4.26.2021

26 aprilie : 35 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl

 

Considerat cel mai grav din istorie, accidentul nuclear de la Cernobîl, produs pe 26 aprilie 1986, a distrus viețile a milioane de oameni. La acest lucru a contribuit și lipsa de reactie a autoritaților care au ascuns timp de mai multe zile cumplitul dezastru. Acum, după 35 de ani, Cernobîl a devenit un punct important pe harta turismului în zone devastate.

Explozia care a avut loc la 26 aprilie 1986, la ora 01.23 noaptea, a ridicat dala superioară a reactorului, cu o greutate de 2.000 de tone. Ca urmare a dezastrului două orașe au fost complet evacuate: Cernobîl și Prypiat. Atunci a fost momentul când lumea a început să privească cu alți ochi energia atomică, accidentul din Ucraina sovietică fiind cea mai mare catastrofă nucleară civilă.

Autoritățile fostei URSS au fost prinse pe picior greșit și sute de mii de oameni au fost trimiși în zonă de-a lungul anilor pentru a remedia efectele dezastrului. "Lichidatorii”, slab echipați, au fost expuși radiațiilor. Dintre aceștia, aproape 3.000 au fost basarabeni, soldați și tineri care tocmai trecuseră în rezervă, dar au fost totuși trimiși să lichideze efectele catastrofei nucleare.

Uniunea Sovietică a reacționat în cea mai nefericită tradiție a secretului, nerecunoscând drama decât după trei zile, după ce Suedia, unde ajunsese norul radioactiv, a alertat lumea întreagă. Tăcerea sovietică, urmată de o serie de minciuni, a favorizat contaminarea a sute de mii de persoane iar modul în care a fost gestionată criza a dezvăluit slăbiciunile statului.

Pe de altă parte, potrivit Greenpeace, cel puțin 100.000 de persoane au murit înainte de 2005 în Ucraina, Bielorusia și Rusia în urma contaminării radioactive care le-a provocat cancer, afecțiuni ale sistemului imunitar, boli cardiace. Peste 2.000.000 de persoane mai suferă încă de pe urma accidentului nuclear cel mai devastator din istorie.

Pentru a opri emisiile radioactive, zona activă a reactorului a fost acoperită în perioada sovietică cu un ”sarcofag” din beton, care oprește radiațiile.

Lecții de viață de la o bucureșteancă. Cum să ajungi la 100 de ani și să fii mereu cu zâmbetul de buze

 


O bucureșteancă de 100 de ani a dezvăluit secretele sale. Femeia le bate obrazul politicienilor, despre care spune că nu se mai ridică la nivelul celor din trecut.

Doamna Florica Ursuleanu este mătușa actriței Adriana Trandafir și este născută în aceeași zi cu ea. Soția primului director al Spitalului Gerota, centenara nu și-a pierdut simțul umorului.

Cafeaua și simțul umorului sunt cu siguranță unele dintre secretele femeii. Întrebată cum arată o zi din viața ei, la 100 de ani, mătușa actriței Adriana Trandafir a explicat:

"Beau cafea neagră, o ceașcă mare, o felie de chec. Asta mănânc dimineața, invariabil! Apoi, trec la gătit, mă apuc să fac mâncare (...) Până la 100 de ani am văzut ce înseamnă durere, am văzut ce înseamnă instabilitate, am trecut prin toate", spune Florica Ursuleanu.

Începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui. Cum ne pregătim spiritual pentru sărbătoarea Învierii Domnului

 


Începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare din Postul Paștelui, în care ne reamintim ultimele zile din viața Mântuitorului. Fiecare zi are un înțeles și un mesaj foarte clar. Preotul Emil Cărămizaru, parohul Bisericii Voievodale Sf. Gheorghe Nou, a vorbit la Antena 3 despre curățirea sufletului pentru întâmpinarea sărbătorilor pascale.

În Duminica Paștelui se încheie cel mai lung și cel mai aspru post de peste an, respectiv Postul Sfintelor Paști. Părintele Emil Cărămizaru spune ce putem face pentru a întâmpina Săptămâna Mare cu sufletul mai ușor.

"În această sfânta zi de Florii ne pregătim de denia de mâine, din Sfânta și Marea Luni. Este o săptămâna a privegherii desăvârșite. Este întâlnirea noastră cu Dumnezeu-omul. Este o săptămâna numită a Sfintelor Pătimiri ale lui Iisus Hristos, Dumnezeu cel adevărat din Dumnezeu adevărat. 

Ni se face mare chemare, fiecăruia dintre noi, ca mai ales acum să ne întâlnim cu El, cu Hristos. În biserica pe care el a zidit-o cu sângele său. S-a născut pe Pământ ca om, a trăit suferință suferințelor, a trecut prin mormânt și moarte și apoi ne-a dăruit tuturor Învierea. Ne arată că viața este fără de apus. În el și prin el, zorii zilelor nu vor mai apune niciodată.

De aceea, să fim prezenți la aceste slujbe de priveghere sfânta, la denii, care sunt utreniile de a doua zi. Și să căutăm să mergem la duhovnic să ne despovăram de ceea ce ne apasă sufletele. Ca apoi să ajungem la piscul întâlnirii noastre cu Hristos, care este sfânta și dumnezeiasca euharistie. El este cel care ne-a dăruit viața însăși. De aceea avem această sfânta datorie, ca un pic din timpul nostru să îl dăruim Lui."

Se poate ține și post negru. Important este ca, dincolo de postul trupesc, să ținem și postul sufletelor noastre, prin viață curată, prin gând frumos, rugăciune, fapte bune

"Trebuie să punem o simbioză firească între trup, care și el se despovareaza prin această alegere, este alegerea iubirii. Este dialogul nostru cu Dumnezeu, prin post și rugăciune. Și sufletul trebuie să fie luminos, gata să facă binele.

Domnul nostru a fost batjocorit, bătut, umilit, pus pe cruce și s-a rugat pentru răstignitorii lui. Noi, oamenii, pentru un cuvânt pe care ni-l spune aproapele nostru, unii nu uită o viață întreagă. Iar el i-a iertat pe cei care îl prigoneau cumplit.

El ne cere să ne iubim unii pe alții cu iubirea cea mai înalta. E vreme să auzim cuvântul Lui, pentru că este cuvântul vieții, cuvântul învierii. Învierea lui este învierea noastră.", a mai spus părintele Cărămizaru la Antena 3.

O femeie din Bucureşti a vrut să însceneze un accident

 


O femeie din Bucureşti a vrut să însceneze un accident pe Calea Griviţei, însă nu şi-a dat seama că este filmată, iar poliţiştii i-au deschis un dosar penal după ce au văzut imaginile.

Totul s-a întâmplat, astăzi, în jurul orei 19.00, pe Calea Griviţei, acolo unde femeia a vrut să însceneze un accident şi s-a aruncat pe şosea, chiar în faţa unei maşini.

