria „democrațiilor defectuoase”, ultima din Uniunea Europeană, la 10 locuri sub Bulgaria.

Cine e de vină pentru această poziționare jenantă ?

Explicația acestui loc rușinos vine de la autoarea studiului, Joan Hoey, directorul regional pentru Europa al EIU. Aceasta susține că funcţionarea Guvernului, participarea politică și cultura politică, al cărei nivel abia atinge jumătatea valorilor din Israel, Italia sau Botswana, au poziționat România pe locul 62 din 167 de state verificate.

„Instituțiile democratice aparținând democrației formale nu sunt îndeajuns. Este nevoie de implicarea oamenilor în luarea deciziilor responsabile ca o precondiție pentru o democrație vibrantă. Acest lucru presupune că oamenii să fie consultați în problemele de prim rang, care trebuie să ajungă la ei pentru a fi luate în considerare și dezbătute.

Avem nevoie de organizații politice reprezentative și alternative politice de unde să alegem, iar dacă o asemenea întreprindere politică se atrofiază și își pierde competitivitatea, cum spun eu că s-a întâmplat în deceniile recente în multe democrații occidentale, atunci suveranitatea poporului nu mai înseamnă nimic”, transmite Joan Hoey.

23 de țări, în frunte cu Norvegia, sunt considerate în index „democrații complete”. 52 sunt „democrații defectuoase”, printre acestea, România; 35 sunt „regimuri hibride” și 57 „regimuri autoritare”.

sursa:https://www.cotidianul.ro/romania-rusinea-ue-la-capitolul-democratie/

Vești rele de la BNR

 

Economia este tot mai slăbită, investițiile străine s-au diminuat cu aproape 60% iar datoria externă a crescut în perioada ianuarie-decembrie 2020 cu aproape 16 miliarde de euro, ajungând la aproape 125,4 miliarde de euro. Potrivit Băncii Centrale, în perioada ianuarie – decembrie 2020, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 10,9 miliarde de euro, comparativ cu 10,4 milioane euro în perioada ianuarie-decembrie 2019, ceea ce înseamnă că se scurg tot mai mulți bani din țară pentru că producția internă nu poate să satisfacă nevoile de consum. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,371 miliarde de euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 981 milioane euro, balanța veniturilor primare și-a mărit deficitul cu 656 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 543 milioane euro.

Aceste date prezentate de BNR arată că economia românească suferă din ce în ce mai mult. Până la izbucnirea pandemiei, deficitul de cont curent se adâncea lună de lună punând în mare dificultate finanțele țării. Mare parte din această adâncire a fost cauzată de măsurile populiste pe care diversele guverne, începând de la Cioloș încoace, le-au luat și anume creșteri de salarii și pensii într-un ritm cu mult peste cel al creșterii economice anuale. Românii au avut mai mulți bani la dispoziției și, cum cultura economisirii este încă la un nivel redus, sumele s-au dus în consum, inclusiv în bunuri de import. Astfel, ani de-a rândul românii au sprijinit industriile și agricultura altor state.

Pandemia a lovit și în investițiile străine, cele care pot aduce bunăstare. Conform BNR, investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,921 miliarde de euro (comparativ cu 4,84 miliarde de euro în perioada ianuarie – decembrie 2019), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 3,953 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 2,032 miliarde de euro.

O altă veste rea de la BNR este adâncirea datoriei externe. În perioada ianuarie – decembrie 2020, datoria externă totală a crescut cu 15,669 miliarde de euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 91,276 miliarde de euro la 31 decembrie 2020 (72,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8 la sută față de 31 decembrie 2019. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 decembrie 2020 nivelul de 34,176 miliarde de euro (27,2 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,6 la sută față de 31 decembrie 2019.

sursa:https://www.cotidianul.ro/trei-vesti-rele-de-la-bnr-economia-e-tot-mai-slabita/

Social-democrații susțin 100% poziția OMS care consideră că vaccinul anti-Covid trebuie să fie opțional

 

Prim-vicepreședintele PSD Gabriela Firea precizează că social-democrații susțin 100% poziția OMS care consideră că vaccinul anti-Covid trebuie să fie opțional și nu trebuie să devină o condiționare pentru călătorii sau pentru alte drepturi fundamentale ale omului.

„Drepturile omului trebuie sā primeze! Fiecare trebuie să decidă pentru propria persoană! Susținem 100% poziția Organizației Mondiale a Sănătății care consideră că vaccinul anti-covid trebuie să fie opțional și nu trebuie să devină o condiționare pentru călătorii sau pentru alte drepturi fundamentale ale omului”, afirmă Gabriela Firea.

Ea precizează că proiectul de lege privind vaccinarea obligatorie propus anterior de PSD și „invocat acum de unii responsabili din ministerul Sănătății, pentru a justifica introducerea obligativității vaccinării anti-covid”, nu se referă la vaccinarea întregii populații, ci doar la vaccinarea copiilor.

