Baza de impozitare trebuie crescută, a afirmat Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal

 

„Baza de impozitare trebuie crescută şi la noi, alături de buna conformare şi eliminarea unor portiţe. Nu ştiu cum se va realiza pentru că sunt şi interese împotriva eliminării acestor portiţe care iar creează o mare inechitate pentru că cei care plătesc şi nu beneficiază de portiţe”, a spus Dăianu.

Președintele Consiliului Fiscal și-a dat cu părerea și despre creșterea economică.

‘Eu cred că, într-adevăr, creşterea (economică, n.r.) va fi între 6 şi 7% în 2021. Este posibil să avem şi 7%. Există rebound-ul economic, există investiţii publice în acest an alocate prin buget, de 5,5% din PIB, mai mult decât în anul trecut. Economia este mai rezilientă decât se credea. Este de văzut pentru că noi tot judecăm numai în culori negre economia românească. Iar eu observ şi o efervescenţă antreprenorială. Deci, există aşa ceva. S-a creat o masă critică în economia noastră din acest punct de vedere: deficit bugetar în jur de 7%, deficitul cash. Industria financiară poate sprijini mai mult sectoare vitale, de pildă agrobusniss-ul unde finanţarea viza mai mult nevoi de lichiditate şi nu investiţii. Aşa s-a întâmplat în anii recenţi. Trebuie să ne ghidăm după investiţii. Realitatea este că băncile preferă încă mult obligaţiunile guvernamentale. Este greu să investeşti. Asta înseamnă ‘due dilligence’, trebuie să faci analiză serioasă ca să finanţezi investiţii”, a spus Daniel Dăianu.

În opinia sa, Banca de Dezvoltare „trebuie grăbită”, Bursa poate ajuta mai mult economia prin listări noi, iar Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii următori.

„Trebuie grăbită Banca de Dezvoltare, prea întârziem cu constituirea acestei bănci de dezvoltare. Şi Bursa şi ea poate ajuta mai mult economia prin listări noi. PNNR-ul, care este o temă mare şi trebuie să fie şi pentru industria financiară, poate duce investiţiile publice în România la peste 7% din PIB în anii ce vin şi poate mări creşterea potenţială medie a PIB-ului între zero şi 1% din PIB. În fine, inflaţia creşte şi în România. Nu este un fenomen românesc, este un fenomen european. Se vede şi în America pentru că este un rebound care nu avea cum să nu se vadă şi în rata inflaţiei. Nu puteai să ai un rebound foarte mare şi inflaţia să scadă. Nu se putea acest lucru. Corecţia bugetară macroeconomică va fi graduală şi este important şi pentru industria financiară”, a adăugat preşedintele Consiliului Fiscal.

Spirit civic și omenie. Tânără voluntară SMURD a salvat o viață în timpul liber

 

Carmen are doar 20 de ani și este elevă a Școlii Postliceală “Gheorghe Marinescu” din Târgu-Mureș. Tânăra, care face voluntariat de trei ani, a intervenit decisiv în salvarea unui bărbat, în timp ce se îndrepta spre casă.

„Am auzit niște țipete, iar în spatele meu am observat un bărbat căzut la pământ, cu hemoragie în zona capului. Oamenii din jur spuneau că ar fi avut o altercație cu un alt bărbat. Am sunat imediat la 112, le-am spus că sunt voluntar la ISU și, până la sosirea echipajelor, voi face tot ce pot pentru a-l menține în viață. Deoarece nu aveam nimic la îndemână, am făcut semn unei mașini să oprească și i-am cerut doamnei care se afla la volan trusa de prim ajutor. Așa am reușit să îi opresc hemoragia bărbatului. Apoi, l-am poziționat astfel încât să nu sufere alte leziuni. După câteva minute, victima și-a recăpătat ușor conștiența și a întrebat ce s-a întâmplat.

– Vă rog să nu faceți mișcări bruște! În afară de zona capului, mai simțiți durere în altă parte a corpului?

– Nu îmi dau seama! Dar de ce am bandaj la cap?

– Ați suferit o lovitură la cap. Rămâneți câteva minute în poziția asta. Colegii de la SMURD sunt pe drum.

Echipajul SMURD a sosit imediat la fața locului, iar Carmen le-a oferit datele cu privire la starea bărbatului.

– Mulțumim frumos, Carmen! Ne vedem mâine la unitate! Uite niște dezinfectat să te cureți pe mâini.

După plecarea ambulanței, Carmen s-a curățat de sângele pe care îl avea pe mâini în urma îngrijirii bărbatului. A strâns tot ce era murdar și le-a împachetat pentru a le arunca, așa cum a învățat.

În liniștea așternută în jurul său, a simțit o mână pe umăr. Carmen s-a întors, iar în spatele său era femeia care i-a oferit trusa de prim ajutor.

-De la dumneavoastră am trusa medicală, nu? Promit că mâine vă aduc una nouă. Am și uitat să vă mulțumesc!

– Bravo, Carmen! Așa am auzit la colegii tăi de la SMURD că te cheamă. Nu pentru trusă te-am deranjat. Eu vreau să îți mulțumesc! E deja târziu și autobuzul poate mai întârzie. Îmi dai voie să te conduc eu acasă?