Uluiţi de gestul femeii, şoferul autoturismului şi prietenii săi au coborât să vadă ce s-a întâmplat cu femeia, care s-a aruncat pe şosea la cel puţin un metru în faţa maşinii.

Când au întrebat-o dacă se simte bine, aceasta le-a spus că au lovit-o cu maşina şi apoi a sunat la numărul unic de urgenţă 112.

Pe imagini se poate observa cum femeia merge pe jos, chiar pe stradă, printre maşini, iar în momentul în care ajunge în dreptul unei treceri pentru pietoni, marcajul fiind foarte puţin vizibil, se aruncă pe şosea.

Şoferul autoturismului, care circula cu viteză redusă, a oprit cu mult înainte ca femeia să se arunce, astfel că a crezut că acesteia i s-a făcut rău.

Nu mică i-a fost mirarea atunci când femeia a sunat la 112 şi a anunţat că a fost lovită de maşină pe trecerea de pietoni.

Norocul şoferului a fost că în zonă există o cameră de supraveghere funcţională, iar aceasta a surprins toată scena.

Imaginile au fost văzute şi de poliţiştii sosiţi la locul aşa-zisului accident, motiv pentru care femeia a fost prinsă cu minciuna, iar acum este cercetată penal.

4.25.2021

Floriana Jucan, cel mai frumos mesaj de Florii – de citit și mai ales de înțeles!



Sărbătorită azi, jurnalista și scriitoarea Floriana Jucan dă încă o dată proba talentului său printr-un mesaj superb, de mare inspirație – de citit și mai ales de înțeles într-o asemenea zi sfântă

Un început pe care îl recunoști – așa se întâmplă cu cei care se trezesc în credință, în ciuda vieții lor obișnuite: ”La sărbătoarea de Florii ești purtat dintr-o parte într-alta. Ești năucit”.

„Dar, dacă simți asta, năucire, înseamnă că privești din afară sau încă nu ai învățat să privești cum trebuie”, scrie Floriana Jucan, continuând cu ascuțimea ziaristului - ”Că te uiți la un Dali crezând că este Mozart. Sau, și mai rău, că este un absolvent de seral la o universitate obscură”.

Și atunci, ce este de făcut? – e întrebarea cheie pe care o pune Floriana Jucan.

Răspunsul pare simplu: ”Nimic altceva decât o reîntoarcere la ceea ce suntem prin vocație: copii ai lui Dumnezeu!”.

”O trecere de la neînțelegere la înțelegere, de la Dacă nu voi pune mâinile mele în coasta Lui, nu voi crede la Domnul meu și Dumnezeul meu!”.

Cum se poate face asta?

Da, pare simplu – dar doar pare! În fapt, este vorba de a învinge și sacrifica Eul care te-a acaparat, și o revenire la ceea ce ai fost lăsat, dăruit, prin harul divin, ascuns în tine, așteptând să fie redescoperit.

”Doar prin iubire sfântă și capabilă de crucificare, cu sinceritate pură, cu întoarcere la ce Ești sau Ai fost cândva”, scrie Floriana, mărturisind chiar propriile repere pe drumul revenirii: ”Este esențială întoarcerea la icoana mamei sau bunicii, la prima ta întâlnire cu Dumnezeu (pentru toți cei ce citesc aceste rânduri, o rugăminte: coborâți în amintirile copilăriei și aduceți-vă aminte de prima rugăciune, primul dialog cu Dumnezeu”.

Dar a avut fiecare dintre noi așa ceva? ”Sigur l-ați avut!”, răspunde femeia cu o viață demnă de un roman, adăugând o schiță de autoportret: ”Veți fi surprinși până la lacrimi de ce frumoși erați…”.

Și dacă ați ajuns aici, atunci faceți pasul următor: ”Biserica ne învață că noi, oamenii, nu suntem răi ci doar înrăiți (Facere 1:31). Că prin vocație nu suntem diavoli, ci îngeri buni. Dacă ajungem din îngeri buni diavoli, nu e din vina Domnului, ci a omului”.

”Dar tocmai în aceasta este și vestea bună: că tot din voința omului putem reveni din diavoli îngeri. Doar să dorim, doar să trezim în noi copilul inocent. Hristos ne avertizează că dacă ne pierdem inocența pierdem și Raiul”, scrie Floriana Jucan, amintind experiența geniului pietrei vii: ”Ca o frumoasă parafrazare, Brâncuși ne spune că atunci când încetăm a mai fi copii, suntem deja morți”.

Mesajul final, dincolo de formal și normalitate, este că, de Florii, ”avem cu toții șansa să revenim la viață: copiii și oamenii maturi, învățații sau oamenii fără carte, cei cu bani sau săracii, bigotul fundamentalist sau progresistul radicalizat, cu toții își pot da mâna”.

”Calendarul creștin este plin de sfinți extrem de diferiți: de la neștiutori de carte la filosofi, de la sclavi la împărați, de la inocenți până la mari tâlhari convertiți. Chemarea Fiți dar desăvârșiți precum Tatăl vostru cel Ceresc este ne este fiecăruia în parte și tuturor deopotrivă adresată”, scrie Floriana, încheind cu esența sublimării omului în creștin: ”Biserica ne îndeamnă, Hristos ne așteaptă!”.

Așa cum scriam, este poate cel mai frumos și potrivit mesaj - de la o floare… care a găsit calea către mereu-frumusețe.

Arheologii au descoperit cel mai mare oraș antic, vechi de 3.000 de ani

 


Un grup de arheologi a descoperit cel mai mare oraș antic din Egipt, ce datează de acum 3.000 de ani. Orașul este numit „Ascensiunea lui Aten” și se află sub dunele de nisip, la vest de Luxor.

În comunicatul arheologului șef Zahi Hawass se precizează că urbea ar fi fost populată în timpul domniei faraonului Amenhotep III, cel care a domnit între anii 1391 și 1353 Î.Hr. 

„Era cea mai mare locație administrativă și industrială din Egipt la acea vreme”, a declarat Hawass, conform CNN. 

Obiecte bine conservate

Descoperirea este cu atât mai uimitoare cu cât orașul a rămas încremenit în timp, o multitudine de obiecte necesare traiului zilnic fiind găsite într-o stare foarte bună de conservare. Pereții caselor au rămas intacți, în interior au putut fi găsite inele, ceramică colorată, mulaje pentru crearea amuletelor, vase în care era depozitată carnea și unelte destinate prelucrării metalului și a sticlei. 

A fost descoperită și o brutărie în care echipa de cercetare a găsit intacte recipientele cu ingrediente și cuptorul. 

Un schelet uman a fost găsit având mâinile întinse pe lângă corp și genunchii legați cu sfoară. „Poziția și locația scheletului sunt ciudate, de aceea vom mai face o serie de investigații”, mai este precizat în comunicat. 

„Descoperirea acestui oraș este a doua cea mai mare descoperire arheologică de la Tutankhamon încoace”, a declarat Betsy Bryan, profesor de egiptologie la Universitatea Johns Hopkins.