„Proiectul de lege al PSD lua în calcul interesul superior al copiilor pe care statul este obligat să-l susțină și să-l garanteze. Legea se referea la vaccinurile testate în perioade îndelungate și care ofereau garanția că nu există riscuri asupra copiilor care se vaccinează. În plus, legea prevedea ca situațiile speciale să fie reglementate în funcție de recomandările OMS. Articolul invocat acum de unii responsabili din Ministerul Sănătății nu se referă la vaccinarea adulților, cum greșit au interpretat”, adaugă Firea.

Ea punctează că proiectul PSD prevedea obligativitatea vaccinării copiilor și se referea fie la vaccinurile prevăzute în schema națională obligatorie, fie la alte vaccinuri administrate unor adulți în situații epidemiologice speciale.

„Deci, există o recomandare clară din partea OMS de care trebuie să se țină seama. În urma analizelor făcute până în acest moment, s-a stabilit că riscurile privind vaccinarea anti Covid nu sunt mai mari decât beneficiile. De aceea vaccinul anti Covid este recomandată, dar nu poate fi obligatorie”, conchide prim-vicepreședintele PSD.

sursa:https://www.cotidianul.ro/reactia-psd-fata-de-vaccinarea-anti-covid/

”V-ați hotărât să chemați în judecată CSM. Care a fost rațiunea pentru care ați acționat astfel ?”

 

Un aspect foarte important pentru justiția din România îl reprezintă faptul că, în anul 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate a art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Această excepție de neconstituționalitate a fost invocată de către avocatul Ionel Stan, un candiat care a fost respins la ultima probă din cadrul concursului de admitere în magistratură, cea a interviului. Cu toate acestea, presa nu a dat importanța cuvenită acestui fapt care spune multe despre felul în care sunt interpretate și aplicate, de către un grup de oameni, legile în România, oameni care la acest moment fac parte din categoria celor mai bine plătiți bugetari din România. Tocmai acesta este motivul pentru care am luat legătura cu avocatul Ionel Stan, cel care a avut răbdarea și curajul de a ne releva o realitate tristă a justiției românești.

Ciprian Demeter: Domnule avocat Ionel Stan, în primul rând vă mulţumim pentru timpul acordat cu ocazia acestui interviu şi vă felicităm pentru curajul de a vorbi deschis despre un sistem care pentru cetăţenii obişnuiţi reprezintă dreptatea, competenţa şi imparţialiatea sau cel puţin aceasta este reprezentarea noastră a tuturor. Demersul dumneavoastră ne-a dezvăluit cu totul altă realitate şi, din păcate, această realitate este tristă. Vorbiți-ne puţin despre dumneavoastră şi despre participarea la concursul de admitere în magistratură.

Ionel Stan: Am absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universității București în anul 2006, iar din anul 2007 sunt avocat în cadrul Baroului București.

După ce am îndeplinit condiția vechimii, 5 ani în profesia de avocat, am participat pentru prima dată la concursul pentru admiterea în magistratură în anul 2014. Ghinionul meu a fost că toate codurile și tratatele scrise în baza lor se modificaseră și au fost incluse în tematica de concurs, ceea ce a necesitat un timp îndelungat de pregătire. Din acest motiv am reușit să promovez probele scrise, adică proba juridică și proba de logică, la a patra participare la concursul organizat în anul 2017, iar la ultima probă a interviului am fost respins. Nemulțumit de faptul că nu cunoșteam motivele respingerii și nici nu puteam să formulez contestație împotriva acestei respingeri, am verificat dacă Hotărârea nr. 279/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, prin care este aprobat regulamentul de concurs, este emisă în condiții de conformitate cu Legea nr. 303/2004, deoarece prin intermediul acestui regulament se execută în concret legea și am constatat că această Hotărâre încalcă mai multe articole din legea menționată. Mai exact, după ce am analizat cele două acte administrative, Hotărârea și Legea, am constatat faptul că CSM a inclus în cadrul concursului de admitere proba interviului cu încălcarea câtorva articole din Legea nr. 303/2004 și din Legea nr. 24/2000, lucru nepermis deoarece regulamentul trebuia să fie emis în condiții de conformitate cu legea, adică acesta nu poate să adauge ceva legii și nu poate suprima ceva dintr-o lege, deoarece acest act administrativ are o forță juridică mult inferioară unei legi organice.

Ciprian Demeter: Ce reacție ați avut când ați constatat acest lucru?

Ionel Stan: În momentul în care am descoperit acest lucru am avut un mare șoc. Eu trăiam cu gândul că autoritatea publică ce are drept scop principal garantarea independenței justiției, adică CSM, trebuie să fie un exemplu în ceea ce privește respectarea și aplicarea legilor în România. Dar, din păcate, realitatea s-a dovedit a fi cu totul alta. Aveam, așadar, posibilitatea să acționez în judecată CSM pentru a restabili legalitatea în acest caz și să solicit instanței să se pronunțe, în principal cu privire la constatarea nulității absolute a Hotărârii care aproba regulamentul de concurs, iar printr-o cerere accesorie să solicit validarea concursului doar cu privire la primele probe scrise și să fiu astfel declarat admis la acest concurs. Bineînțeles că exista și posibilitatea de a nu chema în judecată CSM și aveam posibilitatea să îmi încerc din nou șansele de a promova proba interviului la următoarele concursuri, în cazul în care mi-aș mai fi dorit să fiu admis în magistratură.