Te felicităm, Carmen! Iar pe această cale, o felicităm și pe doamna care a dat dovadă de spirit civic și omenie !

Roverul chinezesc Zhurong a trimis primele imagini de pe Marte

 

Roverul Zhurong (Zeul Focului, în mitologia chineză) va studia suprafaţa lui Marte şi atmosfera acesteia şi va căuta urme de viaţă din trecutul planetei. Una dintre fotografii prezintă separarea sondei şi a roverului. O altă imagine a fost surprinsă de acesta din urmă după amartizare, potrivit media chineze care citează Administraţia Spaţială Naţională.

China a reuşit, sâmbătă, să plaseze cu succes pe suprafaţa planetei Marte micul său robot controlat de la distanţă Zhurong, o premieră pentru ţara asiatică.

Misiunea de explorare a roverului, alimentat cu baterii solare, va dura 90 de zile, după cum transmite BBC.

China a lansat la sfârşitul lunii iulie 2020 misiunea Tianwen-1, care s-a plasat cu succes pe orbita planetei Marte în februarie, după o călătorie de aproape 7 luni. Aceasta include trei elemente: o sondă orbitală (care va rămâne pe orbita lui Marte), un modul de asolizare şi roverul autonom care va culege şi va analiza mostre din solul marţian.

Primul video de pe Marte din istoria omenirii a fost transmis în luna februarie de roverul NASA Perseverance.

Agenţia Internaţională pentru Energie propune interzicerea centralelor pe gaze din 2025

 

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a apreciat că vânzarea de centrale termice pe gaze naturale ar trebui să înceteze din 2025, pentru a respecta ținta de emisii zero până la mijlocul acestui secol, relatează BBC.

Acesta este doar unul dintre cei 400 de pași pe drumul către emisii zero, propuși de agenție într-un raport special.

Vânzarea de mașini noi pe benzină și motorină în întreaga lume se va încheia până în 2035.

AIE spune că de acum nu mai este loc pentru noi exploatări de cărbune, petrol sau gaze.

Raportul a fost văzut ca o contribuție importantă pentru COP26 - conferință a ONU pentru schimbările climatice - care va avea loc în acest an la Glasgow, când țările vor încerca să convină asupra măsurilor necesare pentru punerea în practică a Acordului climatic de la Paris.

În acest context, abordarea modului în care lumea produce și consumă energie este cel mai critic efort. Sectorul energetic, conform IEA, este sursa a aproximativ 75% din emisiile de gaze cu efect de seră care cresc temperatura globală.

Jurnalista Adina Anghelescu a fost audiată la sediul DIICOT

 

"Am fost citată telefonic de doamna procuror care se ocupă de o anchetă care a fost deschisă în urma dezvăluirilor făcute chiar la tine în emisiune. Este vorba despre ancheta privitoare la modul în care doamna Manolache Ecaterina Irina, fosta consilieră a ministrului Stelian Ion, de conveniență cu o persoană din IT, din minister, în luna ianuarie, a încercat, prin ştergerea numelui, să îşi ascundă notele foarte mici, de 2 şi 3, pe care le-a luat la un concurs din sesiunea 2017-2018 privind cele 25 de posturi vacante de la acea vreme.

"Am dat o declaraţie de martor"

Eu, astăzi, am dat o declaraţie de martor, căci aşa este cu codul ăsta de procedură - şi noi, jurnaliştii, care scriem putem fi chemaţi să ni se ceară anumite lămuriri de către doamna procuror sau domnul procuror.

Am lămurit la DIICOT, mai întâi, o inexactitate pentru că acolo era consemnat că eu aş fi făcut sesizarea către DIICOT. Ori se ştie foarte clar că, la trei săptămâni după ce am făcut dezvăluirile la tine în emisiune, la Antena 3, la Punctul de Întâlnire, am făcut o solicitare să văd dacă organele s-au sesizat şi dacă DIICOT a deschis vreo acţiune. Nu era vorba de o sesizare a mea, ci pur şi simplu era vorba despre o întrebare, dacă s-au sesizat sau nu. În data de 11 februarie, am făcut lucrul acesta. În dată de 15 februarie, DIICOT a solicitat Ministerului Justiţiei ridicarea unor înscrisuri şi aşa a pornit această anchetă in rem", a spus Adina Anghelescu, în emisiunea Punctul de Întâlnire, de la Antena 3.

Manolache Ecaterina Irina a fost demisă a doua zi după ce Antena 3 a făcut solicitarea către Ministerul Justiției. Jurnalista Adina Anghelescu voia să afle cum au fost modificate anumite fișiere de pe site care implicau ocuparea a 25 de posturi vacante de personal juridic asimilat magistraților din minister. 

Ultimii 100 de militari români, din Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii, au plecat din Baza Aeriană Kandahar.

 

Armata României a anunțat pe pagina oficială de Facebook că nu mai sunt militari români în Afganistan. Ultimii 100 de militari au plecat din Baza Aeriană Kandahar.