OSCAR 2021 - ”Nomadland” marele favorit

 


Gala Oscarurilor de duminică va fi transmisă în direct dintr-o gară art deco din Los Angeles, va recompensa filme văzute mai ales în streaming şi va reuni vedetele de la Hollywood pentru prima dată de la începutul pandemiei de coronavirus, notează AFP, scrie Agerpres. 

"Nomadland", un hibrid între un road movie, o dramă socială şi un documentar, despre vieţile unor americani vârstnici care au pierdut tot din cauza recesiunii economice, este considerat marele favorit în cursa pentru Oscarul la categoria "cel mai bun film".

Cu un total de şase nominalizări la premiile Oscar din acest an, pelicula, în regia cineastei de origine chineză Chloe Zhao, spune povestea unei văduve, interpretată de Frances McDormand, care îşi transformă rulota în locuinţă mobilă şi porneşte la drum, câştigându-şi existenţa din slujbe sezoniere.

"Vrem să ne vedem prietenii ! Avem o mulţime de prieteni nominalizaţi anul acesta şi abia aşteptăm să-i vedem", a declarat Chloe Zhao cu privire la această a 93-a gală a premiilor Oscar.

Fanii riscă să fie dezamăgiţi, în condiţiile în care covorul roşu va fi foarte mic, pentru a respecta regulile sanitare şi distanţarea socială.

De asemenea, cei mai mulţi reporteri vor urmări ceremonia pe internet şi nu toţi mogulii de la Hollywood au primit o invitaţie.

"Nomadland" şi-a dominat adversarele în acest sezon al premiilor din industria cinematografică, iar Chloe Zhao este favorita momentului la Hollywood, cu mari şanse de a deveni a doua femeie din istoria Oscarurilor - şi prima care nu este albă - care să câştige mult-râvnitul premiu pentru "cel mai bun regizor".

Pe fondul pandemiei care a dus la închiderea cinematografelor şi a amânat lansarea marilor producţii hollywoodiene, "Nomadland" - la fel ca unii dintre concurenţii săi, precum "Minari" şi "Sound of Metal" - a reuşit să ia pulsul momentului prin portretizarea unor personaje izolate, aflate la marginea societăţii americane, însă libere în felul lor.

Cursa la categoriile care recompensează performanţele actoriceşti pare însă cu mult mai deschisă, cu un posibil rezultat fără precedent: cele patru premii ar putea reveni unor actori de culoare, după ani de controverse cu privire la compoziţia Academiei Americane de Film, considerată prea albă şi prea masculină pentru a reflecta societatea în toată diversitatea sa.

La categoria "cea mai bună actriţă în rol principal", Frances McDormand ( "Nomadland"), câştigătoare a unui Oscar pentru interpretarea din "Three Billboards Outside Ebbing, Missouri", este din nou în cursă, alături alte patru concurente, printre care Viola Davis ("Ma Rainey's Black Bottom") şi Carey Mulligan ("Promising Young Woman"), recompensate deja cu premii importante pentru interpretarea lor.

Partenerul de ecran al Violei Davis, Chadwick Boseman, care a murit de cancer vara trecută înainte de lansarea filmului în care interpretează un trompetist bântuit de atrocităţile rasiste, este considerat favorit în cursa pentru "cel mai bun actor în rol principal".

Daniel Kaluuya este în cărţi pentru Oscarul pentru "cel mai bun actor în rol secundar" graţie rolului său din "Judas and the Black Messiah", în timp ce sud-coreeana Youn Yuh-jung, din ce în ce mai populară după discursurile sale recente, amuzante şi caustice, oferite la primirea unor premii pentru "Minari", ar putea triumfa la categoria "cea mai bună actriţă în rol secundar".

Chiar dacă pandemia i-a forţat pe organizatori să amâne Oscarurile cu două luni, coproducătorul galei, regizorul Steven Soderbergh, a promis că această răsturnare de situaţie va fi o ocazie pentru a oferi "un spectacol care nu va semăna cu nimic din ce a fost făcut până acum".

Organizatorii au insistat ca vedetele prezente, printre care Harrison Ford şi Brad Pitt, să poarte haine de gală şi să îşi poată scoate măştile sanitare atunci când se vor afla în faţa camerelor.

Catedrala Patriarhală - evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim - Floriile

 


Duminica Floriilor este sărbătorită la Catedrala Patriarhală începând cu ora 8:30, când are loc sfințirea și împărțirea ramurilor verzi la „Baldachinul Sfinților”, urmând ca Sfânta Liturghie să fie oficiată de la ora 9:30 la Altarul Mare de vară. Participanții sunt rugați să respecte normele pandemice.

„Duminică, 25 aprilie 2021, evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile) din acest an se vor desfășura cu respectarea regulilor sanitare în vigoare, conform următorului program:

Începând cu ora 08.30 se va oficia slujba de binecuvântare a ramurilor de salcie și finic. Ulterior, aceste ramuri, împreună cu iconițe și pachețele cu anafură, vor fi împărțite la „Baldachinul Sfinților” credincioșilor prezenți.

De la ora 09.30, va fi săvârșită Sfânta Liturghie arhierească la Altarul Mare de vară al Catedralei Patriarhale. Dacă vremea fi nefavorabilă, Sfânta Liturghie arhierească va fi oficiată în interiorul Catedralei Patriarhale, cu participarea unui număr de maximum 70 de credincioși, respectându-se toate regulile sanitare în vigoare”, a transmis Biroul de Presă al Patriarhiei Române.

”Klaus Iohannis ne-a păcălit de două ori prezentând o ciornă drept document Document”

 


Jurnalistul și publicistul Ion Cristoiu afirmă că ”După un moment de bîlbîială, Klaus Iohannis și liderii PNL au recunoscut că acest Plan Național de Redresare și Reziliență a fost trimis Guvernului României spre refacere.

”În cadrul unei festivități amintind de grandioasele spectacole de pe stadion în cinstea lui Nicolae Ceaușescu, președintele Klaus Iohannis și premierul de atunci, Ludovic Orban, printre altele și președintele al Partidului Meu, zis și PNL, lansează Planul Național de Redresare și Reziliență.

Ce înseamnă acest plan din punct de vedere practic?

Uniunea Europeană adoptase cu ceva timp în urmă o decizie istorică:

De a ajuta cu fonduri uriașe țările membre ale Uniunii Europene ca să iasă din Pandemie.

Cu acest prilej, Uniunea Europeană, axată deja pe Green Deal, adică pe noua revoluție industrială – trecerea de la energia pe gaz și pe carbon, la energia pe hidrogen și regenerabilă, așa-zisa energie verde –, a considerat că banii trebuie investiți de țările membre în noua industrie.