Ciprian Demeter: V-ați hotărât să chemați în judecată CSM. Care a fost rațiunea pentru care ați acționat astfel?

Ionel Stan: În primul rând, am realizat că șansele mele de a promova proba interviului, chiar dacă acționam sau nu în judecată CSM, erau practic nule, deoarece eu cred că această probă are drept scop eliminarea din concursurile pentru admiterea în magistratură și în Institutul Național al Magistraturii a persoanelor independente. Sunt de părere că acest gen de oameni nu au nicio șansă să promoveze această probă. Este posibil ca scopul acestui interviu să fie acela de a admite în magistratură și în INM persoane care pot fi ușor controlate și manipulate. De fapt, aceasta este și părerea majorității oamenilor cu care am discutat acest subiect.

În al doilea rând, în calitate de avocat am obligația să apăr Legile și Constituția din România, așa cum îmi cere legea pentru organizarea profesiei de avocat. Nu știu dacă m-aș fi împăcat cu gândul că am întors spatele acestei profesii și probabil că ar fi fost o chestiune de timp până aș fi făcut același lucru și în calitate de magistrat.

Chiar dacă am chemat CSM-ul în judecată, în anul 2017, m-am hotărât să încerc din nou și am participat la concursul pentru admiterea în magistratură organizat în anul 2018. Și la acest concurs am reușit să promovez probele scrise, iar la proba interviului am fost respins, din nou. De fapt, era imposibil să primesc o notă de promovare la interviu, în condițiile menționate. Și pentru acest concurs am acționat CSM-ul în judecată și am solicitat instanței să constate nulitatea absolută a Hotărârii care aproba regulamentul prin care a fost organizat acest concurs, iar acest litigiu se află încă pe rol.

Ciprian Demeter: În cadrul litigiului declanșat în anul 2017, ați ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 106 lit. d) din Legea nr. 303/2004. Ce v-a determinat să invocați acestă excepție de neconstituționalitate?

Ionel Stan: La primul termen de judecată, în data de 05 octombrie 2017, mi-am dat seama că eu am o mare problemă în acest litigiu. Am considerat că șansele mele de a câștiga acest litigiu sunt extrem de mici deoarece eu încercam să anulez un act administrativ emis de CSM, care este de fapt autoritatea publică ce are anumite atribuții în sistemul magistraturii, printre care și dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare împotriva magistraților. Cu alte cuvinte, eu eram singur și mă judecam cu un sistem. În zilele următoare am verificat dacă exista posibilitatea ca articolul 106 din Legea nr. 303/2004, articol care îi dă dreptul CSM de a emite regulamente de concurs, să contravină dispozițiilor vreunui articol din Constituție și să declanșez, astfel, un nou conflict la Curtea Constituțională. Am identificat articolul 73 alin. (3) lit. l) din Constituție care prevede ca organizarea instanțelor să se facă prin lege organică, iar până la al doilea termen de judecată am redactat excepția de neconstituționalitate și am depus-o la registratura instanței și la registratura CSM. La al doilea termen de judecată din 02 noiembrie 2017 am reușit să conving instanța să pronunțe o încheiere prin care să sesizeze Curtea Constituțională pentru soluționarea excepției.

Rațiunea mea a fost bună deoarece instanța de fond, Curtea de Apel București, a respins acțiunea pe fond ca neîntemeiată, așa cum anticipasem. Împotriva acestei sentințe am declarat recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție iar termenul de judecată a fost stabilit pe 18 septembrie 2020. Până la termenul de judecată din recurs, în data de 10 martie 2020, Curtea Constituțională a soluționat cauza și a admis excepția de neconstituționalitate, așa cum, de altfel este cunoscut.

În data de 15 octombrie 2020 Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat cauza și a admis recursul pe care l-am declarat împotriva sentinței Curții de Apel București, astfel încât a pronunțat o decizie definitivă prin care a anulat Hotărârea nr. 279/2012 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii prin care a aprobat regulamentul prin care a organizat concursul pentru admiterea în magistratură din anul 2017. Această Hotărâre este asemănătoare cu cele emise încă din anul 2012 și până în anul 2019 inclusiv, de unde se poate trage concluzia că toate aceste Hotărâri care aprobă regulamentele de concurs au fost emise fără respectarea dispozițiilor legale și sunt astfel lovite de nulitate absolută.

Redau mai jos paragrafele 28 și 32 din decizia Curții Constituționale.

În concluzie, faptul că legea organică privind statutul judecătorilor și procurorilor – Legea nr.303/2004 – nu prevede aspecte esențiale privind concursul pentru admiterea în magistratură, cum sunt etapele și probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe, contravine dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.l) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și organizarea instanțelor judecătorești se reglementează prin lege organică. Astfel, aspectele esențiale ale admiterii în magistratură trebuie să fie prevăzute în Legea nr.303/2004, iar Regulamentul aprobat prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii și publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, trebuie doar să detalieze procedura privind organizarea și desfășurarea concursului pentru admiterea în magistratură.