”Acum, toți cei 19 ani de prezență a trupelor românești aici trec în cărțile de istorie. Militarii și-au încheiat misiunea cu succes. Recent, Baza Aeriană din Kandahar a fost predată forţelor de securitate afgane în cadrul procesului de încheiere a misiunii NATO Resolute Suport din Afganistan. Astfel, după o prezenţă de 19 ani, ultimii militari români, cei din Batalionul de Protecţie a Forţei Jderii, au plecat de pe aerodromul afgan după ce și-au îndeplinit cu succes misiunea ordonată în această zonă. Ultimii militari români și americani s-au adunat la aeroport. Mașinile de luptă au părăsit pozițiile de apărare și au fost îmbarcate în uriașele aeronave C-17 Globemaster III. Apoi, rând pe rând, americani și români au urcat în avioane. Ultimul militar român ce a plecat din Baza Aeriană Kandahar, după 19 ani de prezență continuă românească acolo, a fost comandantul Batalionului de Protecție a Forței Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu”, se arată în postare. 

NATO a decis demararea procesului de retragere a forțelor aliate din Afganistan începând cu 1 mai 2021. Participarea la operațiile Enduring Freedom, International Security Assistance Force(ISAF) şi Resolute Support începând cu anul 2002, în calitate de partener, a dovedit angajamentul României în lupta împotriva terorismului și ne-a asigurat profilul de candidat dedicat valorilor comune ale aliaților, contribuind în mod semnificativ la succesul procesului de aderare a României la NATO, conform site-ului armataromaniei.ro.

Ce spune comandantul Batalionului de Protecție a Forței Jderii

”Am venit prima dată în Afganistan, în Baza Aeriană Kandahar, în 2003. Eram locotenent, comandant pluton. A fost greu, condițiile de viață erau spartane. Eram pregătiți pentru provocarea numită Afganistan, dar aici am învățat multe. Ne-am adaptat și am reușit, într-un timp scurt, să fim respectați de toți cei cu care lucram, conlucrând eficient cu partenerii americani. Am revenit pe Kandahar și în sudul Afganistanului și în alte misiuni. De fiecare dată a fost ceva de învățat, lucrurile se schimbau din mers. Erau multe lecții noi, transmise de la un batalion la altul, ce se aplicau repede. Eu și camarazii mei am învățat multe aici. Pot afirma că aici, în Afganistan, ne-am maturizat ca și profesioniști ai armelor. Am reprezentat România cu cinste și am avut-o în suflet chiar la mii de kilometri de casă. Pentru mine, Afganistanul a însemnat pași importanți în carieră. O experiență extraordinară, o școală dură, dar eficientă, care m-a ajutat mult. Am simțit din plin ce înseamnă să lucrezi în cadrul unei alianțe, să fii mândru că faci parte din NATO. Am colaborat foarte bine și eficient cu partenerii noștri americani și aliați, fiind umăr la umăr aici, în această zonă fierbinte. Nu am dat înapoi niciodată!

A fost greu, dar nu imposibil. S-a muncit enorm de mult, cu multe sacrificii. Aduc prinosul meu de recunoștință și mă înclin în fața eroilor căzuți aici la datorie. Cei răniți nu o să fie lăsați în urmă. Familiile lor și ale noastre sunt eroii din umbră ce nu trebuie uitați, ci respectați așa cum se cuvine. Ne-au susținut enorm, chiar dacă nu au fost de acord să venim aici. Au strâns din dinți și ne-au spus întotdeauna cuvinte de încurajare! Nu ne-au lăsat la greu, iar cu ajutorul tehnologiei au fost zi de zi lângă noi. Le mulțumesc din suflet!

Aici, pe pământul Kandaharului, militarii români au scris pagini de istorie. Sincer, am avut mari emoții atunci când am privit în spate și am văzut că sunt ultimul român ce pleacă de aici. Noi, militarii, ne-am făcut datoria. Jderii și-au îndeplinit misiunea primită pe Baza Aeriană Kandahar! Le doresc afganilor să aibă parte de pace, să se înțeleagă între ei, să lase deoparte orgoliile și să clădească o țară. Raportăm cu mândrie: Misiune Îndeplinită! Şi avem convingerea că angajamentul României va rămâne în analele istoriei”, a spus comandantul Batalionului de Protecție a Forței Jderii, locotenent-colonelul Vasile Mironescu.

Autoritatea Palestiniană cere asistenţă umanitară în Fâşia Gaza

 

Ambasadorul Autorităţii Palestiniene la ONU, Riyad Mansour, a declarat marţi că le-a cerut agenţiilor Naţiunilor Unite să ofere imediat asistenţă umanitară în Fâşia Gaza, informează cotidianul Le Figaro, scrie Mediafax. 

"Cerem lansarea unui apel de urgenţă pentru ajutor umanitar imediat destinat poporului palestinian din Fâşia Gaza", a declarat Riyad Mansour.

Israelul a deschis marţi punctele de trecere a frontierei Erez şi Kerem Shalom, spre Fâşia Gaza, pentru a permite transferul de materiale umanitare. Însă punctul de trecere Kerem Shalom a fost închis după doar câteva ore din cauza unor atacuri cu obuze, astfel că multe vehicule cu materiale umanitare nu au ajuns în Fâşia Gaza.

Conform celui mai recent bilanţ, cel puţin 213 persoane au fost ucise în ultimele nouă zile în raidurile aeriene israeliene efectuate în Fâşia Gaza, iar alte 1.500 au fost rănite.

În Israel, bilanţul atacurilor cu rachete lansate din Fâşia Gaza este de cel puţin 12 morţi şi peste 500 de răniţi.