Dacă o luăm de la capăt în multe domenii ale economiei – a socotit Uniunea Europeană – n-are rost să ne întoarcem la industria hrănită cu energia tradițională. Să facem saltul la industria hrănită cu energie verde. Statele membre au fost mandate să facă planuri naționale de folosire a banilor repartizați – repartizați după criterii obiective și nu după influența președinților sau premierilor la Bruxelles – în așa fel încît Uniunea Europeană să le aprobe printr-un procedeu destul de complicat.

Lansarea într-un spectacol de sunet și lumini a PNRR-ului românesc se voia momentul culminant prin care națiunea era anunțată că regimul Iohannis a întocmit acest plan și îl va trimite la Bruxelles. Românii au fost convinși că acesta e Planul.

Spun, acesta e Planul, deoarece planul în varianta de montaj literar-artistic prezentată de Președinție și de PNL lăsa să se înțeleagă că toate problemele social-economice ale României vor fi rezolvate pe baza acestui plan, altfel spus pe baza banilor veniți de la Bruxelles. Banii pe care noi, românii, nu i-am fi văzut în veci dacă nu era Klaus Iohannis.

Deja, chiar de-a doua zi după adoptarea de către Uniunea Europeană a deciziei de sprijinire a economiilor naționale, mașinăria de propagandă prezidențială, avînd în centru Presa miluită și cea pe cale de a fi Miluită, a cultivat teza unui Klaus Iohannis care a obținut pentru România, la început, firește 80 de miliarde de euro, apoi acest 80 de miliarde a devenit 30 de miliarde.

Klaus Iohannis era mai ceva decît tătucul Stalin, ba chiar mai ceva decît Moise. Moise aducea evreilor Tablele Legii date de Dumnezeu în preajma unui foc. Klaus Iohannis aducea românilor un tren de valută pe care românii urmau să-l cheltuiască într-o veselie desăvîrșită.

Au venit alegerile din 6 decembrie 2020.

Pe baza acestui basm electoral, PNL a cîștigat totuși 25% din alegători.

După alegeri, la Ministerul Fondurilor Europene a venit Cristian Ghinea de la USRPLUS. La puțin timp după investirea guvernului, ministrul a dezvăluit opiniei publice din România că Planul lansat în cadrul montajului literar-artistic al cuplului Iohannis-Ludovic Orban a fost respins de Uniunea Europeană:

Nu corespundea prin nimic exigențelor Uniunii Europene.

Exigențe, repet, vizînd trecerea de pe economia alimentată de energia tradițională, pe economia alimentată de energia verde.

După un moment de bîlbîială, Klaus Iohannis și liderii PNL au recunoscut că acest Plan a fost trimis Guvernului României spre refacere.

A început o vastă campanie intitulată „Se lucrează la noul PNRR”.

S-a lucrat în văzul tuturor, cu convocarea liderilor Coaliției la Cotroceni, ca să vadă lumea că Documentul e supervizat de domnul Diriginte al Guvernului. Pe 17 martie 2021 Klaus Iohannis a ieșit la fereastra Palatului Cotroceni și ne-a anunțat, cotcodăcind victorios, că s-a realizat un nou PNRR.

Acest PNRR va fi aprobat de guvern și va fi trimis la Bruxelles. Ca și data trecută, lansarea noului Plan, cel de-al doilea Plan, a fost prilej de montaje literare-artistice din partea propagandei prezidențiale.

Și în acest caz planul era prezentat ca un fel de factotum, ca o revărsare de lapte și miere asupra României, care primea 30 miliarde de euro pe de-a moaca, fără să facă nimic, numai și numai pentru că România e condusă de nimeni altul decît Klaus Iohannis.

Și cu acești bani se rezolvau toate problemele României: de la rata mare de divorțuri pînă la numărul mare de WC-uri din fundul curții.

Miercuri, 21 aprilie 2021, seara, la România9, Dan Barna, vicepremier care răspunde și de relația cu Uniunea Europeană, a anunțat că Bruxellesul a retrimis spre refacere Planul. Cel de-al doilea plan lansat cu atîta tam-tam de către Regimul Klaus Iohannis.

Mai mult, sub presiunea primarilor PNL, prin plan au fost cerute aproape 10 miliarde de euro pentru investiții locale. Un primar voia să vîre gaz. Un altul voia să-i cumpere fiică-si o rochie de mireasă; un alt primar voia să-și facă un jacuzzi de proporțiile unor Terme din Roma antică. Cei de la Uniunea Europeană și-au făcut cruce.

Era limpede că cei 30 de miliarde urmau să fie dați pentru a orienta economiile naționale să treacă de pe energia clasică pe energia verde. Românii păreau a nu fi înțeles asta. Al doilea Plan avea aceleași hibe ca și primul. Erau beți sau erau șmecheri, adică români?

Opoziția și minima presă independentă au vorbit de două respingeri ale Planului. În replică, președintele a susținut că n-a fost vorba de Planuri, ci de niște drafturi concepute pentru ca Uniunea Europeană să spună dacă sînt bune sau nu, dar mai ales, pentru a ne arăta ce să corectăm.

Toate bune și frumoase!

Cei care au trîmbițat că Planul din 26 noiembrie 2020 și Planul din 17 martie 2021 sînt Planurile bătute în cuie, trimise la Bruxelles spre aprobare au fost chiar autoritățile române.

Prin urmare, Klaus Iohannis ne-a păcălit de două ori prezentînd o ciornă drept document Document.

Altfel spus, o omidă drept fluture”, conform cristoiublog.ro

O anumită categorie de români ar putea ieși la pensie mai devreme

 


Potrivit unui proiect de lege înregistrat la Senat, se urmărește modificarea legislației privind reducerea vârstei standard de pensionare pentru persoanele care au lucrat în condiții deosebite de muncă.

Pe data de 14 aprilie 2021, a fost înregistrată la Senat propunerea legislativă nr. B140/2021, Propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Prezenta propunere prevede reducerea cu 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă, faţă de cele 4 luni care sunt prevăzute în prezent.

Proiectul propune modificarea art. 18 lit a.), astfel:

Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează:

– 5 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

Conform legislaţiei, locurile de muncă în condiţii deosebite sunt considerate “locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor”.

Ca şi exemplu, cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 1 an vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 5 luni, iar cei care au realizat stagiul de cotizare realizat în condiţii deosebite (ani împliniţi) în cuantum de 30 ani vor beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare cu 15 ani şi 8 luni.

Pentru ca această propunere legislativă să intre în vigoare este necesar să fie adoptată de Parlament şi să fie promulgată de şeful statului, ca apoi să fie publicată în Monitorul Oficial, conform zf.ro.

PETIȚIA - Instrument de luptă anticorupție

 


Dreptul de petitionare este prevazut in art. 51 din Constitutie 2).

Reglementarea detaliata a modului in care acest drept poate fi exercitat a fost facuta prin Ordonanta Guvernului nr. 27/2002 3) privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor.