De asemenea, Curtea observă că, pentru respectarea prevederilor constituționale, legiuitorul trebuie să completeze dispozițiile Legii nr.303/2004 nu numai cu aspectele esențiale ale concursului de admitere în magistratură organizat potrivit art.33 din lege, ci și cu aspectele esențiale ce țin de ocuparea posturilor de judecător sau procuror prin celelalte modalități de admitere în magistratură. Astfel, Curtea reține că și în cazul concursului pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii, al examenului de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii și al examenului de capacitate al judecătorilor stagiari şi al procurorilor stagiari, legea trebuie să prevadă aspectele esențiale, cum sunt, spre exemplu, condițiile de participare, regulile generale privind constituirea comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe. Totodată, Legea nr.303/2004 trebuie să prevadă și aspectele esențiale ale ocupării posturilor de magistrat-asistent de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la Curtea Constituțională.

În concluzie, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în jurisprudența sa că, în cazul tuturor categoriilor de personal al căror statut trebuie reglementat, potrivit Constituţiei, prin lege organică, aspectele esențiale referitoare la ocuparea posturilor trebuie reglementate prin lege organică, iar nu prin acte administrative cu caracter inferior legii.

Ciprian Demeter: Pare incredibil că această autoritate publică a emis acest act administrativ, atât de important pentru sistemul magistraturii și al justiției în general, fără respectarea dispozițiilor legale.

Ionel Stan: Adevărul este că anularea acestui act administrativ reprezintă o abatere disciplinară și poate chiar un abuz în serviciu, dar chiar și după pronunțarea acestei decizii, din data de 15 octombrie 2020, membrii Plenului CSM se află încă în funcțiile lor și nu răspund în niciun mod, după cum se observă.

Ciprian Demeter: Ați adus la cunoștința autorităților publice această situație?

Ionel Stan: Am anunțat toate autoritățile publice din România, inclusiv Parlamentul României, dar până în acest moment nu s-a întâmplat absolut nimic.

Ciprian Demeter: După ce a fost admisă această excepție de neconstituționalitate, pe tot parcursul anului 2020 nu au mai fost organizate concursuri pentru admiterea în magistratură și în INM, o situație fără precedent de altfel, deoarece nu a existat un cadru legal. Ce ne puteți spune despre acest lucru?

Urmare a admiterii acestei excepții de către Curtea Constituțională, CSM nu mai are dreptul de a emite regulamente de concurs prin care să stabilească aspectele esențiale din cadrul concursurilor pentru admiterea în magistratură și în INM, cum ar fi etapele din cadrul concursului, probele de concurs, modalitatea de stabilire a rezultatelor și posibilitatea de contestare a notelor obținute la fiecare probă din cadrul concursului, iar Parlamentul României trebuie să voteze o lege organică prin care să se reglementeze aceste concursuri.

Un lucru foarte grav este acela că prin intermediul proiectului Legii nr. 303/2004 emis de Ministerul Justiției și care este încă supus dezbaterii publice, se încearcă reintroducerea probei interviului în cadrul acestor concursuri, în aceleași condiții de subiectivitate și lipsă totală de transparență ca și în anii trecuți, deoarece nu există criterii obiective de examinare, iar candidații respinși nu cunosc motivele respingerii. Singura diferență inclusă în noul proiect de lege este aceea că proba interviului poate fi contestată, dar contestația este doar formală deoarece comisia de soluționare a contestațiilor audiază interviul și va lua o decizie doar în temeiul acelei audieri. Cu alte cuvinte, rezolvarea problemei subiectivității și lipsei de transparență este doar pentru a salva aparențele sau în termeni populari „de ochii lumii”.

Ciprian Demeter: Care sunt criticile pe care le aduceți probei interviului?

Ionel Stan: Proba interviului, în condițiile vechii și noii reglementări, este o probă pur subiectivă și lipsită de orice fel de transparență, lăsând loc arbitrarului și aprecierilor lipsite de orice obiectivitate. Vă dau exemplu câteva criterii prin care se examinează candidații, așa cum sunt ele prevăzute în acest proiect de lege: analiza şi interpretarea unui text la prima vedere; motivația de a accede în profesia de magistrat; existența aptitudinilor de comunicare clară și logică a ideilor, capacitatea de gândire critică, capacitatea de analiză, motivare și sinteză; înțelegerea realității sociale.

Cum pot fi notate în mod obiectiv aceste criterii de examinare și cine poate să garanteze că admiterea sau respingerea candidaților se va face în mod corect.

Prin urmare, admiterea sau respingerea candidaților se va face în temeiul „ochilor frumoși” și se poate ține, astfel, cont la luarea deciziei de admitere de criterii cu totul subiective, de exemplu: aspect fizic plăcut, nepotisme, relații personale sau eventuale fapte de corupție (luare sau dare de mită, trafic de influență, etc.).

Probele juridice scrise, grile și spețe, reprezintă o modalitate obiectivă de selecție și sunt mai mult decât suficiente pentru a clasifica toți candidaţii în funcţie de performanţele lor reale şi care contează, de fapt, pentru cariera de magistrat. Pentru un magistrat judecător nu este relevant dacă acesta are capacitatea de a analiza sau interpreta bine texte literare sau filosofice, proverbe sau maxime celebre, așa cum s-a procedat la concursurile din anii trecuți și cum se va proceda și la următoarele concursuri în cadrul acestei probe a interviului.