În timp ce conflictul dintre Israel și grupurile  islamiste palestiniene continuă, statele lumii cer ajungerea rapidă la un armistițiu. 

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, şi regele Iordaniei, Abdullah al II-lea, au pledat, marţi, pentru ajungerea rapidă la un armistiţiu între Israel şi grupurile islamiste palestiniene, precum şi pentru reluarea negocierilor de pace în conflictul israelo-palestinian, scrie Mediafax. 

Angela Merkel a avut, marţi, o discuţie prin videoconferinţă cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei.

"Cancelarul Angela Merkel a discutat astăzi cu regele Abdullah al II-lea al Iordaniei despre actuala situaţie din Orientul Mijlociu. Amândoi au fost de acord că trebuie susţinute iniţiativele pentru un armistiţiu, dar şi că trebuie create condiţiile pentru reluarea negocierilor politice", anunţă Guvernul de la Berlin, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu, vizualizat de Mediafax.

Reuniune de urgență a Consiliului de securitate ONU

 

Consiliul de Securitate al ONU a ţinut marţi a patra reuniune de urgenţă cu privire la conflictul israeliano-palestinian în opt zile, fără o declaraţie comună, Statele Unite continuând să aprecieze că aceasta nu va ajuta la dezescaladare, potrivit diplomaţilor, notează AFP.

"Nu credem că o declaraţie publică în acest moment va contribui la dezescaladare", a declarat în cursul acestei sesiuni cu uşile închise ambasadoarea americană la ONU, Linda Thomas-Greenfield, potrivit comentariilor sale raportate AFP de către un diplomat.

Potrivit altor surse diplomatice, cele trei ţări la originea reuniunii şi mobilizării ONU de peste o săptămână, China, Tunisia şi Norvegia, nu au împărtăşit în prealabil cu partenerii lor din Consiliu un proiect de nouă declaraţie care să fie adoptat pentru această nouă reuniune.

Statele Unite refuză variantele inițiale de rezoluții

De la 10 mai, Statele Unite au refuzat deja trei proiecte de texte redactate de aceste trei ţări îndemnând la încetarea violenţelor. Noua sesiune a durat mai puţin de o oră şi nu a beneficiat ca precedentele de o prezentare a ultimelor evenimente de către emisarul ONU în Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, reţinut de un alt angajament.

"În ceea ce priveşte acţiunea viitoare a Consiliului de Securitate, trebuie să evaluăm dacă o anumită acţiune sau declaraţie va face să progreseze perspectivele de a pune capăt violenţei", a reafirmat ambasadoarea americană. "Obiectivul nostru a fost şi va continua să fie un angajament diplomatic intensiv pentru a pune capăt acestei violenţe", a mai spus Linda Thomas-Greenfield, respingând criticile adresate de partenerii săi din Consiliu cu privire la blocajul american şi lipsa de acţiune a instanţei însărcinate cu pacea în lume.

"Nu am tăcut şi nici voi. Am avut o reuniune publică pentru a discuta această situaţie", duminică, a adăugat ea, citată de acelaşi diplomat.

Disensiuni în rândul reprezentanților din Consiliu

Reprezentanta americană, cu rang de ministru, a declarat că, de la începutul crizei, administraţia democrată a avut "circa 60 de discuţii telefonice la nivel înalt ale unor responsabili americani, inclusiv preşedintele Joe Biden".

Într-o declaraţie publicată după întâlnire, omoloaga sa irlandeză, Geraldine Byrne Nason, a deplâns că nici de această dată Consiliul de Securitate nu a putut să vorbească pe o singură voce.

"Conflictul s-a dezlănţuit, ceea ce are un impact umanitar extrem de devastator. Consiliul de Securitate nu a spus încă niciun singur cuvânt în mod public. Membrii Consiliului au o responsabilitate colectivă pentru pacea şi securitatea internaţională. A venit vremea pentru Consiliu să intervină, să rupă tăcerea şi să vorbească", a subliniat ea în declaraţia sa. 

Vladimir Putin : „Contăm pe dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu România”

 

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, i-a transmis noului ambasador al României la Moscova, Cristian Istrate, că Rusia contează pe dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu România.

Preşedintele Federației Ruse, Vladimir Putin, a dat un mesaj de cooperare cu România foarte diferit de declarațiile belicoase de la București. Astfel, în cadrul ceremoniei de prezentare a scrisorilor de acreditare a unor noi ambasadori, între care se afla şi noul ambasador al României la Moscova, Cristian Istrate, Putin a avut un mesaj de deschidere față de România:

”Contăm pe dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu România. Suntem gata să lucrăm împreună pentru a intensifica legăturile politice, economice și umanitare. Există un potențial bun de cooperare în regiunea Mării Negre”, a declarat Vladimir Putin cu această ocazie.

Tonul este foarte diferit de încrâncenările ministrului de Externe al României, Bogdan Aurescu, și de semnalele agresive transmise de diplomația română.

Ceremonia s-a desfăşurat în Sala Aleksondrovski din Marele Palat al Kremlinului, cu această ocazie prezentându-și scrisorile de acreditare 23 de ambasadori.

Printre ambasadorii care şi-au prezentat scrisorile de acreditare la ceremonia de la Kremlin s-au numărat și şefii misiunilor diplomatice din Republica Moldova, Polonia şi Bosnia-Herţegovina.