Potrivit ordonantei, prin petiţie se înţelege cererea, reclamaţia,

sesizarea sau propunerea formulată în scris ori prin poştă electronică,

pe care un cetăţean sau o organizaţie legal constituită o poate adresa

autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, serviciilor

publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe

centrale, companiilor şi societăţilor naţionale, societăţilor comerciale

de interes judeţean sau local, precum şi regiilor autonome (denumite în

generic, in ordonanta, autorităţi şi instituţii publice).

Pot fi adresate petitii si Parlamentului si Presedintelui Romaniei,

dar regimul lor nu este prevazut in Ordonanta Guvernului nr. 27/2002, ci

in reglementarile proprii pe care cele doua autoritati le adopta 4) / emit 5) cu privire la modul de solutionare a petitiilor ce le sunt adresate.

Prin petitie se valorifica un drept sau un interes personal (direct

legat de autorul petitiei) ori se aduce la cunostinta

autoritatii/institutiei publice existenta unei probleme de ordin

general.

In cazul in care petitia nu vizeaza direct un interes personal, ci

obtinerea de informatii cu caracter general, ce privesc sau rezulta din

activitatea unei autoritati/insitutii publice, solicitantul va trebui sa

urmeze procedura speciala prevazuta de Legea nr. 544/2001, privind

liberul acces la informatiile de interes public.

Compartimentul pentru relatii cu publicul din cadrul

autoritatii/insitutiei publice primeste, înregistreaza, se îngrijeste de

rezolvarea petiţiilor şi expediaza răspunsurile către petiţionari.

Petitiile sunt inregistrate si evidentiate separat de cererile

intemeiate pe Legea nr. 544/2001.

Ordonanta prevede raspunderea directa a conducătorilor

autorităţilor/instituţiilor publice pentru buna organizare şi

desfăşurare a activităţii de primire, evidenţiere şi rezolvare a

petiţiilor. De asemenea, ordonanta prevede aceeasi raspundere directa a

conducatorilor si pentru legalitatea soluţiilor şi comunicarea acestora

în termenul legal. Mentionarea expresa a “raspunderii directe” semnifica

importanta pe care a dorit sa o acorde legiuitorul activitatii de

rezolvare a petitiilor.

In cazul in care o petiţie este adresata greşit (unei alte

autoritati/insititutii publice decat cea competenta, potrivit legii, sa

rezolve problema sesizata) ea va fi redirectionata, în termen de 5 zile

de la înregistrare, de către autoritatea/instituţia care a primit-o si

care va proceda si la înştiinţarea petiţionarului despre aceasta.

Pentru ca o petitie sa fie “valabila”, sa fie luata in seama de

autoritati, trebuie obligatoriu sa fie semnata de petitionar si sa

contina datele de identificare ale petitionarului (nume, domiciliu). In

lipsa acestora, petitia nu se ia în considerare şi se clasează.

In termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei,

autoritatea/instituţia publica trebuie sa comunice petitionarului un

răspuns, favorabil sau nefavorabil. Termenul de 30 zile poate fi

prelungit cu 15 zile, deci poate ajunge la 45 de zile, in situaţia în

care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare mai

amănunţită; prelungirea poate fi acordata numai de catre conducătorul

autorităţii sau instituţiei publice.

Răspunsul trebuie semnat de către conducătorul

autorităţii/instituţiei publice ori de persoana împuternicită de acesta,

precum şi de şeful compartimentului care a soluţionat petiţia. În

răspuns se va indica, în mod obligatoriu, temeiul legal al soluţiei

adoptate.

Pentru evitarea “abuzului” in exercitarea dreptului de petitionare,

in cazul în care un petiţionar adresează aceleiaşi autorităţi sau

instituţii publice mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea

se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care

trebuie să facă referire la toate petiţiile primite. Dacă după

trimiterea răspunsului se primeşte o nouă petiţie de la acelaşi

petiţionar ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit

sesizată, cu acelaşi conţinut, aceasta se clasează, la numărul iniţial

făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

Ordonanta prevede doar sanctiuni disciplinare pentru incalcarea

dreptului la petitionare. Astfel, constituie abatere disciplinară şi se

sancţionează potrivit prevederilor Legii nr. 188/1999 privind Statutul

funcţionarilor publici sau, după caz, potrivit legislaţiei muncii

următoarele fapte:

– nerespectarea termenelor de soluţionare a petiţiilor;

– intervenţiile sau stăruinţele pentru rezolvarea unor petiţii în afara cadrului legal;

– primirea direct de la petiţionar a unei petiţii, în vederea rezolvării,

fără să fie înregistrată şi fără să fie repartizată de şeful

compartimentului de specialitate.

Descarcati un Model de petitie

Recomandam ca petitia sa fie trimisa prin posta, recomandat sau cu confirmare de primire (preferabil, cu confirmare de primire).

Note:

1) Desigur, aceasta se adreseaza doar organelor de ancheta (politie, parchet).

2) Art. 51 din Constitutia revizuita in 2003 (fostul art. 47 din Constitutia din 1991) are urmatorul continut:

“(1) Cetatenii au dreptul sa se adreseze autoritatilor publice prin petitii formulate numai in numele semnatarilor.

(2) Organizatiile legal constituite au dreptul sa adreseze petitii exclusiv in numele colectivelor pe care le reprezinta.

(3) Exercitarea dreptului de petitionare este scutita de taxa.

(4) Autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si in conditiile stabilite potrivit legii.”

3) Ordonanta Guvernului nr. 27 din 30 ianuarie 2002,

privind reglementarea activitătii de solutionare a petitiilor, a fost

publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 1

februarie 2002 si a fost aprobata, cu modificari si completari, prin

Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, publicata în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 296 din 30 aprilie 2002. Ulterior, Legea nr.

233/2002 a suferit o rectificare, publicata în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 613 din 20 august 2002.

4) In acest sens, art. 183 – 187 din Regulamentul Camerei Deputatilor prevad:

“Art. 183. – (1) Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Camerei Deputaţilor.

(2) Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.

Art.

184. – Petiţiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii,

consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul

petiţionarului şi obiectul cererii. Forma electronică a registrului va

fi prezentată pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Art. 185. – (1)

Petiţiile înregistrate se transmit Comisiei pentru cercetarea

abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii şi altor comisii permanente,

spre dezbatere şi soluţionare.

(2) Oricare membru al Camerei poate

lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens

preşedintelui comisiei sesizate.

Art. 186. – (1) Comisia sesizată va

decide, în termen de cel mult 10 zile, dacă va trimite petiţia unei

autorităţi publice competente sau o va clasa.

(2) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.

Art.

187. – (1) Semestrial Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei

şi pentru petiţii prezintă Biroului permanent şi apoi Camerei, la

începutul fiecărei sesiuni, un raport asupra petiţiilor primite şi

asupra modului de soluţionare a acestora.

(2) În raport se vor face

menţiuni cu privire la soluţiile date de autorităţile publice la

petiţiile care le-au fost trimise spre soluţionare.