Judecătorul trebuie să interpreteze corect și să aplice legea, deci va pronunța soluția sa în baza unui raționament juridic și în baza probelor din dosar, respectând principiile obiectivității, independenței și imparțialității. Judecătorii şi procurorii au îndatorirea să promoveze supremaţia legii. Acestea sunt cele mai mari calități pe care trebuie să le dețină un magistrat.

Dacă această situație va mai continua și în viitor, iar judecătorii și procurorii din România vor continua să fie selectați în aceleași condiții subiective și lipsite de orice fel de transparență (obscure) prin intermediul acestei probe a interviului, în opinia mea, dezastrul în justiție va fi inevitabil deoarece este posibil ca acești magistrați să ajungă să pronunțe hotărâri neconforme cu legea, iar oamenii își vor pierde încrederea în sistemul justiției, ceea ce poate conduce la colapsul ei.

Ciprian Demeter: Unde credeți că poate fi problema sistemului de justiție din România?

Ionel Stan: Cred că o problemă importantă se află în aceste atribuții acordate de legiuitor CSM-ului, prin care această autoritate publică are dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare împotriva magistraților, conform art. 134 alin. (2) din Constituție și art. 101 din Legea nr. 303/2004. În continuare voi explica de ce.

În primul rând, trebuie să cunoaștem care este procedura aplicării sancțiunilor disciplinare. Dacă un judecător sau procuror a comis o abatere disciplinară conform art. 99 din Legea nr. 304/2004, orice persoană care justifică un interes poate sesiza Inspecția Judiciară sau aceasta se poate sesiza din oficiu. În cazul în care se constată că există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, Inspecția Judiciară prin inspectorul judiciar desemnat, dispune începerea cercetării disciplinare. După efectuarea cercetării disciplinare, inspectorul judiciar poate dispune admiterea sesizării, prin exercitarea acțiunii disciplinare și sesizarea secției pentru judecători sau secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sau respingerea sesizării, în cazul în care constată, în urma efectuării cercetării disciplinare că nu sunt îndeplinite condițiile pentru exercitarea acțiunii.

Secția pentru judecători sau secția pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii după judecarea magistratului respectiv, în cazul în care constată că sesizarea este întemeiată aplică una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de art. 100 din Legea nr. 303/2004, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite, cea mai severă sancțiune fiind aceea a excluderii din magistratură.

Având în vedere această procedură, se ajunge practic la situația ca membrii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii să nu poată fi trași la răspundere disciplinară pentru faptele săvârșite și actele administrative emise în activitatea lor.

Aceasta deoarece inspectorul judiciar ar trebui să sesizeze secția pentru judecători sau secția pentru procurori a CSM pentru a constata că sesizarea este întemeiată și pentru a judeca respectivul caz și a aplica una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, dar în cazul acesta judecata ar trebui să se facă iar sancțiunile disciplinare ar trebui să fie aplicate chiar de către membrii Plenului CSM, deoarece aceștia au săvârșit faptele sau au întocmit actele administrative neconforme și au comis astfel abaterea disciplinară.

Deci, este practic imposibil ca membrii Plenului CSM să se judece și să se sancționeze pe ei înșiși. Și nicio altă autoritate publică nu are competențe în acest sens.

Singura șansă ar rămâne formularea unei plângeri penale și tragerea lor la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Dar nici acest lucru nu este realizabil deoarece în mod practic nu există posibilitatea ca împotriva membrilor Plenului CSM să se dispună începerea urmăririi penale, punerea în mișcare a acțiunii penale, trimiterea în judecată iar la finalul procesului penal să se pronunțe soluția condamnării printr-o decizie definitivă, deoarece împotriva oricărui procuror sau judecător care pronunță una dintre soluțiile de mai sus se poate declanșa cercetarea disciplinară pentru o faptă imaginară și judecarea acestuia de către una dintre secțiile corespunzătoare din CSM iar la finalul acestei acțiuni se poate aplica sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură pentru respectivul magistrat.

Chiar dacă magistratul în cauză are posibilitatea să exercite recurs împotriva acestei sancțiuni la completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, în realitate nu va exista vreun procuror sau judecător din România care să își riște cariera anchetând Plenul CSM sau pronunțând o soluție defavorabilă Plenului CSM.

Ciprian Demeter: Dar judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au pronunțat decizia definitivă și au anulat Hotărârea pentru aprobarea regulamentului de concurs emisă de Plenul CSM pentru concursul organizat în anul 2017.

Ionel Stan: Da, a fost anulată această Hotărâre, dar această decizie are o însemnătate zero până în acest moment. Aceasta deoarece judecătorii Înaltei Curți nu au anulat și Hotărârea de validare a rezultatelor concursului și astfel acest concurs rămâne valabil și nici eu sau vreo altă persoană nu poate beneficia de soluția favorabilă a anulării din acest litigiu doar a Hotărârii pentru aprobarea regulamentului de concurs.