”Pandemia nu se poate încheia până când nu vom fi vaccinați într-un procent semnificativ”

 

Președintele Klaus Iohannis a declarat astăzi, într-o conferință de presă, că vaccinarea ar trebui să continue, indiferent dacă numărul de noi infectări cu SARS-CoV-2 scade.

”Atrag atenția asupra unui potențial pericol. Pe măsură ce epidemia scade în intensitate se poate ca unele persoane să considere că ce a fost mai rău a trecut și că nu mai are rost să se vaccineze. Este o falsă senzație de securitate.

Pandemia nu se poate încheia până când nu vom fi vaccinați într-un procent semnificativ, iar riscul pentru cei nevaccinați de a face o formă severă a bolii rămâne unul ridicat. Dragi români, nu ezitați să vă vaccinați.”, a transmis Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a mai pus accent pe faptul că campania de vaccinare în mediul rural nu merge la fel de bine ca în mediul urban și că trebuie găsite soluții pentru ca oamenii să vină în număr mai mare la vaccinare, inclusiv ca autoritățile locale „să meargă din poartă în poartă”. 

„De succesul vaccinării unui număr cât mai mare de români depinde redeschiderea completă a tuturor sectoarelor socio-economice și construirea României post-pandemice.

Primarii și alte autorități locale, indiferent de culoarea politică, trebuie să se implice activ în campania de vaccinare. Succesul pe care l-am avut până acum este preponderent în mediul urban, de aceea este important să acționăm mai intens și în zona rurală pentru că acolo accesul la un centru de vaccinare este, de multe ori, mai dificil.

Oamenii trebuie să fie informați, în localitățile mici chiar să se meargă din poartă în poartă pentru a le spune oamenilor cât de important este să se vaccineze. Aici intervin centrele mobile, care sunt esențiale pentru a crește ritmul de imunizare și în mediul rural.

Este important să mergem noi către oameni, iar autoritățile locale, cu toate mijloacele pe care le au la îndemână, să le faciliteze vaccinarea. Să creăm posibilități de vaccinare atât la locul de muncă, cât și în spațiile recreative.

Obiectivul campaniei de vaccinare este, pe termen scurt, acela de a reduce numărul îmbolnăvirilor, spitalizărilor și deceselor provocate de COVID-19, iar acest lucru se întâmplă deja. Pe termen mediu, scopul este, bineînțeles, acela de atinge pragul critic de imunitate care să stopeze definitiv transmiterea comunitară a virusului”, a afirmat Klaus Iohannis.

Râsu’-plânsu’ : Poftea și la a patra doză de vaccin

 

Anchete peste anchete în cazul bărbatului care s-a vaccinat a treia oară cu Pfizer.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Botoşani, poliţiştii fac cercetări în cadrul unui dosar penal, după ce bărbatul de 49 de ani s-a prezentat la un centru de vaccinare din Dorohoi şi a făcut a treia doză de Pfizer.

Bărbatul le-ar fi spus celor de la centru că nu are rapelul făcut.

Poliţiştii din Botoşani au deschis un dosar penal in rem pentru comiterea infracţiunii de fals în declaraţii.

Și DSP Botoșani a declanșat o anchetă în acest caz.

Directorul DSP Botoșani, Monica Adăscăliței, a spus că în acest caz a fost demarată o anchetă pentru a se stabili cu exactitate care a fost firul evenimentelor și cine se face răspunzător de această situație.

„Din discuțiile pe care le-am avut cu personalul din centrul de vaccinare din zona pietonală din Dorohoi, unde se desfășura un maraton al vaccinării, pacientul s-a prezentat cu buletinul pentru vaccinare, făcând declarația pe proprie răspundere în care a spus că nu a mai primit vaccin. Era extrem de aglomerat, erau buletinele în zona de registratură, posibil ca aici să fie scăparea, o să vedem la finalul anchetei, drept pentru care pacientul s-a îndreptat către zona unde se făcea vaccinul”, a declarat Monica Adăscăliței presei.

Conform acesteia, după ce i s-a administrat doza de avccin, bărbatul a anunțat că el de fapt primise a treia doză.

„În același timp venise și colega din zona de registratură să confirme că după ce s-au introdus datele pacientului în platformă a apărut această situație”, a mai spus șeful DSP Botoșani.

Coordonatorul campaniei naţionale de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, afirmă că persoana din Botoşani care a primit a treia doză de vaccin intenţiona să primească şi a patra doză. Gheorghiţă a explicat că acest lucru a fost posibil în condiţiile în care, din cauza adresabilităţii ridicate, cartea de identitate a persoanei nu a fost verificată în sistem.

Revoluția irezistibilă : Scopul marxismului de a distruge armata americană

 

În urmă cu mai bine de un an, profesorul de drept Tim Bakken, de la Academia West Point a publicat un volum despre ”necinstea, orgoliul și neputința din armata SUA”. Se pot ridica ofițerii americani la înățimea așteptarilor? Da, însă doar dacă învățămantul superior militar se va schimba, dacă societatea civilă se va impune în fața unui complex militaro-industrial care crește exponențial reproducându-se endogam, prin clientelism, favoritism și corupție, la adăpostul statutului de cvasireilgie dobândit de o Armată a SUA care nu a câștigat niciun război în ultimii 75 de ani. Aceasta este de părerea profesorului Tim Bakken.