(3) Autorităţile

publice care au primit petiţii spre soluţionare sunt obligate să

transmită comisiei soluţiile adoptate, în termen de cel mult o lună de

la primirea petiţiei.”

De asemenea, art. 164 – 167 din Regulamentul Senatului prevad:

“Art.

164. – Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului.

Petiţiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizându-se

domiciliul petiţionarului sau al unuia dintre petiţionari.

Art. 165. –

Petiţiile se înscriu în registrul general al Senatului, în ordinea

primirii, consemnându-se numărul de înregistrare, numele, prenumele,

domiciliul petiţionarului şi obiectul cererii.

Art. 166. – (1)

Petiţiile înregistrate se repartizează spre soluţionare de către unul

dintre vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, comisiei

permanente competente, potrivit obiectului petiţiei, ori senatorilor

cărora le-au fost adresate personal.

(2) Orice membru al Senatului

poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest

scop preşedintelui comisiei căreia i-a fost repartizată.

(3) Senatorul căruia îi sunt adresate petiţii le va transmite spre soluţionare autorităţilor publice competente.

Art.

167. – (1) Comisia va decide care sunt petiţiile a căror rezolvare nu

suferă amânare, sesizând de îndată autorităţile publice competente, în

vederea soluţionării lor. Pentru celelalte petiţii comisia va decide, în

cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unei

autorităţi publice competente ori le va clasa. În cazuri deosebite

problema ce face obiectul petiţiei se prezintă Senatului.

(2)

Autorităţile publice sesizate au obligaţia să informeze Senatul, în

scris, în termen de cel mult 30 de zile, despre soluţia adoptată.

(3) Petiţionarului i se aduce la cunoştinţă soluţia adoptată.”

5) Soluţionarea petiţiilor adresate Preşedintelui

României se face în conformitate cu Normele privind procedura de

soluţionare a petiţiilor adresate Preşedintelui României, emise în baza

Legii nr. 233/2002 de aprobare a Ordonanţei Guvernului nr. 27/2002

privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, norme

cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară al Administraţiei

Prezidenţiale. In esenta, petitiile sunt primite si gestionate de

Compartimentul Probleme Cetăţeneşti din cadrul Administraţiei

Prezidenţiale, care trebuie sa raspunda petentului in termen de 45 de

zile de la primire. Acelasi compartiment se ocupa si de organizarea şi

asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, în

conformitate cu prevederile Legii nr. 544/2001, cu excepţia

dispoziţiilor speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă

la informaţiile de interes public.

6) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

7) Se completeaza in cazul persoanelor juridice.

8) In cazul persoanelor fizice.

9) Se completează in cazul persoanelor juridice.





Conform https://www.romaniacurata.ro/i-petitia/

4.24.2021

Decizie de ultimă oră a autorităților din Capitală cu privire la Sfintele Sărbători ale creștinilor, precum și ale musulmanilor

 


Astfel, prefectul Capitalei, Alin Stoica, a anunțat că rămân aceleași restricții inclusiv în Vinerea Mare, dar în noaptea de Înviere circulația va fi liberă, fără declarație pe propria răspundere.

Aceleași condiții sunt valabile și pentru musulmani, pentru noaptea de 8 spre 9 mai.

Dar, atenție – permisiunea de a merge toată noaptea este valabilă DOAR între casă și lăcașul de cult ! NU este vorba de libertatea de plimbare totală.

O altă veste bună – rata de infectare în Capitală scade sub 4%.

Avalanşă după spargerea unui gheţar în Himalaya. Cel puțin 8 morți

 


Cel puţin opt persoane şi-au pierdut viaţa şi 384 au fost salvate în urma unei avalanşe declanşate de spargerea unui gheţar în apropiere de graniţa dintre India şi China în statul indian Uttarakhan, a declarat un oficial guvernamental, potrivit Reuters, scrie Agerpres. 

Au fost recuperate opt cadavre. Operaţiunile de salvare sunt în curs de desfăşurare, le-a declarat sâmbătă reporterilor un oficial din cadrul Ministerului Apărării, adăugând că şase dintre cei salvaţi se află în stare critică.

Restricții de trafic

Accesul rutier a fost întrerupt în 4-5 locuri ca urmare a mai multor alunecări de teren, după ce vineri seară, o avalanşă s-a declanşat în districtul Chamoli din Uttarakhand, a precizat oficialul.

Un alt funcţionar de stat a confirmat că cel puţin opt persoane au decedat, iar peste 300 au fost salvate de personal din cadrul armatei.

Eforturile autorităților

Autorităţile fac eforturi pentru a reface reţeaua de comunicaţii după ce drumurile au fost închise din cauza căderilor masive de zăpadă, a precizat Tirath Singh Rawat, prim-ministrul statului, într-un mesaj publicat pe Twitter după o cercetare aeriană la faţa locului.

În luna februarie, tot în statul Uttarakhand, desprinderea unui fragment dintr-un gheţar, urmată de alunecări de teren şi de viituri, a dus la moartea a peste 200 de persoane şi a distrus două proiecte hidroelectrice.

"Un loc frumos și tragic" - Lacul Snagov, al doilea cel mai mare din România

 


Scriitorul și publicistul Dan Ciachir revine la DC News cu fragmente din a doua parte a cărţii ”O PUNTE PUTREDĂ”. Astăzi, un nou episod: ”Un loc frumos și tragic".

În superba sa nuvelă Kir Ianulea, ambientată în Bucureşti spre sfârşitul domniilor fanariote, I.L. Caragiale îl pune pe protagonist, care făcuse datorii mari şi era pândit de creditori, spre a-i dejuca, să le spună slugilor, atunci când încalecă, că se duce „la Snagov, după plătică proaspătă...”. Un alt scriitor ce pomeneşte Snagovul este Alexandru Odobescu, care publică în 1862, în „Revista română”, un erudit reportaj intitulat Câteva ore la Snagov, în deschiderea textului menţionând „...antica mânăstire a Snagovului, aşezată la patru ore distanţă de Bucureşti, hotărâtă în condica penală a ţării spre a servi ca loc de închisoare pentru vinovaţii ce n-au meritat pedeapsa mai grea a muncii în ocnele de sare sau a porturilor de pe malul mării”.

Mânăstirea Snagov, de pe insula aflată în mijlocul lacului, în a cărei biserică s-a crezut multă vreme că este îngropat Vlad Ţepeş, datează din ultimii ani ai domniei lui Mircea cel Bătrân; de peste şase secole. Prin poziţia sa izolată, dar apropiată de Bucureşti, mânăstirea a servit ca loc de surghiun şi închisoare. Aici a fost asasinat învăţatul postelnic Constantin Cantacuzino, tatăl domnitorului Şerban Cantacuzino, în 1663, şi tot aici a fost spânzurat ucigaşul său, Stroe Leurdeanu. Pe insulă s-a aflat şi unul din locurile de batere a monedei Ţării Româneşti.