Înalta Curte a considerat că nu am îndeplinit procedura prealabilă în termenul legal de 30 de zile în cazul Hotărârii de validare a rezultatelor și din acest motiv a respins cererea mea de anulare, deși plângerea prealabilă împotriva acestui act am depus-o la registratura CSM a doua zi după ce mi-a fost comunicat actul, iar comunicarea s-a făcut verbal la primul termen de judecată urmând ca eu să descarc actul de pe site-ul CSM-ului.

Oricum, chiar și dacă nu era nevoie de procedura prealabilă, Hotărârea de validare nu mai putea fi valabilă dacă se aplicau regulile de la principiile efectelor nulității actului juridic civil.

Ciprian Demeter: Care ar putea fi soluția atunci? Cine ar trebui să aibă competența de a aplica sancțiuni disciplinare împotriva magistraților?

Ionel Stan: În cazul în care competența judecării magistratului pentru abaterea disciplinară ar reveni unui complet de judecată, de exemplu un complet de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție și a cărui soluție să poată fi atacată cu recurs la completul de 5 judecători, cred că lucrurile ar sta mult mai bine deoarece, în primul rând, completul de judecată este distribuit aleatoriu, ceea ce conferă o garanție în plus din punct de vedere al independenței și imparțialității actului de justiție iar, în al doilea rând, în competența completelor de judecată nu intră și emiterea de acte administrative prin care se administrează sistemul magistraturii.

A acorda competența de a emite acte administrative atât de importante unei autorități publice, prin care se administrează astfel tot sistemul magistraturii, iar aceeași autoritate publică să primească și competența de a aplica sancțiuni disciplinare împotriva magistraților, în opinia mea acest lucru echivalează cu crearea unui stat în stat. Probabil cea mai importantă dintre cele trei puteri în stat, adică puterea judecătorească, ce mai este denumită și pilonul statului de drept și în care își desfășoară activitatea în jur de 6500 de magistrați, este supusă eventualelor sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate de o autoritate publică formată din 19 oameni. Mie nu mi se pare normal acest lucru.

Dacă CSM nu ar mai avea competența de a aplica sancțiuni disciplinare împotriva magistraților, sunt convins că membrilor Plenului CSM le-ar tremura mâinile când ar redacta actele administrative pe care le emit în activitatea lor și ar verifica atent să nu fie încălcată nicio literă din nicio lege.

În caz contrar, preocuparea lor pentru respectarea legilor este inexistentă. De exemplu, în cazul Hotărârilor prin care au organizat concursurile pentru admiterea în magistratură și în Institutul Național al Magistraturii din ultimii ani, membrii Plenului CSM au încălcat Constituția României, cinci Legi organice și două articole din Codul Penal, dacă puteți crede așa ceva. Și cred că nu le pasă absolut deloc deoarece, așa cum am arătat, membrii acestei autorități publice nu pot fi trași la răspundere în niciun mod pentru actele și faptele lor.

În faţa acestei situaţii de fapt şi după tot ceea ce ne-a relatat avocatul Ionel Stan, se naşte întrebarea legitimă: câtă încredere mai poate avea omul simplu în sistemul de justiţie din România? Decizia Curţii Constituţionale este un semnal de alarmă cu privire la faptul că interpretarea şi aplicarea legii în România se face după bunul plac al unui grup restrâns de oameni. Candidatul Ionel Stan a avut curajul şi pregătirea profesională penru a lupta cu un sistem. Cu siguranţă, o astfel de persoană este o pierdere pentru magistratura din România, magistratură care a ales să-l respingă de două ori la proba interviului la un concurs organizat cu încălcarea preverilor legale, iar pentru acest lucru încă nu avem niciun un fel de răspundere din partea vreunei persoane, căci, deşi România este un stat de drept şi este membră a UE, răspunderea magistraţilor este inexistentă şi aşa se vrea să rămână.

sursa:https://www.cotidianul.ro/avocatul-care-a-pus-pe-hold-magistratura-din-romania/

Carantinați „din greșeală”

 

Directorul DSP Arad, Horea Timiş, a vorbit la Digi24 despre situația actuală din vama Nădlac, unde e aglomerație mare, spunând că de la începutul anului zeci de români au fost carantinați „din greșeală” .

„Asigurăm triajul epidemiologic în vama dar aplicăm legislația în vigoare. Știu că există nemulțumiri, toți colegii le sesizează de câteva săptămâni, după ce a crescut timpul de așteptare. Referitor la noile măsuri, este specificat testul PCR, nu cel rapid, asta trebuie clar înțeles de toată lumea”, a precizat Horea Timiş.

Conform acestuia, adesea au loc și erori, din cauza numărului mic de angajați care trebuie să facă triajul epidemiologic al celor care intră în țară, astfel că, de la începutul anului „zeci de persoane au fost carantinate din greșeală”.

„Noi avem o problema, nu avem personal. Angajații sunt epuizați, nu mai fac față numărului mare de persoane. Este foarte greu pentru o asistentă medicală să stea la -11 grade, cum a fost aseară, să facă triajul epidemiologic de una singură a sute de oameni”, a declarat Horea Timiş.