Recent, într-o scrisoare deschisă, mai mulți generali și amirali în retragere americani au atras atenția asupra agendei marxiste a guvernului SUA și asupra unei lupte pentru supraviețuirea Republicii.

Și mai recent, un locotenent-colonel din Forțele Spațiale Americane a fost demis de la comanda unei unități, după ce a și-a promovat public o carte în care arată că armata SUA este influențată de agenda neomarxistă, care alterează acum cultura și politica militară.

”Generalul Stephen Whiting, șeful Comandamentului Operațiunilor Spațiale, l-a eliberat pe locotenet-colonelul Matthew Lohmeier de la comanda bazei aeriene Buckley din Colorado, pe 14 mai, din cauza pierderii încrederii în capacitatea sa de a conduce”, arata Comandamentul Forțelor Spațiale, într-un comunicat publicat de Washington Examiner. ”Decizia s-a bazat pe comentariile publice făcute de lt.col. Lohmeier într-un podcast recent. Generalul Whiting a inițiat o investigație pentru a stabili dacă aceste comentarii fac parte din categoria activităților politice interzise”.

Cartea publicată de Lohmeier se numește ”Revoluția irezistibilă: Scopul marxismului de a învinge și distruge armata americană”. Cartea analizează ”impactul agendei neomarxiste” și modul în care mișcarea Black Lives Matter, antirasismul, corectitudinea politică și postmodernismul” afectează securitatea națională a SUA.

Lohmeier a spus că și-a informat superiorii despre intenția de a publica această carte, însă volumul nu a fost analizat înainte de publicare. Regulamentele militare nu permit implicarea cadrelor militare în ”activități politice partizane”. Militarilor li se permite însă să-și exprime opiniile personale despre candidați și alte aspecte politice, atât timp cat nu poartă uniforma”.

Lohmeier este absolvent al Academiei Forțelor Aeriene și doctor în strategie militară. ”Nu am avut intenția de a mă implica în politica partizană. Am scris o carte despre o anume ideologie (marxismul), în speranța că Departamentul Apărării va redeveni nepartizan în viitor, așa cum a fost de-a lungul istoriei”, a spus Lohmeier.

El l-a criticat pe actualul șef al Pentagonului, generalul Lloyd Austin, pentru că promovează o agendă a diversității și incluziunii. ”Nu-l demonizez, însă vreau să le spun limpede lui și tuturor militarilor că această agendă ne va dezbina. Nu ne va uni”, a spus Lohmeier, după ce șeful Pentagonului a ordonat 60 de zile de rezistență împotriva extremismului, pentru a stabili cum poate fi scăpată armata de acest flagel. Totul s-a întâmplat după protestele ce au dus la ocuparea Capitoliului, pe 6 ianuarie.

Lohmeier spune că, în calitate de comandant de bază aeriană, a primit o cărticică de 70 de pagini care conținea liniile directoare ale cursurilor împotriva extremismului. Totul începea cu o relatare despre evenimentele de la Capitoliu, cu exemple despre ”naționaliștii albi care au fost prinși în ultimul deceniu și au fost dați afară din armată și cu exemple de teroriști islamiști”.

”Cursurile despre diversitate și incluziune pe care le urmăm în armată își au originea în teoria critica a raselor, care își are la rândul ei originea în marxism”, a spus Lohmeier, care a mai criticat și faptul că Pentagonul a spus că sunt prea mulți piloți albi în forțele aeriene.

”Dacă ești conservator și vrei să-ți exprimi opiniile, esti pus într-un grup de oameni din Armata SUA etichetați drept extremiști. Dacă esti stângist, atunci este OK să fii activist online, chiar dacă ești militar, și nimeni nu te va trage la răspundere”, spune Lohmeier.

”Presa de mainstream, social media, sistemul public de educație (inclusiv universitățile), la fel ca și agențiile federale, au devenit vehicule ale unor școli de gândire care își au originea în ideologia marxistă – o ideologie orientată spre distrugerea istoriei americane, a tradiției occidentale, în special a valorilor iudeo-creștine, a patriotismului și conservatorismului. Agenda sinistră și întunecată a marxismului a dus țara spre un război civil rece. Problema a devenit sistemică, ceea ce este o tragedie, câtă vreme țara noastra a plătit cu sange pentru învingerea ideologiei marxist-comuniste, în secolul 20”, se arată în prezentarea cărții lui Lohmeier, pe site-ul Amazon. ”Formatorii de opinie rămân perplecși în fața deciziilor politice luate în țară, însă ceea ce ar părea pași greșiți nu este decât un vechi complot împotriva Americii, pus la cale cu răbdare de cei care vor să dea jos guvernul SUA și să-l înlocuiască cu o dictatură comunistă. Din nefericire, mulți dintre cei care promovează această agendă o fac fără să știe”.

După ce Lohmeier a fost demis de la comanda bazei aeriene din Colorado, cartea sa a ajuns pe prima poziție în topul cărților cel mai bine vândute pe Amazon la secțiunile Politică Militară și Comunism&Socialism.