Lacul Snagov, al doilea cel mai mare din România

Înconjurat de stejari rămaşi din Codrul Vlăsiei, lacul Snagov, cu o lungime de 15,5 kilometri şi o lăţime maximă de 400 de  metri, este, după Razelm, al doilea lac ca suprafaţă din România, pe malurile sale înşirându-se mai multe sate şi comune. Amenajarea Snagovului în epoca interbelică a fost un reflex al înfăptuirilor României Mari. Astfel, în numai trei ani, a apărut la Snagov un parc cu 1.500 de hectare de pădure seculară. Ca loc de recreere şi pentru case de vacanţă, Snagovul începe să fie descoperit, treptat, în epoca interbelică. Iată ce consemna în jurnal, la sfârşitul acesteia, pe 26 mai 1940, Constantin Argetoianu: „Tot ieri, dar după-amiază, Caranfil ne-a plimbat cu vaporaşul lui, de la Snagov la Tâncăbeşti; astfel s-a inaugurat noua lucrare a UCB-ului prin care s-a adus lacul Snagov până la şoseaua naţională Bucureşti-Ploieşti.  La Snagov s-au construit deja multe vile şi priveliştea e de toată frumuseţea. Când se vor amenaja şi malurile lacului până la Tâncăbeşti şi se vor planta arbori – acel colţ suburban al Bucureştilor va fi un mic paradis.”

Patru ani mai târziu, pe 7 iunie 1944, Argetoianu revenea: „Dejunat ieri şi petrecut toată amiaza la Snagov, la doctorul Costinescu. Snagovul e un colţ de rai, la porţile Bucureştilor. Cum e natural într-un colţ de rai, femeile se preumblă şi ele pe marginea lacului, goale sau aproape goale. Pe plaja unei vile vecine de-a lui Costinescu, se lăfăiau, ţipau, se scăldau doamnele...”

Dezvoltarea din jurul lacului Snagov 

Între anii 1931 şi 1939 se construiseră 19 vile pe malurile lacului Snagov, apăruseră un yacht club, câteva localuri, în timpul războiului existau vile închiriate de diplomaţi germani, şi tot la Snagov îşi trăise ultimii ani ministrul de externe polonez Jósef Beck, refugiat în ţara noastră... În 1945 închiriaseră locuinţe la Snagov membri ai Comisiilor Aliate americană şi britanică; aici şi-au trăit o parte a poveştii lor de iubire Maria Tănase şi generalul englez Eric Roberts Greer, şeful Secţiei militare din cadrul Misiunii Militare a Marii Britanii, după cum arată istoricul Stejărel Olaru: „Ca să se ferească şi mai bine de privirile indiscrete, generalul a început să folosească o vilă de la Snagov, iar la 2 iulie 1947, un informator al SSI (Serviciul Special de Informaţii, n.n.) l-a observat că, de această dată, «a adus pe artista Maria Tănase»”.

Acelaşi istoric mai spune, în admirabila sa carte despre Maria Tănase, că până la retragerea Misiunilor engleză şi americană din România – în 1947 – nimeni nu s-a atins de cei care le frecventau, situaţia schimbându-se radical nu peste multă vreme: „În procesul galopant al arestării începute în 1948 au căzut victime sute de persoane ale căror nume erau însemnate în tabelele de informatori români, pregătite din timp de Siguranţă şi SSI. Maria Tănase era cap de listă, căci nu exista un alt artist român care să aibă mai multe relaţii cu străinii.” Nu a fost însă arestată niciodată şi nici anchetată, dată fiind popularitatea sa.

Case deținute de marile personalități ale României

La Snagov avea şi Regele Mihai o casă cu lut pe jos şi acoperiş de stuf specific locului, ridicată după război, distrusă ulterior de noul regim, ca şi locuinţa de la Mamaia a monarhului. Tot după război şi-au ridicat vile la Snagov Ana Pauker şi Lucreţiu Pătrăşcanu, acolo deţinând proprietăţi şi alţi oameni politici (Grigore Gafencu ori Sabin Mănuilă). Exista tot la Snagov, construit la începutul anilor ’30, palatul cu reflexe de arhitectură lusitană, proiectat de arhitecta Henriette Delavrancea-Gibory, aparţinând Prinţului Nicolae, fratele Regelui Carol al II-lea, care n-a apucat să-l locuiască întrucât în 1937 a trebuit să părăsească ţara din cauza căsătoriei sale morganatice cu doamna Doletti. Mai mult a stat în această clădire Ion Antonescu, care o transformase în locuinţă de protocol a Guvernului, după cum procedase şi cu casa lui Nae Ionescu de la Băneasa. De la Snagov a venit Mareşalul Antonescu, în după-amiaza zilei de 23 august 1944, la Bucureşti, la Palatul Regal, unde a fost arestat.

Privitor la construirea vilei sale de la Snagov, Lucreţiu Pătrăşcanu spunea următoarele într-o declaraţie reprodusă de doamna Lavinia Betea în monografia sa Moartea unui lider comunist: „Din drepturile de autor realizate am încasat în noiembrie-decembrie 1944 o sumă de circa trei sau patru milioane de lei. Cum nu aveam să dau nicio întrebuinţare acestor bani, am subscris la împrumutul în aur, chiar atunci lansat, dispunând astfel de 60 sau 80 de monezi de aur. Când, în 1945, am văzut că şi de cel de-al doilea volum, Sub trei dictaturi, se vinde încă şi mai bine (şi mai aveam pregătite în manuscris încă două volume), am hotărât să-mi fac o casă de vară la Snagov.”

Această casă va deveni pentru Lucreţiu Pătrăşcanu loc de surghiun, potrivit unei mărturii a soţiei sale: „După ce am fost arestaţi în  preajma lui 1 mai 1948, amândoi în aceeaşi zi, dar transportaţi la case diferite, am fost duşi la Snagov în casa noastră, unde ne-am reîntâlnit şi unde, în aşteptarea libertăţii, am petrecut zile de mare chin şi frământare între august-septembrie 1948 şi 1 ianuarie 1949.”

Tot la Snagov, după reprimarea insurecţiei anticomuniste maghiare din octombrie 1956, până în aprilie 1957, au avut domiciliu obligatoriu, în palatul Prinţului Nicolae, fiica, ginerele şi colaboratorii apropiaţi ai fostului premier ungar Imre Nagy, care stătuse cu soţia şi cei doi nepoţi până la întoarcerea la Budapesta, unde avea să fie judecat, condamnat şi executat, în 1958, la câţiva kilometri de palat, într-o clădire în care îşi avusese redacţia revista kominformistă „Pentru pace trainică, pentru socialism”, mutată ulterior la Praga.

*titlul și intertitlurile aparțin redacției DCNews

”Mă minunez în fața acestui succes !” - O lecție pentru toți românii

 


Am avut parte de o săptămînă care ne poate ridica deasupra pesimismului și bicisniciei noastre. O echipă de patru români a fondat în 2015 o firmă care a ajuns pe bursa de la New York și a crescut miraculos. Nu știu la cîte miliarde de dolari s-a închis subscrierea și nu știu ce valoare are acum UiPath, prima firmă românească trecută ca o rachetă cosmică prin plafonul resemnării noastre și cotată la Bursa de la New York. 