Potrivit acestuia, lipsa de personal e cauzată de faptul că medicii școlari și asistenții medicali s-au reîntors la școală, iar în vamă au ajuns să mai lucreze doar „douăzeci și ceva de persoane”, în timp ce, ca totul să meargă bine, este nevoie de cel puțin încă 21 de angajați.

sursa:https://www.cotidianul.ro/ca-la-noi-la-nimeni-carantinati-din-greseala/

Din INFERNUL de la ”Matei Balș” - ”Hanoracul de bumbac l-am legat pe nas ca să nu inhalez fum, și mi-am pus haina pe mine. Mă gândeam că dacă va fi foc, le arunc de pe mine. Cu adrenalina aceea oricum nu aș fi simțit frigul. Nu simți nimic”

Spitalul „Matei Balș”, 29 ianuarie 2021. La etajul al doilea al Pavilionului 5, internată cu o formă medie COVID-19, fără dependență de oxigen, se afla doamna AMB. A povestit pentru SpotMedia.ro teribila experiență a acelei dimineți în flăcări, la propriu.

În salon „nu era foarte cald. Erau în jur de 20 de grade, nu mai rece. Caloriferul era cald, dar nu suficient.

În prima zi când eram cu febră mi-a fost cam frig. Când ai febra mai mare ți-e mai frig. Mi-am pus un hanorac pe mine și nu am dârdâit. Cei cu forme mai grave probabil că percepeau altfel”.

Asistentele făcuseră turele de administrare a tratamentelor la toate saloanele, ca în fiecare seară. „Apoi mai verificau o dată. Le mai auzeam și noaptea pe hol, probabil se duceau unde erau pacienții în stare mai gravă. Erau afișate mari pe perete numerele la care să sunăm dacă avem o problemă”.

În dimineața aceea însă, asistentele au năvălit strigând în saloane. „Ne-au trezit pe toți. Au alergat asistentele, s-au expus. Cea care a intrat și m-a trezit pe mine nici nu–și mai pusese costumul de protecție”.

De ce echipament de protecție, deși cadrele medicale sunt vaccinate sau au avut boala ? „Și eu am făcut Covid după prima doză de vaccin. Imunitatea se instalează la două săptămâni după a doua doză”.

După ce asistentele au dat alarma, s-au apucat să îi scoată pe cei care nu se puteau deplasa. Restul au ieșit pe picioarele lor, o experiență ca de război.

„I-am spus doamnei cu care eram în salon că trebuie să fugim. M-am mișcat foarte repede, ca în armată. Cred că în 20 de secunde am ieșit din salon. Am reușit să-mi iau geanta cu haine și laptopul. Doamna nu a reușit să-și ia nici măcar telefonul.

Hanoracul de bumbac l-am legat pe nas ca să nu inhalez fum, și mi-am pus haina pe mine. Mă gândeam că dacă va fi foc, le arunc de pe mine. Cu adrenalina aceea oricum nu aș fi simțit frigul. Nu simți nimic.

Eram la etajul al doilea, am ieșit prin spate pentru că era mai puțin fum. Am auzit explozia când eram deja în curte.

Ieșea fumul gros, stăteam și mă uitam la el. Îmi era frică să trec spre curte ca să nu facă explozie instalațiile de oxigen. În timp ce mă uitam s-a auzit o bubuitură și s-au spart niște geamuri.

Împreună cu colega de salon am mers aplecate pe lângă gard, sperând să nu mai bubuie imediat. Atunci a ajuns prima mașină de pompieri.

Dar până atunci, o mare parte dintre pacienți fuseseră deja evacuați de personalul medical. Dacă nu ne scoteau atât de repede, erau mai multe victime.

Mulți au ieșit pe balcon, ceea ce a fost bine, pentru că nu au mai trecut prin fum. De acolo i-au evacuat pompierii. Am văzut un bărbat pe balcon la parter. Nu stiu cine era, stătea și se uita ca și cum nu ar fi știut ce să facă”.

Când au ajuns la camera de gardă au fost preluate imediat, s-a stabilit cine avea nevoie de oxigen și cine nu. „Eu nu aveam nevoie, doamna care era cu mine în salon avea nevoie de oxigen”.

A urmat repartizarea. „Pe mine m-au dus tot la ’Balș’ la pavilionul de copii. Neavând nevoie de oxigen a fost mai ușor să îmi găsească un loc”.

Triajul din camera de gardă a durat aproximativ 10 minute, după care a ajuns în noul salon. „M-am uitat pe geam, curtea spitalului era plină de mașini de pompieri, de salvări, continua evacuarea. Toată noaptea au plecat salvări cu pacienți către alte spitale.

Două ore am tremurat necontrolabil. Când ne-au preluat la triere ne-au trimis un consilier psihologic ca să stea de vorbă cu noi. Toți eram în stare de șoc.

La scurt timp au venit și ne-au luat datele, numărul de telefon, salonul unde am fost internați. Toate fișele au rămas în Pavilionul care a ars, nu știau ce tratamente avem, la ce medici”.