”Nu cred că sunt partizan. Să expui sau să ataci teoria critică a raselor sau marxismul nu înseamnă partizanat politic”, a spus Lohmeier, invitat la FoxNews. El a spus că, atunci când era comandant al bazei aeriene, subordonații săi au primit comunicări despre lupta împotriva extremismului, toate bazate pe ideea că ”țara este rea, că a fost fondată în 1619, nu în 1776, și că albii sunt răi prin definiție”. ”M-am opus acestor idei scriind cartea”, a spus Lohmeier.

Locotenent-colonelul Lohmeier a spus că a primit mii de mesaje de susținere din partea militarilor.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a spus: ”Din nefericire, sunt militari activi care au asemenea vederi radicale. Nu știm cât de răspândit și de profund este acest fenomen”.

Nelu Tătaru : ”O pandemie durează un an şi jumătate-doi şi are trei-patru valuri”

 

Fostul ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, afirmă că portul măştii de protecţie este necesar în continuare, în unele zone, întrucât şi anul trecut a existat o perioadă de relaxare, dar a venit valul doi al pandemiei.

”O pandemie durează un an şi jumătate-doi şi are trei-patru valuri”, a explicat Tătaru, precizând că, la o rată mare de vaccinare, putem spera într-un ”val uşor”, transmite News.ro.

Nelu Tătaru a fost întrebat, marţi, cât de necesar mai este purtatul măştii şi a afirmat: ”Până nu avem o imunizare de 60-70% încă există un pericol şi odată cu relaxările… Să ne aducem aminte că şi anul trecut pe 15 mai am avut o perioadă de relaxare şi a venit un val doi. Am deschis şcolile la 15 septembrie şi am fost nevoiţi să le închidem la 1 octombrie”.

Ministrul a precizat că autorităţle s-au adaptat situaţiei actuale, dar ”asta nu înseamnă că pandemia s-a încheiat”.

Pandenia este departe de a se fi încheiat, în pofida ratelor ridicate de vaccinare din unele ţări, a declarat, luni, şi directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-o conferinţă de presă, transmite CNBC.

„Există o deconectare uriaşă, în care în unele ţări, cu cele mai ridicate rate de vaccinare, pare să existe o mentalitate că pandemia s-a încheiat, în timp ce altele se confruntă cu valuri uriaşe de infecţii”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Pandemia este departe de a se termina. Nu se va încheia până nu se va încheia peste tot”, a avertizat el.

Comentariile lui Tedros au apărut la patru zile după ce Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA şi-a actualizat ghidul de sănătate publică pentru a spune că persoanele complet vaccinate nu mai trebuie să poarte o mască facială sau să rămână la 6 metri distanţă faţă de ceilalţi în majoritatea locurilor, fie în aer liber, fie în interior. Este pentru prima dată când guvernul federal încurajează oamenii să nu mai poarte măşti, de când agenţia a solicitat pentru prima dată acoperirea feţei, cu mai mult de un an în urmă.

Unii medici au spus că noile recomandări înseamnă că ”persoanele vaccinate pot reveni la normal”.

În Statele Unite, noile cazuri de Covid-19 sunt în declin pe măsură ce mai mulţi americani se vaccinează. De duminică, SUA raportează aproximativ 33.200 de infecţii zilnice noi, pe baza unei medii de şapte zile a datelor compilate de Universitatea Johns Hopkins, în scădere cu 19% faţă de o săptămână mai devreme.

Aproximativ 123 de milioane de americani sunt complet vaccinaţi, conform datelor compilate de CDC.

Alte ţări se confruntă cu focare de îmbolnăviri majore. India, de exemplu, raportează o medie pe şapte zile de aproximativ 328.900 de cazuri pe zi începând de duminică, potrivit datelor lui Hopkins. Această medie a scăzut cu 15% faţă de acum o săptămână, dar este vorba totuşi de un număr enorm de cazuri. De asemenea, India a atins un nou record al deceselor, raportând o medie pe şapte zile de 4.039 de decese, potrivit datelor Hopkins.

600 de mineri au intrat în grevă şi cer reducerea vârstei de pensionare. ”Mulți colegi nu ajung să ia pensia din cauza bolilor”

 

600 de mineri de la Complexul Energetic Oltenia au intrat în grevă, din noaptea de luni spre marţi. 

Salariaţii sunt nemulţumiţi că guvernanţii nu vor să le reducă vârsta de pensionare. 

Minerii, deranjați de declarațiile lui Dan Vâlceanu (PNL) care a spus că nu face legi pentru 30 oameni

Minerii sunt deranjați de declarațiile făcute de deputatul liberal Dan Vâlceanu care a declarat că nu face legi pentru 30 oameni, referindu-se la legea de reducere a vârstei de pensionare pentru angajatii din minerit.

"Noi facem exploatare de suprafaţă cu excavatoare gigant. Minerii au intrat de azi noapte de la schimbul trei în grevă, din cauza declaraţiilor unui lider PNL, Dan Vâlceanu.

Este vorba de un proiect de lege iniţiat chiar de PNL, privind reducerea vârstei de pensionare.

Oamenii sunt supărați pe declaraţiile domnului Vâlceanu care spune că el nu face legi pentru 30 de mineri. 

Noi pichetăm din 8 februarie la prefectura Gorj. Cerem reducerea vârstei de pensionare, iar acest om politic pur și simplu ne sfidează.