Adevărul este că de ani și ani am muncit din greu să ne confecționăm argumente pentru eșecul nostru, pentru mediocritatea noastră ca indivizi, ca țară, pentru un blestem inexistent, pentru un destin șters și subțiabil. Nu ne-am străduit niciodată să construim României o imagine de glorie și nici românului un portret de erou. Dar de hoț, leneș și șmecher ! Ni s-a părut mai potrivit să facem din modelul nostru de viață un portret care reunește trădarea, lașitatea, prostia, frica, slugărnicia, prostia și emigrarea. Și toate la un loc, puse împreună ca aliaje de nădejde a dezastrului, a drumului spre prăpastie, au dat compatriotului nostru un sentiment cumplit de înfrîngere, de inutilitate, de victimă sigură.

Succesul tinerilor de la UiPath, șocant pentru cea mai importantă piață financiară a lumii, vine ca o lovitură de trăsnet și spulberă toate prejudecățile în care ne înveleam resemnarea. Succesul uluitor al celor de la UiPath nu s-a născut decît din profesionalismul dublat de noroc și credință. Victoria lor nu are la bază nici contracte cu statul, nici sprijinul foștilor din comunism sau al Securității, nu s-au bazat nici pe mafie și nici pe politică. Victoria lor ilustrează perfect succesul minților sclipitoare ajunse cînd trebuie pe drumul norocului la oportunități care pot arăta ca niște porți spre eternitate. Reușita lor arată ca o răzbunare a sorții, ca o probă că uneori planeta se învîrte ca un zar norocos. Dar numai pentru cei pregătiți să-l aibă.

Mă minunez în fața acestui succes al unui grup de tineri ajunși la maturitate cu un rezultat care ar trebui să fie punctul de plecare pentru o schimbare fundamentală a demersului românesc. Nu suntem nici proști, nici lași, nici trădători, nici lipsiți de noroc și nici înapoiați. Suntem ca toți ceilalți, dar mai ales așa cum ne facem singuri și arătăm cum și atît cît ne putem strădui să fim onești și performanți. Și dintre noi pot pleca oameni care să treacă de granițele universului. Și dintre noi s-au ridicat genii. Artiști, căutători, inovatori, români care au dat plînsul și pesimismul pe curaj în gîndire, pe muncă disperată, pe sacrificiu.

Declarația lui Daniel Dineș făcută zilele trecute (Startupcafe.ro) poate fi luată ca o piatră de temelie pentru încredere, speranță și modestie, pentru luciditate și respect. Pe aceste trăsături morale se pot clădi marile prefaceri ale dezamăgirii și neîncrederii noastre proverbiale. O reproduc cu sentimentul că și profesorii o vor citi copiilor și cetățenii o vor trimite funcționarilor și alegătorii o vor impune politicienilor ca referință de atitudine:

„Ziua de astăzi marchează o etapă majoră pentru UiPath. În urmă cu șase ani, compania noastră era formată din 10 persoane care lucrau într-un mic apartament din București. Acum, suntem o afacere multinațională care operează în aproape 30 de țări și una dintre companiile de enterprise software cu cea mai rapidă creștere din istorie. Sunt, de asemenea, incredibil de mândru că suntem prima companie născută în România care se listează la bursă pe New York Stock Exchange.

Privesc cu modestie la creșterea noastră rapidă și extraordinară, care a fost făcută posibilă de către angajații noștri, de investitori, de consilieri, de parteneri și de cei peste 7,900 de clienți – toți împărtășind viziunea noastră de a descătușa creativitatea și ingeniozitatea umană, prin intermediul Fully Automated Enterprise™ – o organizație complet automatizată – și sprijinind angajații cu ajutorul automatizării.

Vreau neaparat să aduc un omagiu special angajaților UiPath, care întruchipează valorile companiei noastre în fiecare zi și care au lucrat neobosit pentru a face misiunea și viziunea noastră o realitate. Le voi fi recunoscător pentru totdeauna pentru hotarârea, inovația și modestia lor.

Deși ziua de astăzi marchează un nou capitol în povestea UiPath, suntem încă la începutul unei călătorii de mai mulți ani către fully automated enterprise – o organizație complet automatizată. Vom continua să ne concentrăm pe extinderea automatizării la scară largă, astfel încât să putem elibera oamenii de munca repetitivă și să deblocăm cu adevărat potențialul uman la scară largă”.

De ce nu vrem să socotim izbînda lui Daniel Dineș și a celor 10 de la UiPath ca o primă pagină dintr-o nouă carte de istorie? Sau măcar de psihologie a poporului român? De ce n-am face din marele succes al celor de la UiPath o lecție pentru cei tineri, predată de profesori, de polticieni, de mass media? Am putea să transformăm lansarea fulminantă a UiPath pe Bursa de la New York în debutul unui cult pentru succes story în România. Ne-am bălăcărit destul. De la Miorița încoace, ne-am tot plîns și ne-am hrănit cu resemnare. Din Daniel Dineș putem face un model moral de cuceritor profesional în lumea largă. Școala și profesorii săi pot fi chemați să relateze tuturor povestea unui mit curat de succes în business. Numai cu lecții de curaj, de mîndrie, cu un cult al muncii și al succesului copiii pot deveni Nadia Comneci și Simona Halep și Daniel Dineș. Coborînd totul în vulgar, în mărunt, în peiorativ, în circ și pesimism nu ne pavăm decît drumul spre dispariție. Cu lecții despre succesul lui Daniel Dineș și al colegilor săi se deschide o poartă uriașă pentru revigorarea mîndriei noastre stătute. Dacă suntem în stare să ne schimbăm și să ne ridicăm din ea!

Cu Daniel Dineș și isprava colegior săi putem declanșa un proces de reconsiderare a șanselor tuturor!

Mă tem că ne lipsesc doar cei capabili să conducă această operațiune majoră de restaurare a încrederii în noi înșine !

Cornel Nistorescu

Sakura de Cluj a înflorit spectaculos - Vedeți imaginile !

 


Sakura la Cluj Napoca. Este spectacol de culoare în orașul transilvan acolo unde o sută de cireși japonezi au înflorit  pentru prima dată. Cireșii au fost aduși la Cluj Napoca în 2018 grație prof. Rodica Frențiu, directorul Departamentului de limbi asiatice al Universității “Babeș-Bolyai”. Donația a venit din partea Asociației Sakura din orașul Matsuyama.

După ce au stat la aclimatizare la Grădina Botanică, au fost plantați în trei parcuri (Cazino, Babeș, Gheorgheni) și în curtea de la Litere.

Cireșul Japonez („Sakura”) este un simbol al prieteniei, reprezentând în cultura japoneză renaștere, prospețimea unui nou început, frumusețe și speranță.