Nici lucrurile lăsate în urmă de pacienți nu au fost recuperate imediat pentru că intrarea în pavilion a fost interzisă. „Ne-au sunat și ne-au spus că le putem ridica de mâine (marți – n. red.) încolo”.

Ce s-a întâmplat, de unde a pornit nenorocirea, dna AMB nu își explică. „Sunt convinsă că a fost un accident, probabil determinat de concentrația foarte mare de oxigen. Noi aeriseam salonul și dimineața, și seara.

Peste tot erau semne: atenție, nivel ridicat de oxigen! Nu am văzut aeroterme nici în salonul meu, nici în salonul de vizavi. Nu știu de așa ceva”.

Este însă sigură că „datorită mobilizării făcută de dr. Catalin Apostolescu, medicul șef de gardă, nu au fost mai multe victime. Pacienții din saloanele învecinate celui care a luat foc ar fi murit prin sufocare.

Nu e corect să fie acuzate cadrele medicale. Oamenii aceștia și-au riscat viața ca să salveze cât mai multă lume. Ar trebui să avem puțin respect pentru munca lor în condiții extraordinar de grele.

Cred că ar trebui să le acordăm mai mult respect pentru că au făcut tot posibilul să fie cât mai puține victime. Mai bine ne uităm ce ar trebui să învățăm pentru a nu se mai întâmpla așa ceva”, spune AMB.

sursa:https://spotmedia.ro/stiri/sanatate/marturia-unei-paciente-din-infernul-de-la-matei-bals-i-am-spus-ca-trebuie-sa-fugim-ma-uitam-la-fum-si-ma-rugam-sa-nu-bubuie

ȘOȘONICA, NEVASTA OMULUI de ZĂPADĂ, VĂ UREAZĂ să aveți o SĂPTĂMÂNĂ BUNĂ !

 

Doamna Șoșonica, vă urează MULTĂ SĂNĂTATE și o SĂPTĂMÂNĂ cât mai BUNĂ !

”Păi mă, Bulai, data viitoare când te prind, îți pun piedica, mă fătălăule. Tu ăsta , care ziceai că Fecioara Maria a fost mamă surogat a lui Isus Hristos...”

 

Codruța Cerva îl acuză pe Iulian Bulai de la USR că a fugit din emisiune și astfel nu i-a mai răspuns întrebărilor.

”S-a întâmplat ceva foarte ciudat la România TV. Iulian Bulai a fugit din emisiune. Am rămas așa cu ochii în soare. Nu știu ce s-a întâmplat. Dânsul, când trebuia să răspundă la niște întrebări, a dat cu fuga. Voiam să lămuresc aceste lucruri”, a zis Codruța Cerva.

Cu puțin timp înainte de a intra în live și a explica ce voia să-l întrebe pe Iulian Bulai, protestatara scrisese pe Facebook:

”Bă Bulai, băbăiatule, de ce fugiși din emisiune?? Nu știai că Cîțu vrea să privatizeze companiile de stat!? Hai dă-mă naiba, asa fricos ești?? Mvai, asa ceva?? Aaa și vezi că uitași să îmi răspunzi de dosarul lui Barna cu cele 10 milioane euro fonduri europene, furate de la copiii cu dizabilități. Deci asa stă treaba cu voi?! De asta vreți SIIJ-ul închis?! Când nu știi să răspunzi, dai cu fuga? Păi mă, Bulai, data viitoare când te prind, îți pun piedica, mă fătălăule. Tu ăsta , care ziceai că Fecioara Maria a fost mamă surogat a lui Isus Hristos...”

Iată întrebările pe care Codruța Cerva voia să i le adreseze lui Iulian Bulai de la USR:

sursa:https://www.dcnews.ro/codruta-cerva-iulian-bulai-usr-a-fugit-din-emisiune-am-ramas-cu-ochii-in-soare-nu-stiu-ce-s-a-intamplat-video_801804.html

Mii de apartamente şi instituţii publice din Ploiești, afectate după o avarie majoră a sistemului de termoficare

 

Mii de apartamente şi instituţii publice din municipiul Ploieşti sunt afectate de o avarie majoră care a survenit la sistemul de termoficare, informează, duminică, Primăria Ploieşti. 

Potrivit sursei citate, avaria afectează magistrala din zona Mihai Bravu - Centru - Democraţiei, furnizarea apei calde şi a căldurii fiind sistată până la ora 21,00.

'Sunt afectate 4.417 apartamente care sunt racordate la punctele termice 1, 2, 3, 5 Mihai Bravu, 12 Centru şi 5, 7, 13, 16, 18 Democraţiei. De asemenea, sunt afectate modulele termice Maternitate, Cămin Colegiul Virgil Madgearu, ANAF, Casa Mateescu, Colegiul Naţional 'Mihai Viteazul', ITM, Teatrul Imaginario, Serviciul Public Finanţe Locale, Policlinica de Pediatrie, Muzeul de Istorie, CONPET', precizează Municipalitatea. 

sursa:https://www.dcnews.ro/mii-de-apartamente-si-institutii-publice-afectate-in-ploiesti-in-urma-unei-avarii-majore-a-sistemului-de-termoficare_801805.html