Sindicalist: Vrem pensionare la 53 de ani, mulți mineri nici nu ajung să ia pensia din cauza bolilor

Am fost și la Guvern, am făcut greva foamei, pentru acest proiect de lege prin care cerem să se reducă vârsta de pensionare la 53 de ani. 

Ne mor foarte mulți mineri, mulți mineri nici nu ajung să ia pensii din cauza bolilor specifice de aici, sunt bolnavi de inimă, de plămâni, nu mai vrem să lucrăm în aceste condiții pe salarii de mizerie", a spus Dumitru Bunoaică, lider de sindicat, marţi, în direct la Antena 3.

OMS : „Pandemia e departe de a se fi încheiat” !

 

Șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a criticat companiile care au dezvoltat vaccinuri anti-COVID pentru lentoarea livrării către ţările în curs de dezvoltare şi a făcut apel către companii şi ţările bogate să se solidarizeze pentru a dona vaccinuri, „în câteva zile, nu luni”, deoarece „pandemia este departe de a se fi încheiat”.

Programul COVAX, creat de OMS pentru a dona vaccinuri anti-COVID-19 ţărilor în curs de dezvoltare, a livrat 65 de milioane de doze unui număr de 140 de ţări, dar în ritmul actual până la sfârşitul lunii iunie vor fi livrate mult mai puţine, decât cele 190 de milioane plănuite iniţial, a avertizat luni directorul OMS la o conferinţă de presă.

„Vrem ca producătorii de vaccinuri să se alăture eforturilor realizate de AstraZeneca” de la care provin deocamdată majoritatea dozelor distribuite prin COVAX, a precizat Tedros, care a insistat că această campanie de solidaritate „depinde de voinţa guvernelor şi a companiilor”.

Șeful OMS a subliniat, în acest sens, că Pfizer s-a angajat să doneze 40 de milioane de doze programului COVAX, „însă marea parte a acestora va ajunge în a doua jumătate a anului 2021 şi avem nevoie acum de doze”.

Lucru similar se întâmplă şi cu acordurile dintre OMS şi Johnson & Johnson, în timp ce Moderna „a semnat un acord pentru a dona 500 de milioane de doze, dar majoritatea sunt promise pentru 2022”, în condiţiile în care „avem nevoie urgent de sute de milioane de doze în 2021, într-un moment delicat al pandemiei”, a spus responsabilul OMS.

El a insistat în acest sens că, în pofida unei scăderi a cazurilor de COVID-19 la nivel global în ultimele 7 zile comparativ cu săptămâna precedentă – o tendinţă remarcată deja la începutul lunii mai – „pandemia este departe de a se fi încheiat”.

„Există un decalaj uriaş între ţările cu rate înalte de vaccinare, unde mentalitatea care primează este că pandemia s-a încheiat, şi ţări care se confruntă cu rate uriaşe de infectare”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Oficialul OMS a explicat că lupta împotriva pandemiei trebuie să depăşească obstacole, precum apariţia de noi variante ale coronavirusului, lipsa de oxigen în unele ţări, sau relaxarea „excesiv de rapidă” a măsurilor de prevenire a contagierilor.

Administraţia Biden aprobă exporturi de armament în Israel

 

Administraţia Joseph Biden a aprobat exporturi de armament în valoare de 735 de milioane de dolari în Israel, în pofida criticilor formulate în contextul bombardamentelor israeliene asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza.

Conform unor surse citate de cotidianul The Washington Post şi de agenţia Reuters, decizia Washingtonului vizează exporturi de muniţie pentru atacuri de mare precizie. Iniţiativa de vânzare a armamentului în Israel a fost transmisă Congresului SUA pe 5 mai, înainte cu câteva zile de izbucnirea confruntărilor militare între armata israeliană şi grupurile islamiste din Fâşia Gaza.

Congresul american nu intenţionează să blocheze exporturile de armatament către Israel, un partener strategic al Statelor Unite. Totuşi, unii membri ai Congresului au exprimat obiecţii privind vânzarea de armament în Israel în contextul bombardamentelor masive efectuate de armata israeliană asupra Fâşiei Gaza.

„Distrugerile din Fâşia Gaza sunt şocante. Trebuie să cerem un armistiţiu cu efect imediat. Uciderea palestinienilor şi israelienilor trebuie să înceteze. Trebuie să examinăm strict asistenţa militară de aproape patru miliarde de dolari acordată Israelului. Este ilegal ca Statele Unite să susţină încălcările drepturilor omului”, a avertizat senatorul democrat Bernie Sanders, citat de postul Fox News.

Administraţia Joseph Biden a anunţat că menţine angajamentele pentru apărarea Israelului, dar a îndemnat atât Guvernul israelian, cât şi grupurile islamiste palestiniene să înceteze confruntările şi să evite victimele civile.

„Rămâne profund preocupaţi de actualele violenţe şi depunem eforturi pentru a ajunge la un calm sustenabil”, a transmis, luni după-amiază, Departamentul de Stat de la Washington.

Bilanţul raidurilor aeriene israeliene asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza a ajuns luni la cel puţin 198 de morţi şi peste 1.300 de răniţi.

Grupurile islamiste palestiniene au lansat peste 3.000 de rachete spre Israel în ultimele opt zile, bilanţul fiind de zece morţi şi peste 300 de răniţi.